Cercetătorii au identificat o serie de modificări ale metabolismului și ale sistemului imunitar care diferențiază persoanele care fac exerciții fizice în mod regulat de persoanele cu un stil de viață sedentar, conform unui studiu publicat pe 18 septembrie în revista Science Advances, cercetare care indică potențiale căi pentru gestionarea bolilor cronice, cum ar fi diabetul, bolile de inimă și cancerul, transmite miercuri Live Science.

Echipa de cercetători a analizat date din Chinese Immune Multi-omics Atlas (CIMA), care include date de la 400 de adulți care au donat probe de sânge și au răspuns la un chestionar detaliat despre stilul lor de viață.

Pentru a surprinde cele mai mari efecte posibile ale exercițiilor fizice, echipa a inclus doar date de la participanții care au făcut cel mai mult sau cel mai puțin exercițiu. Un grup s-a antrenat de cel puțin trei ori pe săptămână, acumulând peste 150 de minute de exerciții moderate sau 75 de minute de exerciții de intensitate ridicată în acel interval de timp. Grupul sedentar a spus că nu s-a antrenat deloc.

Cercetătorii au analizat apoi probele de sânge ale voluntarilor pentru markeri fiziologici, cum ar fi nivelul zahărului din sânge și al grăsimilor. Au descoperit că participanții care au făcut mai multă mișcare aveau semne de metabolism stimulat al zahărului și grăsimilor, un metabolism muscular mai puternic și niveluri mai ridicate de molecule antioxidante, care combat procesele de deteriorare a celulelor.

Multe dintre aceste sisteme și legăturile lor cu exercițiile fizice erau deja cunoscute, a declarat Dr. Michael Siebers, cercetător la Universitatea din Duisburg-Essen, care nu a fost implicat în studiu. Adevăratul pas înainte al studiului a fost analiza celulară ulterioară, a spus el.

'Este o lucrare foarte bună, care arată, pentru prima dată, ce se întâmplă cu adevărat la nivel intercelular atunci când faci sport', a spus el.

Această analiză a folosit o abordare multiomică, ceea ce înseamnă că a combinat date din mai multe surse biologice. Acestea au inclus metaboliți (produsele secundare ale metabolismului), grăsimi, proteine și ARN.

Echipa a studiat, de asemenea, o caracteristică a ADN-ului numită accesibilitatea cromatinei. Genele noastre sunt înfășurate pe helixuri de ADN, creând structuri care seamănă cu bobine de film strâns legate. O accesibilitate mai mare la cromatină înseamnă că bobina este înfășurată mai puțin strâns, astfel încât imaginile individuale de pe filmul respectiv pot fi văzute mai ușor. În cele din urmă, acele gene sunt mai ușor de activat. În celule, acest mecanism este esențial pentru a permite transcrierea și traducerea genelor în proteinele care ajută organismul să funcționeze corect.

Împreună, aceste analize au permis echipei de cercetare să examineze îndeaproape modul în care celulele persoanelor care fac exerciții fizice în mod regulat au funcționat diferit față de persoanele cu un stil de viață sedentar. Această analiză aprofundată a arătat multiple modificări ale celulelor imune.

Activitatea soldaților imuni ai participanților la exerciții fizice - inclusiv a celulelor T citotoxice și a celulelor albe imunitare - a fost amplificată în comparație cu cea a participanților cu un stil de viață sedentar. În plus, celulele imune naive, care acționează ca rezerviști nespecializați ce pot fi recrutați în infanteria imună, au avut o accesibilitate mai mare la cromatină în genele necesare pentru a combate amenințările. Aceasta a însemnat că erau mai pregătite de înrolare.

Echipa a observat, de asemenea, modificări ale celulelor responsabile de alertarea restului sistemului imunitar cu privire la amenințări, numite monocite imune și celule B. La persoanele care făceau exerciții fizice în mod regulat, aceste celule au avut o expresie crescută a genelor care declanșează alarmă.

Rezultatele sugerează că activitatea fizică regulată poate face sistemul imunitar mai bine pregătit pentru a combate potențialele amenințări, au scris cercetătorii în studiul lor. Se știe deja că absența exercițiilor fizice este un factor de risc pentru afecțiuni cronice, inclusiv diabetul de tip 2, și că antrenamentul reduce aceste riscuri. Studiul oferă 'o perspectivă moleculară asupra beneficiilor sistemice pentru sănătate (ale exercițiilor fizice)', au scris cercetătorii.

Studiul a avut și o serie de limitări. Siebers a subliniat că, dincolo de numărul de minute în care participanții au lucrat, studiul nu a înregistrat ce tip de exercițiu au făcut și a avut puține informații despre structura fizică a participanților.

De asemenea, cercetătorii nu au putut demonstra că exercițiile fizice regulate au cauzat îmbunătățiri imunitare. Este posibil ca activarea redusă a sistemului imunitar al participanților sedentari să îi facă mai puțin capabili să facă exerciții fizice.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Irina Giurgiu)