Cercetătorii din Australia au identificat un mecanism important, dar mult timp trecut cu vederea, care le permite plantelor să își mențină fotosinteza în condiții de căldură extremă și de aer uscat, o descoperire care ar putea îmbunătăți modelarea climatică și agricolă, informează miercuri Xinhua.

Noul studiu, coordonat de oameni de știință de la Australian National University (ANU) din Canberra, este primul care separă efectele căldurii și ale uscăciunii aerului asupra fotosintezei în funcție de diferite niveluri de dioxid de carbon (CO2), și are potențialul de a îmbunătăți gestionarea culturilor și securitatea alimentară, potrivit unui comunicat de presă publicat de această universitate australiană.

Constatările cercetătorilor din Australia au arătat că plantele pot coordona multiple procese interne pentru a stabiliza cantitatea de CO2 care ajunge la cloroplaste chiar și în condiții de mediu stresante, punând astfel sub semnul întrebării ipotezele de lungă durată privind modul în care plantele răspund la stresul climatic.

Oamenii de știință au presupus multă vreme că aerul uscat inhibă fotosinteza în principal prin determinarea plantelor să-și închidă stomatele, limitând astfel absorbția de CO2.

Cu toate acestea, autorul principal al noului studiu, Hu Xingyu, de la Facultatea de Cercetare în Biologie din cadrul ANU, a afirmat că cercetarea sa a evidențiat un proces intern crucial - conductanța mezofilului -, care contribuie la stabilizarea concentrațiilor de CO2 la nivelul cloroplastelor, locul unde are loc fotosinteza.

'Conductanța mezofilului reacționează la caniculă și uscăciunea aerului într-o direcție diferită față de conductanța stomatelor, iar această coordonare contribuie la menținerea unui mediu relativ conservat de CO2 în interiorul cloroplastelor', a explicat Hu Xingyu.

Experimentele realizate pe bumbac, floarea-soarelui și fasole pitică au arătat că plantele pot compensa parțial stresul climatic prin ajustarea mișcării CO2-ului prin țesuturile frunzelor și prin îmbunătățirea utilizării sale biochimice, potrivit studiului publicat în revista americană Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Noul studiu îmbunătățește astfel înțelegerea modului în care plantele fac față stresului climatic și își utilizează resursele mai eficient, au declarat autorii cercetării. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)