Peste 3,4 milioane de alegători vor decide duminică, în cadrul alegerilor generale, cine va guverna Bosnia și Herțegovina (BiH), entitățile și cantoanele sale în următorii patru ani, transmite vineri Hina.

Cea mai importantă schimbare la aceste alegeri este introducerea noilor tehnologii pentru verificarea identității alegătorilor folosind date biometrice, inclusiv amprente, precum și scanarea automată a buletinelor de vot.

Astfel, vor fi utilizate mașini în toate cele 5.200 de secții de votare, fiind, de asemenea, disponibile unele de rezervă în cazul unor defecțiuni.

Sistemul este menit să prevină fraudele precum furtul de identitate și votul multiplu, iar scanarea și sistemul de verificare dublă ar trebui să permită procesarea rezultatelor mai rapid și mai exact.

Comisia Electorală Centrală a comunicat că sunt înregistrați 3.414.364 de alegători.

Alegătorii sunt chemați la vot pe fondul unor tensiuni interetnice crescute și a unor dispute politice persistente care, de la mijlocul anului 2024, au blocat complet procesul țării de integrare în UE și au dus la pierderea a sute de milioane de euro din sprijinul UE pentru reforme.

În pofida promisiunilor partidelor care au format guvernul după alegerile din 2022, reforma electorală nu a fost încă implementată.

În consecință, candidații pentru președinția formată din trei membri concurează din nou după reguli ce îi discriminează pe membrii minorităților naționale și pe membrii popoarelor constitutive care trăiesc într-o entitate în care grupul lor este minoritar. De asemenea, există posibilitatea ca alegătorii bosniaci mai numeroși să influențeze semnificativ alegerea membrului croat al președinției.

Pe lângă cei trei membri ai președinției, alegătorii vor alege direct 42 de membri ai Camerei Reprezentanților a Adunării Parlamentare a BiH, 98 de membri ai Camerei Reprezentanților a Parlamentului Federației BiH și 83 de membri ai Adunării Naționale a Republicii Srpska (RS).

Alegătorii din RS vor alege, de asemenea, în mod direct președintele entității și doi vicepreședinți, în timp ce alegătorii din Federație vor alege noi adunări cantonale.

Membrii Camerei Popoarelor din Federație vor fi aleși ulterior de adunările cantonale, în timp ce 15 membri ai Camerei Popoarelor de stat vor fi delegați de parlamentele entităților.

Președintele și cei doi vicepreședinți ai Federației vor fi, de asemenea, aleși indirect de către Parlamentul Federației.

În total, 76 de partide politice și patru candidați independenți concurează pentru funcții de putere, dintre care 16 partide care au cuvântul ''croat'' în denumire sau urmăresc să obțină sprijinul alegătorilor croați.

Dintre candidații croați, HDZ BiH a nominalizat-o pe Darijana Filipovic, în timp ce Zdenko Lučić candidează ca independent, sprijinit de un bloc centrat în jurul HDZ 1990.

Opozanții lor sunt Slaven Kovačević din Frontul Democratic (DF) al lui Željko Komšić, care se bazează pe sprijinul alegătorilor bosniaci.

HDZ BiH încearcă să își păstreze poziția de cel mai mare partid care reprezintă interesele croaților în alegerile parlamentare, în timp ce opoziția condusă de HDZ 1990 încearcă să devină o alternativă relevantă.

Sondajele preelectorale arată că actualul membru sârb al președinției, Željka Cvijanović, are un avantaj considerabil în tentativa sa de a obține un alt mandat, opoziția fiind împărțită între doi candidați.

În rândul alegătorilor bosniaci, principala competiție este între președintele în exercițiu Denis Bećirović și liderul SDA, Bakir Izetbegović, sondajele indicând pentru Bećirović un avantaj semnificativ.

În Republika Srpska, Milorad Dodik, care este împiedicat să candideze din cauza unei hotărâri judecătorești, urmărește să păstreze puterea pentru Alianța Social-Democraților Independenți (SNSD), în timp ce opoziția (SDS) crede că candidatul său, Branko Blanuša, poate prelua funcția de președinte al entității.

Între partidele care se bazează în principal pe sprijin bosniac, competiția principală este între SDA și SDP BiH, care a fost coloana vertebrală a coaliției ''troika'' care a făcut parte din autoritățile executive la nivelul statului și al Federației.

Comisia Electorală Centrală trebuie să certifice rezultatele în termen de 30 de zile, după care vor începe termenele pentru constituirea noilor autorități.

Noua președinție a țării ar trebui să fie constituită în termen de 15 zile conform legii electorale, la fel și Parlamentul Republika Srpska, în timp ce termenul pentru Federație este de 20 de zile.

Camera Reprezentanților și Camera Popoarelor la nivel de stat ar trebui să fie constituite în termen de o lună de la certificarea rezultatelor, urmat de un termen de 15 zile pentru ca președinția să numească premierul, un termen care până acum nu a fost niciodată respectat.

Odată ce Camera Reprezentanților confirmă numirea premierului, vor exista 35 de zile pentru a numi miniștrii.

În cel mai bun caz, BiH ar putea avea un nou executiv până la mijlocul lunii decembrie, deși acest lucru va depinde de negocierile între partide și de formarea coaliției de guvernare.

După alegerile din 2010, a durat aproape un an și jumătate pentru a forma un nou guvern.

Liderul HDZ BiH, Dragan Čović, a avertizat că ar putea apărea o problemă dacă Slaven Kovačević va fi ales în cadrul președinției împotriva dorinței alegătorilor croați, spunând că acest lucru ar ''paraliza funcționarea Bosniei și Herțegovinei în orice sens'' și că se teme că s-ar putea să nu se formeze niciodată un guvern. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Gabriela Badea)