Inflația din zona euro ar putea depăși estimările, deja revizuite în sus, iar evoluțiile recente ale prețurilor la energie sunt îngrijorătoare, în special creșterea explozivă a prețurilor gazelor naturale, au declarat luni mai mulți oficiali de la Banca Centrală Europeană (BCE), transmite Reuters.

BCE și-a revizuit în sus unele dintre prognozele privind inflația, săptămâna trecută, când a majorat și dobânzile, însă prețurile petrolului și gazelor se situează deja mult peste nivelurile de referință din acele previziuni, sugerând că ritmul ridicat de creștere a prețurilor ar putea fi mai persistent decât se temea inițial.

'Cele mai recente evoluții ale prețurilor la energie sunt destul de îngrijorătoare', a declarat Isabel Schnabel, membră a Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene, la Berlin. 'Nu este vorba doar despre petrol', a subliniat Schnabel, cunoscută pentru poziția sa fermă în favoarea unei politici monetare restrictive. 'Este vorba și despre produsele rafinate, precum motorina... și, desigur, un factor deosebit de important pentru Europa îl reprezintă gazele, care au atins, și ele, valori foarte ridicate', a adăugat Schnabel.

Conform prognozelor BCE, cotațiile futures la gaze urmau să ajungă în decembrie la 60,1 euro pe megawat-oră, în conformitate cu scenariul de bază, în timp ce în conformitate cu un scenariu pesimist ar fi ajuns la 77 de euro. În prezent, prețul de pe piață depășește 83 de euro.

O tendință similară se observă și în cazul petrolului: țițeiul Brent se tranzacționează în prezent la 107 dolari pe baril, mult peste prețul luat în calcul în scenariul pesimist al BCE.

'Riscurile privind inflația sunt în mod clar orientate în sus', a declarat luni Peter Kazimir, guvernatorul băncii centrale a Slovaciei și membru în consiliul guvernatorilor BCE. 'Atenția mea este concentrată acum mai puțin pe prețurile petrolului și ale combustibililor și tot mai mult pe prețurile gazelor și ale energiei electrice. De asemenea, inflația prețurilor la alimente, un aspect esențial pentru percepții și așteptări, este așteptată să crească și ea', a spus Kazimir.

Această deteriorare a perspectivelor inflaționiste ar putea prevesti noi majorări ale dobânzilor, ceea ce ar împinge dobânda de referință a BCE, care în prezent se situează la 2,5%, într-o zonă restrictivă pentru creșterea economică.

'Se conturează argumente solide pentru o nouă înăsprire a politicii monetare', a declarat Martins Kazaks, guvernatorul băncii centrale a Letoniei. 'S-ar putea să fie necesar ca dobânzile să ajungă în teritoriu restrictiv. Nu există un prag invizibil sau un nivel superior de atins pentru ca dobânzile să depășească 2,50%', a precizat Kazaks.

Cu toate acestea, alți decidenți de la BCE sunt mai prudenți și susțin că BCE ar trebui să-și mențină abordarea de a lua decizii în funcție de situația de la fiecare ședință și să semnaleze o majorare a dobânzilor abia după ce vor veni noi date.

Țările europene care depind de gazele naturale pentru încălzire au ezitat să-și umple depozitele în timpul verii, sperând că actualul conflict din Iran se va încheia și că prețurile vor scădea. În condițiile în care gradul de umplere a depozitelor de gaze este cu mult sub media istorică, aceste țări se grăbesc acum să stocheze gaze, contribuind astfel la creșterea prețurilor la gaze naturale până la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Acest lucru va duce, probabil, la scumpirea încălzirii și a energiei electrice pentru gospodării și companii, ceea ce va impulsiona și inflația.

Există însă și o serie de economiști care susțin că o creștere semnificativă a producției de energie din surse regenerabile, de la debutul războiului din Ucraina, combinată cu încetinirea activității în sectoarele mari consumatoare de energie (precum industria grea), face blocul comunitar mai puțin vulnerabil la fluctuațiile prețurilor gazelor naturale.

Următoarea ședință de politică monetară la BCE este programată pentru 29 octombrie. Piețele financiare cred că există 60% șanse ca dobânzile să fie majorate cu acea ocazie. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)