Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat joi seară motivările în cazul deciziilor din 29 aprilie prin care a declarat neconstituționale hotărârile Parlamentului privind numirea Consiliilor de Administrație ale Societății Române de Televiziune (SRTv) și Societății Române de Radiodifuziune (SRR).
Potrivit motivărilor publicate în Monitorul Oficial, CCR a reținut că, în procedura de numire, Parlamentul nu a respectat algoritmul politic și ponderea grupurilor parlamentare, astfel că partidul AUR, cel care a sesizat CCR, nu a primit în aceste foruri locurile cuvenite, reprezentanții AUR susținând că, 'deși configurația Parlamentului impune o reprezentare echilibrată, Alianța a primit un singur loc în Consiliile de Administrație ale SRTv și SRR, în timp ce PNL, USR și UDMR, formațiuni politice cu o pondere parlamentară inferioară, au beneficiat de o reprezentare egală sau superioară în aceste structuri de conducere'.
În motivările deciziilor referitoare la SRR și SRTv se arată că hotărârile Parlamentului au încălcat dispozițiile art. 19 alin. (2) lit. a) teza finală din Legea nr. 41/1994, ''cele 8 locuri alocate grupurilor parlamentare trebuind să fie ocupate de candidații propuși de acestea, potrivit configurației politice și ponderii lor în Parlament''.
În consecință, subliniază CCR, hotărârile sunt neconstituționale în ceea ce privește desemnarea candidaților de către grupurile parlamentare reunite ale celor două Camere ale Parlamentului, fiind încălcate dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, care prevăd că respectarea legilor este obligatorie, precum și cele ale art. 1 alin. (3) din Constituție, referitoare la principiul statului de drept.
Judecătorii constituționali mai spun că, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție, cele două hotărâri discutate - Hotărârea Parlamentului României nr. 45/2025 și Hotărârea Parlamentului României nr. 46/2025 - își păstrează prezumția de constituționalitate până la data publicării motivărilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, ''astfel încât actele juridice adoptate de Consiliile de Administrație ale SRTv, respectiv SRR până la această dată rămân valabile sub acest aspect''.
Totodată, în motivare se arată că actul de numire efectuat de Parlament potrivit art. 19 alin. (7) din Legea nr. 41/1994, în considerarea componenței Consiliului de Administrație al SRTv, respectiv SRR, astfel cum a fost stabilită prin hotărârile Parlamentului, își încetează efectele juridice la data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I, urmând ca Parlamentul să facă o nouă numire, cu respectarea art. 19 alin. (7) din Legea nr. 41/1994, dintre persoanele care vor alcătui noua componență a CA al SRTv și SRR.
Curtea a mai observat că, deși avea competența să infirme hotărârea luată în comisiile de specialitate și avea la dispoziție mecanisme prin care să se facă aplicarea strictă a prevederilor Legii nr. 41/1994 - astfel încât să se respecte și negocierea politică -, cum ar fi retrimiterea la comisie sau propunerea de amendamente, plenul reunit al Parlamentului nu a aprobat solicitarea de retrimitere la comisii a avizului formulată în cadrul dezbaterilor din ședința comună a Parlamentului, ci a aprobat și și-a însușit ceea ce au propus comisiile de specialitate în ședință reunită.
''În consecință, Curtea reiterează jurisprudența sa constantă cu privire la rolul comisiilor permanente ale Parlamentului, care sunt organe interne de lucru ale Camerelor Parlamentului, a căror activitate are caracter pregătitor pentru a oferi forului deliberativ toate elementele necesare adoptării deciziei (...). Dat fiind caracterul de organ de lucru intern al comisiilor parlamentare, natura juridică a avizelor adoptate de acestea este aceea a unui act preliminar, de recomandare, adoptat în scopul de a sugera o anumită conduită, sub aspect decizional, plenului fiecărei Camere sau al Camerelor reunite. Rapoartele și avizele au caracter obligatoriu numai sub aspectul solicitării lor, nu și din perspectiva soluțiilor pe care le propun, Senatul și Camera Deputaților fiind singurele corpuri deliberative prin care Parlamentul își îndeplinește atribuțiile constituționale'', se mai arată în motivările publicate în Monitorul Oficial.
***
Pe 18 noiembrie 2025, Parlamentul i-a validat, prin vot secret cu bile, pe membrii Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune (SRR).
CA al SRR este format din:
* Ruxandra Ileana Săraru (titular), Radu-Bogdan Herjeu (titular) și Alexandru Ioan Șerbănescu (titular) - din partea PSD;
* Maria Muntean (titular) și Maria Lăcrămioara Nicolescu (supleant) - din partea AUR;
* Vlad Mircea Pufu (titular) și Alexandra Bogdan (supleant) - din partea PNL;
* Robert Cristian Schwartz (titular), Alexandra Coliban (titular) și Cristian-Gabriel Seidler (supleant) - propuși de USR;
* Annamaria Bodoczi (titular) și Katalin Demeter (supleant) - din partea UDMR;
* Dragos-Gabriel Pătlăgeanu (titular) și Camelia-Tatiana Ilie (supleant) - din partea președintelui României;
* Nadina-Ioana Dogoiu (titular) și Daniela-Elena Sălbatecu (supleant) - din partea Guvernului;
* Marius-Dorian Tănase (titular), Nicoleta-Viorica Balaci (titular), Mihai-Ioan Miclăuș (supleant) și Laurențiu-Marius Olteanu (supleant) - din partea salariaților SRR;
* Ruxandra Georgeta Gheorghe (titular) și Mirela Antoanela Petrescu (supleant) - din partea minorităților.
***
Tot pe 18 noiembrie 2025, plenul Parlamentului i-a validat și pe membrii Consiliului de Administrație al Societății Române de Televiziune.
Astfel, Consiliul de Administrație al SRTv este format din:
* Loredana Corchiș (titular), Stelian Bărăgan (titular) și Nicoleta Amalia Matei (titular) - propuși de PSD;
* Monica Simona Ghiurco (titular) și Rafael Udriște (supleant) - propuși de AUR;
* Radu Carp (titular), Cristina-Ancuța Pocora (titular) și, respectiv, Daniela Sava (supleant) și Gheorghe Croitoru (supleant) - propuși de PNL;
* Catrinel Trofin (titular) și Cătălin Ghiță (supleant) - propuși de USR;
* Anderco Aliz-Timea (titular) și Kis Timea (supleant) - propuse de UDMR;
* Cristiana-Narcisa Manciu (titular) și Bogdan-Alexandru Cuza (supleant) - propuși din partea președintelui României;
* Ana Adriana Săftoiu (titular) și Mariana Luca (supleant) - propuși din partea Guvernului;
* Emanuel Sorin Torică (titular) și Cristinel Godinac (titular), Gabriela Luminița Iordănescu (supleant) și Alina Amza (supleant) - propuși din partea personalului angajat al Societății Române de Televiziune;
* Borislav Velimirovici (titular) și Gjorgji Ivanovski (supleant) - propuși din partea grupului parlamentar al minorităților naționale.
Pe 7 aprilie, Cristina Pocora (PNL) și-a dat demisia din funcția de membru al Consiliului de Administrație al Societății Române de Televiziune, supleantul ei fiind Gheorghe Croitoru. AGERPRES/(AS - redactor: Georgiana Tănăsescu, editor: Antonia Niță, editor online: Ady Ivaşcu)
Motivările CCR în cazul conducerilor SRTv și SRR, în Monitorul Oficial: Actele adoptate până în prezent - valabile
Conţinutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Călin și Cristela Georgescu - a treia zi la DIICOT pentru continuarea perchezițiilor informatice
Soția lui Călin Georgescu, Cristela, a ajuns joi dimineața la sediul DIICOT, unde continuă pentru a treia zi perchezițiile informatice asupra dispozitivelor electronice ridicate de la vila familiei din Mogoșoaia. La sediul DIICOT a fost adus din Arestul Central și Călin Georgescu. La perchezițiile efectuate pe 21 septembrie la v
Constanța: Salonul de tatuaje cu intervenții chirurgicale ilegale, amendat în 2024 pentru că nu avea autorizație sanitară de funcționare
Direcția de Sănătate Publică (DSP) Constanța a informat, miercuri, referitor la reprezentanta unui salon de tatuaj care făcea intervenții chirugicale fără a deține calitatea de medic specialist în chirurgie plastică, că în urma unui control făcut în 2024, societatea a fost amendată cu 40.000 de lei pentru lipsa autorizației sanitare de funcționare.
Agresorul livratorului din Bangladesh, reținut de DIICOT pentru amenințare în scop terorist
Cosmin Tudoran, tânărul care a lovit anul trecut un livrator din Bangladesh pe o stradă din Capitală, a fost reținut miercuri de DIICOT pentru amenințare în scop terorist în formă continuată, fiind acuzat că a postat anul trecut pe rețelele de socializare mesaje de amenințare la adresa unor minorități etnice și religioase, dar și cu distrugerea unui lăcaș d
Dolj: Medic chirurg din Craiova, condamnat definitiv pentru ucidere din culpă
Un medic chirurg a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Craiova la doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare pentru ucidere din culpă, într-un dosar privind decesul unui pacient în urma unei intervenții efectuate la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova. Instanța i-a interzis, de asemenea, timp de patru ani
Călin Georgescu rămâne cu vila sub sechestru; contestația lui a fost respinsă de judecători
Tribunalul București a respins, miercuri, ca nefondată, contestația depusă de Călin Georgescu prin care fostul candidat la prezidențiale solicita ridicarea sechestrului pus de procurori pe vila lui din Mogoșoaia. Georgescu are de achitat 400 de lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat. Decizia este definitivă. Sechestrul a fost ins
Judecătorii care au dispus arestarea lui Georgescu argumentează că acesta s-a pregătit să fugă din țară
Magistrații de la Curtea de Apel București care au dispus arestarea preventivă a lui Călin Georgescu apreciază că fostul candidat la prezidențiale s-a pregătit să părăsească țara pentru a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, aducând ca argumente discuțiile acestuia privind cumpărarea unei case în Toscana și intenția de a cere azil î
CCR: Nu există conflict juridic între Guvern și ICCJ; Curtea nu poate cenzura sau reforma hotărârile judecătorești
Curtea Constituțională a României a precizat miercuri că nu are competența de a cenzura sau reforma hotărârile judecătorești. Precizările vin după ce Curtea a stabilit că nu
ICCJ spune că judecătorii de la CCR au demonstrat 'atașament' și că rigoarea dreptului nu poate fi 'tranzacționată'
înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că judecătorii de la Curtea Constituțională, care i-au dat dreptate în disputa cu Guvernul Bolojan pe tema drepturilor salariale restante ce trebuie plătite magistraților, au demonstrat 'atașament' față de valorile fundamentale ale organizării statului român și că rigoarea dreptului nu poate fi 'tran