Culturile legumicole sunt sever afectate de temperaturile caniculare, iar unele culturi de legume aflate în aer liber ar putea fi compromise, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, vicepreședintele Asociației Legumicultorilor Maramureș, David Pop.

'Ultimele două săptămâni au fost cu adevărat o mare provocare pentru legumicultori. Am avut parte de temperaturi scăzute dimineața, ca apoi, în decurs de nici 24 de ore, temperaturile să treacă zile la rând de 35 de grade Celsius. Există, aici, avantaje și dezavantaje, îndeosebi pentru legumele aflate în aer liber. Temperaturile ridicate ajută legumele să ajungă la maturitate, dar e nevoie de udare constantă. Până acum ce am putut observa în grădină, îndeosebi în ultimele zile, majoritatea plantelor de cultură - roșii, castraveți, fasole, vinete - au frunzele aplecate spre sol, semn al temperaturilor ridicate. Deși se fac udări dimineața și seara, necesarul de apă din sol e mult mai mare, iar udarea nu pare suficientă. Cel mai afectată e cultura de roșii', a spus David Pop.

Conform acestuia, fermierii care dețin grădini de legume în câmp fără nicio sursă de apă apropiată sunt cei mai afectați.

'Culturile legumicole situate în câmp, departe de orice sursă de apă, sunt cele mai afectate. Proprietarii acestor culturi sunt nevoiți să transporte apa cu ajutorul cisternelor, apoi să o depoziteze în bazine de mare capacitate pentru a se asigura că au apa necesară. Problema e că nu toți dețin cisterne de transport al apei sau bazine de mare capacitate, iar alții transportă apă, zilnic în butoaie de medie sau mică capacitate cu ajutorul tractoarelor. Acești oameni fac un efort uriaș pentru a și salva recoltele. De ce aleg acele terenuri ? Pentru că solul e de calitate, bogat în nutrienți naturali și recoltele anuale sunt bogate. Singura mare problemă e lipsa unei surse de apă apropiată din care să se asigure udarea. Orice legumicultor știe că fără apă nu poți dezvolta recolte. Asta e valabil și-n cazul altor culturi, altele decât cele legumicole', a mai precizat David Pop.

Vicepreședintele asociației a mai precizat că fermierii cu posibilități financiare angajează firme pentru forarea terenului în căutarea unor resurse de apă.

'Fermierii mult mai bine situați financiar încearcă să identifice noi resurse de apă forând pe terenurile aflate în exploatare. Din păcate, apa e greu de găsit în solurile argiloase și doar o întâmplare fericită poate duce la descoperirea unui izvor subteran. Singura problemă e că aceste operațiuni de căutare a apei sunt costisitoare și puțini își pot permite să apeleze la firmele specializate', a mai spus David Pop.

Legumicultorii din județul Maramureș își vând recoltele pe piața liberă și la târgurile organizate la sfârșit de săptămână din municipiile Baia Mare și Sighetu Marmației, dar și în piețele organizate din orașele Seini, Cavnic, Vieșu, Borșa, Târgu Lăpuș și Ulmeni.

Majoritatea fermierilor preferă târgurile și piețele din municipiul Baia Mare cât și piața agricolă angro Obor, unde desfacerea se poate face direct în cantități apreciabile.

În context, primarul municipiului Baia Mare, Doru Dăncuș, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, că administrația locală încurajează fermierii să-și valorifice recoltele în mod direct pe piață și pe cât posibil să evite intermediarii.

'Încercăm de ani de zile să oferim condiții cât mai bune de desfacere producătorilor individuali în toate piețele agroalimentare aflate în subordine. Îi încurajăm să evite intermediarii pentru a se putea păstra un preț corect al produselor. Ne dăm seama că verile toride îngreunează munca acestor oameni care se străduie să aducă pe piață produse mereu proaspete și încercăm să fim cât mai deschiși spre acest gen de comerț. Locuitorii orașului au nevoie de legume proaspete, de produse de casă proaspete la prețuri cât mai accesibile', a spus Doru Dăncuș.

Conform unui reprezentat al Direcției Județene Agricole, la nivelul județului Maramureș există peste 45 de producători agricoli autorizați, printre care se află și un număr însemnat de legumicultori. AGERPRES/(A- redactor: Leontin Cupar, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu)