Guvernul francez a anunțat miercuri că suspendă utilizarea grenadelor paralizante împotriva manifestațiilor liceenilor, după ce un adolescent de 15 ani a rămas fără o mână în urma unei confruntări cu poliția antirevoltă, transmite Reuters.

Organizații pentru drepturile omului, elevi, studenți și politicieni din opoziție au acuzat poliția franceză de utilizarea unei forțe disproporționate în timpul valului de proteste, care durează de peste două săptămâni, scoțând la iveală nemulțumirea profundă a populației în perspectiva alegerilor de anul viitor.

Ministrul de interne Laurent Nunez a spus că a ordonat suspendarea utilizării grenadelor paralizante până la clarificarea celor petrecute luni la Lens, în nordul țării. Potrivit lui Nunez, există o 'puternică probabilitate' ca o grenadă paralizantă neletală să fi cauzat pierderea mâinii adolescentului.

'Suspend folosirea lor împotriva mișcării liceenilor până când se va face lumină asupra a ceea ce s-a întâmplat în acest caz', a spus ministrul, adăugând că, în total, 18 anchete au fost înaintate inspectoratului de poliție.

Liceeni acuză infrastructura degradată, deficitul de cadre didactice, programele școlare supraîncărcate și, în general, subfinanțarea educației.

Ei pun pe seama condițiilor de învățare precare declinului rezultatelor obținute de Franța în cadrul testelor PISA ale OCDE, rezultate care, potrivit clasamentelor, au scăzut au scăzut într-un ritm mai accelerat decât media OCDE începând cu anul 2015.

La citit, elevii francezi în vârstă de 15 ani - primul an de liceu - au obținut în 2025 cu 43 de puncte mai puțin față de acum un deceniu, aceasta fiind cea mai mare scădere înregistrată în rândul țărilor OCDE. De asemenea, tot ei au înregistrat cea mai mare scădere a scorurilor la matematică.

Miercuri, protestele nu au dat semne de liniștire, peste 500 de școli fiind închise la o zi după ce demonstrațiile au cuprins toată țara. Sindicatele au chemat la o nouă zi de marșuri de protest joi.

Prim-ministrul Sebastien Lecornu a admis că revendicările elevilor francezi sunt 'legitime', dar a descris aceste tulburări drept cele mai violente demonstrații ale liceenilor din ultimele decenii.

Partidele de extremă-dreapta și de extremă-stângă sunt favorite în cursa prezidențială pentru succesiunea lui Emmanuel Macron, cu șase luni înainte de alegeri.

Presat să țină sub control datoria publică în contextul unei creșteri economice slabe, guvernul dispune de resurse financiare limitate pentru a răspunde nemulțumirilor elevilor legate de deficitul de personal, lipsa investițiilor în clădiri școlare învechite și inegalitățile dintre regiuni.

Într-un semn că protestele din Franța s-ar putea extinde și în alte țări europene, unde bugetele se află sub presiune în timp ce guvernele încearcă să facă față crizelor succesive ale creșterii costului vieții și energiei, elevii din anumite zone ale Belgiei au început acțiuni similare.

În orașul belgian Liege, din regiunea francofonă Valonia (în sudul țării), cel puțin 107 persoane au fost arestate în legătură cu protestele elevilor din această lună, a relatat agenția de știri Belga.

Cadre didactice, de asemenea, se află în grevă.

În Portugalia, principalul sindicat al profesorilor, FENPROF, a declanșat la mijlocul lunii septembrie o grevă pe termen nelimitat împotriva orelor suplimentare, refuzând să presteze muncă neplătită peste limita de 35 de ore pe săptămână prevăzută de lege.

'Cauzele profunde ale protestelor (din Franța) reflectă probleme familiare profesorilor și elevilor din alte țări: deteriorarea condițiilor din școli, deficitul de cadre didactice, volumul excesiv de muncă și inegalitățile tot mai mari în ce privește accesul la educație', a subliniat FENPROF într-un comunicat.

În Spania, de asemenea, sindicatele profesorilor protestează față de condițiile din școlile de stat. Profesorii din Madrid plănuiesc o grevă pe 14 octombrie, în sprijinul unor revendicări precum reducerea numărului de ore de predare, clase mai puțin numeroase și salarii mai mari.AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor online: Ady Ivaşcu)