Nouă cămăși cu ciupag și catrințe cu trup vânăt, care reprezintă cel mai vechi tip de port tradițional din Transilvania, vor putea fi admirate în expoziția 'Sacru și profan' amenajată la Muzeul Etnografic 'Anton Badea', de Ziua Iei.
'Pe 24 iunie sărbătorim Ziua Iei, Sânzienele și mijlocul verii calendaristice, care ne aduc împreună într-o celebrare a soarelui, a vieții și a recunoștinței. A înțelege frumusețea unei cămăși tradiționale înseamnă a fi atins de misterul ei viu, de valoarea sa sacră care începe cu asumarea locului în lume. Pentru a marca această zi specială, Muzeul Etnografic 'Anton Badea' din Reghin organizează expoziția 'Sacru și profan', în care expune o colecție rară: nouă cămăși spectaculoase cu ciupag și catrințe cu trup vânăt, reprezentând cel mai vechi tip de port tradițional purtat în Transilvania. În plus, vom expune și trei cămăși unice încrețite la gât, piese de o vechime considerabilă', a declarat, luni, pentru AGERPRES, directorul Muzeului Etnografic 'Anton Badea' din Reghin, Roxana Maria Man.
Sursa foto: Muzeul Etnografic 'Anton Badea' Reghin
Cămășile cu ciupag, spune Roxana Man, poartă o puternică încărcătură simbolică, formele geometrice cusute reprezentând adesea adevărate coduri de protecție sau indicatori ai statutului social.
În ce privește catrințele cu trup vânăt, considerate 'sobre și elegante' în același timp, acestea reflectă o estetică arhaică neschimbată de secole.
Roxana Maria Man a subliniat că dualitatea dintre sacru și profan este reflectată în întregul areal expozițional al muzeului, întrucât simezele, vitrinele sălilor, precum și tehnica, uneltele și casele tradiționale din expoziția în aer liber urmăresc să ghideze vizitatorul printr-o poveste a simbolurilor.
Sursa foto: Muzeul Etnografic 'Anton Badea' Reghin
'Dimensiunea Sacră este marcată de respectul față de timpul divin, de sărbători și de riturile de trecere. Hainele de sărbătoare nu erau simple veșminte, ci instrumente prin care omul se purifica și se prezenta în fața divinității duminica sau la marile praznice. Dimensiunea Profană face referire la viața de zi cu zi a satului mureșean, la meșteșuguri și unelte, însă arată cum până și obiectele profane, cum ar fi elementele gravate pe furcile de tors sau grinzile caselor, împrumutau motive de protecție din zona sacră - rozete solare, crucea, pomul vieții', a precizat Roxana Man.
Expoziția abordează și credințele de la granița dintre sacru și profan, cum ar fi utilizarea rituală a plantelor, precum leușteanul, teiul și nucul.
Sursa foto: Muzeul Etnografic 'Anton Badea' Reghin
'Vizitarea muzeului oferă o experiență mistică, dincolo de simpla observare a unor obiecte vechi, punând accent pe descifrarea misterului și a forței vii din spatele fiecărei cusături și a fiecărui obiect cioplit. Expoziția 'Sacru și profan' reprezintă un spațiu expozițional profund simbolic, dedicat explorării modului în care țăranul transilvănean își ghida existența între cele două dimensiuni fundamentale: ordinea cosmică, divină (sacrul) și viața cotidiană, pământească (profanul). Conceptul expoziției surprinde o viziune arhaică, în care gesturile zilnice, munca și îmbrăcămintea nu erau simple acțiuni utilitare, ci ritualuri de asumare a locului omului în lume', a precizat Roxana Man.
Colecția de costume tradiționale ale muzeului din Reghin este împărțită în patru categorii: costumul românesc (1.445 de piese), costumul săsesc (86 de piese), costumul maghiar (49 de piese) și costumul rrom (șase piese). AGERPRES/(A - redactor: Dorina Matiș, editor: George Onea, editor online: Ada Vîlceanu)
