Europa de Vest a înregistrat cel mai cald început de vară din istorie, perioada iunie-iulie atingând un nivel record, pe fondul unor valuri de caniculă repetate, al secetei generalizate și al unor incendii dramatice, alimentate de încălzirea climei, transmite luni AFP.

Oceanele planetei au atins, de asemenea, în iulie 2026, niveluri de căldură fără precedent pentru această lună, a indicat luni, în buletinul său lunar, observatorul european pentru schimbări climatice.

'Nu am cunoscut un astfel de climat în timpul vieții noastre și poate nici măcar de la apariția civilizației noastre', a avertizat miercuri în fața jurnaliștilor Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus privind Schimbările Climatice (C3S).

La nivel mondial, iulie 2026 a devenit, la egalitate cu iulie 2024, a doua lună iulie cea mai caldă înregistrată vreodată, fiind depășită doar de iulie 2023.

Secetă generalizată

Fenomenul este cel mai pronunțat în Europa de Vest, pe continentul cu cea mai rapidă încălzire.

Temperatura medie combinată în această zonă pentru lunile iunie și iulie a ajuns la 21,62 grade Celsius, depășind recordul din 2022 și 'reflectând persistența excepțională a căldurii' din această vară, potrivit Copernicus.

Iunie 2026 a fost deja o lună cu temperaturi record pentru această regiune, iar iulie se clasează pe locul secund în topul pentru luna iulie, cu o temperatură medie de 22,48 grade Celsius (cu 2,53 grade Celsius peste valorile normale pentru perioada 1991-2020), situându-se imediat după iulie 2006 (22,54 grade Celsius).

Începând din mai, Europa de Vest a fost afectată de patru valuri de căldură extremă, dintre care două în luna iulie.

Aceste valuri de caniculă au alimentat o secetă aproape generalizată în Franța, Spania, anumite regiuni ale Germaniei și Regatul Unit.

Copernicus a semnalat că, în iulie, nivelurile de umiditate din solurile din Europa de Vest 'au fost semnificativ mai scăzute comparativ cu cele din iulie 2022'.

Acesta este 'un exemplu clar al modului în care schimbările climatice intensifică fenomenele termice extreme, căldura și seceta amplificându-se reciproc', a explicat Samantha Burgess, responsabil strategic pentru climă la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, care include Copernicus.

Consecințe directe: debitele fluviilor au fost 'excepțional de scăzute', în special pe Sena, Rin și Dunăre. Aceste niveluri scăzute au sporit presiunea asupra aprovizionării cu apă, a irigațiilor, a ecosistemelor acvatice, a transportului fluvial și a producției de energie în mai multe țări.

Aceste condiții au 'favorizat, de asemenea, o activitate excepțională a incendiilor forestiere în această regiune, atât în ceea ce privește suprafața arsă, cât și emisiile' de carbon, conform Copernicus.

În Franța, aproximativ 42.000 de hectare au fost cuprinse de un incendiu de proporții în departamentul Gironde, iar în Spania, 44.000 de hectare au fost mistuite de flăcări în provincia Avila.

Noi recorduri?

În iulie, oceanele au atins temperaturi record pentru a doua lună consecutiv. Temperatura medie globală la suprafața mărilor a ajuns la 20,96 grade Celsius, depășind recordul anterior din 2023.

Căldura oceanică a atins 'niveluri excepțional de ridicate' într-o mare parte a Pacificului tropical, o zonă în care condițiile actuale ale ciclului climatic natural El Nino - care tinde să încălzească apele și temperaturile globale și să alimenteze fenomene extreme precum secetele și inundațiile - 'ar urma să se intensifice și mai mult în următoarele luni'.

'Ne confruntăm cu un El Nino foarte puternic, a cărui amploare ar putea fi fără precedent', a declarat Carlo Buontempo, estimând că acest lucru ar putea duce la un nou record al temperaturii medii globale până la sfârșitul anului sau la începutul anului 2027.

Însă, 'principalul factor al acestei încălziri - după cum știm - îl reprezintă gazele cu efect de seră' emise de omenire în atmosferă, a adăugat el.

În jurul Europei, apele din vestul Mării Mediterane și din zona litoralului atlantic înregistrează deja temperaturi neobișnuit de ridicate în luna iulie, asociate cu episoade de caniculă marină.

De obicei, episoadele El Nino ating apogeul la sfârșitul anului, când căldura acumulată în oceane și eliberată în atmosferă determină creșterea temperaturilor la nivel mondial.

Ca urmare a fenomenului El Nino anterior, anii 2023 și 2024 au fost cei mai calzi înregistrați vreodată, 2023 fiind primul, iar 2024 al doilea. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Irina Giurgiu)