Numeroase orașe mari din Europa, expuse la impactul schimbărilor climatice asupra sănătății, iau diverse inițiative în încercarea de a se adapta, cum ar fi ecologizarea sau mobilitatea sustenabilă, însă ritmul este prea lent, a concluzionat joi un studiu publicat în revista științifică The Lancet, care face apel la intensificarea eforturilor, transmite AFP.

Pentru milioane de europeni care locuiesc în mediul urban, amenințările legate de caniculă, boli infecțioase, incendii sau expunerea la polen sunt în creștere, potrivit acestui studiu, care analizează în premieră o gamă de 28 de indicatori aflați la intersecția dintre climă și sănătate, în cele mai mari 850 de orașe.

'Studiul scoate în evidență disparitățile regionale în ceea ce privește modul în care aceste orașe sunt afectate de riscurile sanitare asociate schimbărilor climatice și modul în care fac față la acestea', a declarat pentru AFP Cathryn Tonne, co-coordonatoare a proiectului Lancet Countdown Europe.

Mortalitatea asociată caniculei a crescut cu aproape 161% în orașele din Europa de Sud între 1991-2000 și 2015-2024, iar riscul de incendii forestiere a crescut cu 7% în aceleași orașe între 2003 și 2023, potrivit autorilor.

Condițiile climatice propice transmiterii febrei dengue au crescut cu 369% în orașele din Europa de Est între 1982-2010 și 2015-2024, în timp ce concentrațiile de polen s-au dublat în orașele din sudul și estul Europei în aceeași perioadă.

În cele mai mari orașe din Europa, eforturile de adaptare la încălzirea globală, cauzată în principal de arderea cărbunelui, a petrolului și a gazului, înregistrează totuși progrese. Alerte timpurii, acoperire cu vegetație, spații verzi, protecție împotriva inundațiilor... peste 1.500 de măsuri au fost identificate de oamenii de știință.

Iar în 88% dintre cele 533 de orașe europene mai mari - cele cu peste 100.000 de locuitori - căldura urbană de la suprafață a scăzut între 2014 și 2019, fiind observată o reducere a temperaturilor cu 0,7 grade Celsius, potrivit studiului.

Orașele care au reușit să ia cele mai multe măsuri de ecologizare au înregistrat scăderi mai semnificative ale temperaturilor locale.

Studiul are anumite limitări - deoarece datele sunt în principal la nivel municipal, 'acestea maschează diferențele din interiorul unui oraș', a precizat Tonne.

De asemenea, din cauza lipsei anumitor date, unele aspecte ale interacțiunii dintre climă și sănătate nu au putut fi luate în considerare, cum ar fi, spre exemplu, costurile schimbărilor climatice pentru sistemele sanitare.

'Mai rămân multe de făcut', au avertizat autorii studiului, subliniind 'obstacole financiare și tehnice importante' și un angajament politic insuficient. Este 'surprinzător' să constatăm că majoritatea soluțiilor sunt 'binecunoscute, dar puțin aplicate', a notat Tonne.

Cercetătorii fac apel la combinarea măsurilor de adaptare la caniculă, a transformării urbane și a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, cu efecte benefice și asupra sănătății prin diminuarea poluării atmosferice.

Printre măsurile urgente, ei au enumerat consolidarea sistemelor de alertă timpurie și integrarea acestora în planurile de adaptare urbană. Adaptarea urbanismului și a transporturilor se conturează ca o altă prioritate, printre măsuri numărându-se accentuarea ecologizării, în special prin plantarea de arbori, utilizarea materialelor de construcție care absorb mai puțină căldură, dezimpermeabilizarea suprafețelor pavate, încurajarea mersului pe jos și a mersului cu bicicleta și utilizarea transportului public și altele.

Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid, cu aproximativ de două ori mai repede decât ritmul mediu mondial. Iar 'fiecare fracțiune de grad de încălzire cauzată de schimbările climatice îngreunează protecția sănătății, atât astăzi, cât și în viitor', a precizat Cathryn Tonne, subliniind totodată că 'sprijinul populației față de ambiția necesară pentru a răspunde provocărilor este crucial'. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Simona Aruştei)