Ziua internațională a nonviolenței este celebrată la 2 octombrie - data nașterii lui Mahatma Gandhi (1869-1948), conducător al mișcării pentru independență din India și un pionier al promovării nonviolenței, potrivit www.un.org.
Ziua a fost instituită de ONU prin Rezoluția 61/271, la 15 iunie 2007, și reprezintă o bună ocazie pentru a 'disemina mesajul nonviolenței, inclusiv prin educație și prin sensibilizarea opiniei publice'. Rezoluția reafirmă 'relevanța universală a principiului nonviolenței' și dorința 'de a asigura o cultură a păcii, toleranței, înțelegerii și nonviolenței', menționează site-ul ONU.
Adunarea Generală a ONU a luat decizia marcării Zilei internaționale a nonviolenței motivând că 'nonviolența, toleranța, respectul deplin pentru toate drepturile omului și libertățile fundamentale pentru toți, democrația, dezvoltarea, înțelegerea reciprocă și respectul pentru diversitate sunt interconectate și se consolidează reciproc'.
Mahatma Gandhi, unul dintre cei mai mari militanți pentru pace din lume, a fost o sursă de inspirație pentru mișcările nonviolente care au vizat drepturile civile și schimbările sociale în întreaga lume. Cunoscut pentru principiile sale care promovau proteste pașnice pentru a determina progresul politic și social, Gandhi a rămas angajat, de-a lungul vieții sale, în promovarea nonviolenței, chiar și în condiții de opresiune și în fața unor provocări aparent insurmontabile, potrivit www.un.org.
Potrivit profesorului american de științe politice Gene Sharp (n. 1928 - d. 2018), reputat specialist în domeniul rezistenței nonviolente, acțiunea nonviolentă este o tehnică prin care oamenii care resping pasivitatea și supunerea și care văd lupta ca fiind esențială pot duce această luptă fără violență.
Acțiunea nonviolentă nu reprezintă o încercare de a evita sau de a ignora conflictul, ci constituie un răspuns la problema modului în care se poate acționa eficient în politică, dar mai ales a modului în care se poate exercita puterea în mod eficient, explica profesorul Gene Sharp în lucrarea sa ''The Politics of Nonviolent Action'', potrivit https://www.un.org/.
Principiul nonviolenței, cunoscut și sub numele de rezistență nonviolentă, respinge folosirea violenței fizice în scopul realizării unor schimbări sociale sau politice. Există trei categorii principale de acțiuni nonviolente: protestele, marșurile; noncooperarea; intervențiile nonviolente, precum blocadele.
Conform Rezoluției adoptate de Adunarea Generală a ONU la 15 iunie 2007, statele membre, organizațiile sistemului Națiunilor Unite, organizațiile regionale și neguvernamentale și persoanele fizice sunt invitate să marcheze în mod corespunzător Ziua internațională a nonviolenței și să difuzeze mesajul nonviolenței, inclusiv prin educație și sensibilizarea opiniei publice.
Cu prilejul acestei zile, oamenii pot contribui, prin diverse manifestări, la crearea unei culturi a păcii, a toleranței, a înțelegerii și a nonviolenței, la promovarea diversității culturale și a înțelegerii între popoarele lumii. Astfel, sunt organizate campanii publice de conștientizare, marșuri, conferințe, întâlniri publice etc. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)
Sursa foto: un.org
