Scăderea nivelului de trai și sărăcia sunt principalele motive de îngrijorare pentru români, iar temerile lor sunt mai accentuate decât în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, arată datele din Eurobarometrul privind percepția europenilor asupra economiei, prelucrate de Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.

Potrivit sursei citate, 62% dintre români se declară preocupați de scăderea nivelului de trai, față de 40% la nivelul UE, în timp ce 48% sunt îngrijorați de sărăcie, comparativ cu 32% media europeană. Aceste două probleme reflectă situația în continuare precară din România, dar și din alte țări din Europa de Sud și de Est, exceptând Polonia, unde 21% dintre respondenți se declară îngrijorați de sărăcie și 36% de scăderea nivelului de trai.

'Aceste îngrijorări se reflectă și în ceea ce privește bunurile și serviciile pe care cetățenii români se tem că nu și le vor putea permite în următoarele 12 luni. Cei mai mulți declară că se tem că nu-și vor permite: călătoriile - 45% dintre respondenți; utilitățile (facturile la energie, apă etc.) - 44%; îngrijirile medicale - 44%. În cazul utilităților, România se află peste media europeană, fiind depășită doar de Irlanda (47%) și Grecia (58%). Îngrijorarea se extinde și la alimente: 40% dintre români se tem că nu și le vor putea permite în următorul an. Procente apropiate se regăsesc în Irlanda (41%), Grecia (42%) și Portugalia (46%)', se arată în comunicatul Fundației Friedrich-Ebert-Stiftung România.

În comparație, categoriile de bază, cum ar fi mâncarea, locuința și utilitățile, nu sunt printre preocupările majore în Germania, Franța sau Italia, unde accesul la servicii mai puțin esențiale, cum ar fi călătoriile, divertismentul sau servirea mesei în oraș, reprezintă principalele motive de îngrijorare.

Totodată, 50% dintre români consideră că starea actuală a economiei țării este rea, un sfert consideră că nu este nici bună, nici rea și puțin peste o cincime consideră că este într-o situație bună. Aceste opinii sunt aliniate cu percepția medie a cetățenilor UE despre țările lor (49%, 25%, respectiv 24% la cele trei categorii). La aceeași întrebare, rezultatele pentru Bulgaria sunt mai pesimiste (55% cred că economia țării este într-o stare rea). Același procent se înregistrează și în Germania, în timp ce în Franța nu mai puțin de 62% dintre cetățeni consideră că starea economiei este rea. Doar Polonia prezintă o situație ceva mai optimistă: 41% dintre respondenți consideră că starea economică a Poloniei este bună, 24% nici bună nici rea, iar 33% că este rea.

Atunci când au fost întrebați cum își evaluează situația economică personală, 34% dintre români o consideră bună (36% media UE), 38% nici bună nici rea (35% media UE) și 27% consideră că au o situație economică personală rea (27% media UE). În comparație, rezultatele din Polonia arată mai mult optimism: 46% dintre respondenți consideră că au o situație economică personală bună față de 20% rea. În Bulgaria, 28% dintre respondenți consideră că au o situație economică bună, în timp ce 31% consideră că au una rea.

'Mai mult, pesimismul unei părți semnificative a românilor se reflectă și asupra perspectivelor de viitor: 42% cred că nivelul de trai al copiilor de azi, atunci când vor crește, va fi mai scăzut decât cel al părinților, media UE fiind similară (45%). În general, pesimismul față de viitor este mai accentuat în țările din vestul Europei, precum Germania (46%), Franța (56%) și Italia (52%). În comparație, țările din Europa de Est precum Bulgaria, Ungaria și Polonia tind să fie mai optimiste (în jur de 26-27%). Românii sunt, așadar, o excepție printre țările est-europene, având păreri împărțite, deoarece 35% dintre români au încredere că nivelul de trai al copiilor de azi va fi mai ridicat decât cel al părinților, atunci când copiii vor deveni adulți, comparativ cu 40% în Bulgaria, 36% în Ungaria și 38% în Polonia. Procentele optimiștilor asupra viitorului copiilor sunt de doar 24% în Germania, 18% în Franța și 21% în Italia', se mai arată în comunicat. AGERPRES/(AS - redactor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)