Curtea Constituțională a României a stabilit, joi, că este neconstituțională sintagma 'infracțiuni de natură să aducă atingere prestigiului profesiei' din Ordonanța de urgență a Guvernului privind organizarea activității practicienilor în insolvență, punctând că aceasta nu permite determinarea, pe baza unor criterii 'obiective, clare și previzibile', a infracțiunilor care atrag suspendarea calității de practician.

Potrivit unui comunicat al CCR transmis AGERPRES, judecătorii constituționali, cu unanimitate de voturi, au admis excepția de neconstituționalitate și au constatat că dispozițiile art.36 lit.h) din Ordonanța de urgență a Guvernului 86/2006 privind organizarea activității practicienilor în insolvență sunt neconstituționale.

'Curtea a constatat că dispozițiile criticate contravin prevederilor art.1 alin.(5) și ale art.16 din Constituție. Astfel, Curtea a arătat că sintagma 'infracțiuni de natură să aducă atingere prestigiului profesiei' nu permite determinarea, pe baza unor criterii obiective, clare și previzibile, a infracțiunilor care atrag suspendarea calității de practician în insolvență, iar norma nu stabilește nici organul competent să realizeze această apreciere și nici procedura potrivit căreia se dispune suspendarea. Totodată, suspendarea practicianului în insolvență încă din momentul punerii în mișcare a acțiunii penale instituie un tratament juridic discriminatoriu în raport cu cel aplicabil membrilor altor profesii juridice liberale', se precizează în comunicat.

Curtea a mai reținut că dispozițiile art. 36 lit.h) din Ordonanța de urgență a Guvernului 86/2006 nu definesc categoria infracțiunilor de natură să aducă atingere prestigiului profesiei și nici nu stabilesc criteriile în funcție de care o anumită infracțiune poate fi inclusă în această categorie, iar, în lipsa unor asemenea repere, aplicarea măsurii suspendării depinde de o apreciere subiectivă, susceptibilă să genereze soluții diferite în situații similare.

'Curtea a arătat că printre atribuțiile generale de control, supraveghere și disciplină ale structurilor Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România nu a fost identificat în mod neechivoc organul competent să aprecieze cu privire la dispunerea sau constatarea măsurii suspendării calității de practician în insolvență. Textul criticat nu indică nici actul care trebuie emis și nici procedura aplicabilă. Prin urmare, dispozițiile examinate nu îndeplinesc exigențele de calitate a legii impuse de art.1 alin.(5) din Constituție', se menționează în comunicat.

În ceea ce privește art.16 alin.(1) din Constituție, CCR a reținut că practicienii în insolvență, notarii publici, executorii judecătorești și mediatorii se află în situații comparabile din perspectiva scopului suspendării, respectiv protejarea prestigiului profesiei și menținerea încrederii publicului în activitatea desfășurată.

Curtea a observat că, în cazul altor profesii liberale, suspendarea este legată de luarea unei măsuri preventive privative de libertate sau de un moment procesual ulterior, în timp ce în cazul practicianului în insolvență măsura intervine încă de la punerea în mișcare a acțiunii penale și poate dura până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.

'Această diferență de tratament nu are o justificare obiectivă și rezonabilă și nu păstrează un raport rezonabil de proporționalitate cu scopul legitim urmărit', subliniază instanța constituțională. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Antonia Niță, editor online: Anda Badea)