România nu este într-o iminentă situație de blackout și se află pe drumul spre independența energetică, a declarat, marți, la o conferință de specialitate, Virgil Popescu, membru în Comisia pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European și fost ministru al Energiei.

'România nu este într-o iminentă situație de blackout. România este pe drumul spre independența energetică și evident că nu este ușor. S-au făcut pași foarte importanți. Eu spun că, în 2027, odată cu extragerea gazelor din Marea Neagră, problema independenței din punct de vedere al gazului natural este rezolvată. Vom deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană și vom fi principalul furnizor de securitate regională. Ceea ce este important pentru noi este ca să găsim soluții să consumăm cât mai mult gaz în țară, în așa fel încât să nu fie nevoie să exportăm foarte mult și să consumăm gaz cu valoare adăugată folosind gazul din Marea Neagră. A fost și gândirea pentru a trece capacități de producție de pe cărbune pe gaze naturale, de a construi altele pe gaze naturale, așa cum este Centrala de la Mintia, care este o poveste de succes, care va fi pusă în funcțiune în anul 2026. Vorbim de cea mai mare centrală pe gaz din Europa, de 1,7 gigawați, cea mai modernă investiție. Dacă ne referim la nuclear, orizontul de timp este 2031, poate chiar 2032, pentru reactoarele 3 și 4, dar probabil și pentru SMR-uri, asta înseamnă tot acel orizont de timp. Putem vorbi de o stabilitate energetică, o independență energetică, un furnizor de securitate energetică regional', a punctat Popescu.

Potrivit oficialului, centralele pe cărbune ar putea funcționa atât timp cât este nevoie de securitate energetică, însă România trebuie să facă și schimbări prin finalizarea de noi investiții.

'România devine practic un hub energetic, aducând energie 'verde' din zona Mării Caspice, intrând energia verde din Marea Neagră, din fermele onshore din Marea Neagră și ducând-o mai departe, consumând în țară sau ducând către alte zone (...) Referindu-mă la cărbune, este foarte bine că s-a reușit amânarea termenului. Nu PNRR-ul a fost problema și se pare că uităm foarte ușor că, în 2020, Complexul Energetic Oltenia a fost la un pas de faliment. Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit un prejudiciu de 680 de milioane de lei, iar Complexul Energetic Oltenia a venit la Guvern să solicite ajutor pentru plata certificatelor de CO2. Dacă acel ajutor de salvare, la vremea respectivă, nu se acorda, era astăzi exact cum este Complexul Energetic Hunedoara, în faliment. S-a acordat ajutor de urgență, s-a transformat într-un ajutor de restructurare, s-au acordat 2,6 miliarde de euro pentru plata certificatelor de CO2, care au fost plătite an de an și pentru investiții care trebuiau finalizate în 2026. Sigur că mergem cu centralele pe cărbune atâta timp cât e nevoie de securitate energetică, dar trebuie să facem acele schimbări. Sunt convins că, până la urmă, anul viitor vom avea contractele semnate și vom începe construcția celor două centrale, cea de la Turceni și cea de la Ișalnița, în total 1.350 de megawați. Mă aștept ca, anul viitor, să fie gata totuși acele parcuri eoliene, de 747 de megawați, care trebuiau să fie gata în 2024', a explicat fostul ministru al Energiei.

Tranziția energetică, riscul de blackout sau necesarul de investiții în domeniu sunt printre subiectele discutate în cadrul celei de-a XIV-a ediții a conferinței Energy Forum, intitulată 'România, de la independență energetică la blackout', organizată marți de trustul DC Media Group. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dădârlat)