După ce a înregistrat progrese semnificative începând cu anii 1980, de la pandemia de COVID-19 vaccinarea copiilor dă semne de regres în mai multe țări din Europa, printre care România, existând riscul reapariției unor boli infecțioase, potrivit unui studiu publicat joi de jurnalul The Lancet, citat de AFP.

Pentru această lucrare, au fost examinate nivelurile a șapte vaccinuri infantile (difterie, tetanos și tuse convulsivă, hepatită B, meningită B, poliomielită, pneumococ, rujeolă, rubeolă) în cele 27 de țări ale UE pe o perioadă de peste 40 de ani, între 1980 și 2024, pe baza datelor de la OMS și UNICEF.

Din această analiză amplă, apărută în The Lancet Regional Health, reiese 'o panoramă complexă', după cum apreciază autorii.

Pe de o parte, UE a atins rate de vaccinare infantilă 'istoric de ridicate' împotriva acestor patologii, cu o creștere substanțială pe parcursul a aproximativ 40 de ani, deși eterogenă în funcție de țară. În 2024, Luxemburg și Portugalia au atins o acoperire de cel puțin 95% pentru toate cele șapte vaccinuri, în timp ce România s-a situat sub 80%.

Studiul arată că 'o deteriorare recentă, îngrijorătoare și generalizată' s-a conturat, însă, în ultimii ani, începând cu momentul de cotitură al erei COVID-19.

Astfel, 16 țări din UE au înregistrat o scădere a ratelor de vaccinare pentru cel puțin patru vaccinuri. Acesta este în special cazul Bulgariei, Ciprului, Irlandei, Țărilor de Jos, României și Suediei, unde toate cele șapte vaccinuri studiate au scăzut în ultimii ani.

Datele din Germania și Spania au arătat, de asemenea, un regres pentru cinci din cele șapte vaccinuri infantile, în timp ce în Franța și Italia, acoperirea vaccinală a crescut pentru patru vaccinuri și a scăzut pentru alte trei.

Cele mai pronunțate scăderi recente au fost observate în cazul vaccinărilor infantile împotriva meningitei B și împotriva poliomielitei - în regres în 20 de țări -, urmate de cele împotriva hepatitei B - în scădere în 18 țări - și împotriva difteriei, tetanosului și poliomielitei - în diminuare în 17 țări.

Tendințele par relativ mai puțin nefavorabile în ceea ce privește vaccinarea împotriva rujeolei și a rubeolei.

Majoritatea regreselor în vaccinarea infantilă au început între 2019 și 2022, coincizând cu perioada COVID-19.

Cercetătorii consideră că criza sanitară declanșată de pandemie ar fi putut juca un rol, dar ei precizează totodată că studiul lor nu a avut ca scop elucidarea motivelor din spatele evoluțiilor vaccinale.

Ei insistă în special asupra 'urgenței' de a garanta o acoperire vaccinală ridicată și durabilă 'pentru a preveni reapariția bolilor infecțioase'.

În ultimii 50 de ani, vaccinările au redus povara unor boli precum tetanosul, tusea convulsivă, pneumonia, rujeola, gripa și difteria, evitând peste 154 de milioane de decese la nivel mondial, în special în rândul copiilor, amintește studiul.

La rândul său, criza provocată de COVID-19 a cauzat perturbări ale sistemului sanitar și a alimentat neîncrederea și dezinformarea. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)