Dezvoltarea sistemelor de avertizare timpurie, îmbunătățirea normativelor de construcție și, mai ales, reducerea vulnerabilității fondului construit existent sunt câteva dintre direcțiile necesare pentru diminuarea riscului seismic în România, au arătat, vineri, specialiștii reuniți la Focșani, la cea de-a IV-a ediție a Conferinței de Seismologie 'Conștientizare și siguranță la cutremur. Viitorul construcțiilor, încotro?'.

Cutremurul din 1977, dar și cel din 1940, au reprezentat puncte de referință pentru aprofundarea cercetărilor privind comportamentul clădirilor în timpul seismelor, evaluarea vulnerabilității fondului construit și dezvoltarea normativelor de proiectare seismică, dar și pentru înțelegerea mecanismelor specifice zonei seismogene Vrancea și dezvoltarea sistemelor de monitorizare și avertizare timpurie.

Rețeaua seismică națională s-a dezvoltat considerabil în ultimii 25 de ani. Dacă în anul 2000 existau 13 senzori de viteză și cinci senzori de accelerație, în 2025 numărul acestora a ajuns la 186, respectiv 182, a arătat cercetătorul Dragoș Toma-Dănilă, din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP).

El a apreciat că tehnologia oferă în prezent posibilitatea avertizării timpurii în cazul producerii unui cutremur, însă populația nu primește avertizări prin RO-ALERT în caz de cutremur, una dintre probleme fiind legată de modul în care oamenii ar reacționa într-un interval atât de scurt.

'Există noi oportunități, nu de prezicere a cutremurelor, dar, de exemplu, de avertizare rapidă. Și aici mă refer la un sistem care este deja funcțional de vreo 15 ani, sistemul de avertizare timpurie la cutremur care, pentru București sau zone și mai îndepărtate, ar putea face într-adevăr diferența. Și aici mă refer la un timp util de când primești un mesaj de avertizare până când ajung undele secundare, mult mai distructive, ale unui cutremur. Pentru București ai avea 20-25 de secunde. Suntem în Focșani, mult mai aproape de hipocentru, aici totuși diferența ar fi mult mai mică, poate de 2-3 secunde, timp în care într-adevăr nu ar avea sens să pornești sirenele în oraș sau să trimiți RO-ALERT. În prezent, s-a luat decizia să nu transmită avertizări nicăieri pe teritoriul României prin RO-ALERT, chiar dacă ai acele câteva secunde, 20-25 de secunde în București unde știi că poți să ai pagube majore sau poate chiar 40 de secunde în Craiova, unde au fost destule case dărâmate în '77. Deocamdată este considerat cumva prea riscant. Într-adevăr, știm că populația nu este pregătită, nu se fac exerciții la cutremur cum sunt în alte țări - Mexic, SUA, Japonia - și nu simțim cutremure atât de des încât să știm foarte clar că e mai bine să ne adăpostim undeva decât să fugim pe scări în cele câteva 5-50 de secunde', a declarat Toma-Dănilă.

Acesta a atras atenția și asupra limitărilor tehnologice și științifice ale unui asemenea sistem, în condițiile în care estimarea magnitudinii se face în primele secunde ale producerii seismului.

'E vorba și de anumite riscuri tehnologice, este vorba și de câteva limitări ale științei, faptul că în primele secunde estimăm o magnitudine, dar poate să fie 7 și cutremurul să fie 7,4, și asta înseamnă diferența între cutremurul din '86 și cel din '77', a subliniat Dragoș Toma-Dănilă.

Profesorul emerit Kyriazis Pitilakis, de la Universitatea din Salonic, a vorbit despre importanța cutremurului vrâncean din 1977 pentru evoluția cercetării și a ingineriei seismice în Europa, arătând că afectarea unui oraș de dimensiunea Bucureștiului a determinat comunitatea științifică să acorde o atenție sporită prevenirii riscului seismic.

'De ce este foarte important cutremurul din Vrancea? (...) A fost prima dată în Europa în care un oraș major a fost lovit de un cutremur, apoi a fost Salonic și apoi am mai avut multe altele. Din acest motiv, comunitatea științifică a înțeles că trebuie să vedem lucrurile într-un mod mai profund, să schimbăm modul în care să reacționăm, să fim proactivi după cutremur', a spus Pitilakis.

Profesorul a apreciat progresele făcute în ultimele decenii în cercetarea seismică și în elaborarea normativelor de construcție, dar a atras atenția că principala problemă rămâne fondul construit existent, mare parte dintre clădiri fiind realizate după norme vechi sau chiar în absența unor reglementări antiseismice adecvate. În opinia sa, specialiștii trebuie să acționeze simultan în două direcții - îmbunătățirea reglementărilor pentru construcțiile viitoare și identificarea unor soluții pentru clădirile existente.

'Avem instrumente fantastice în mâinile noastre. Dar nu trebuie să uităm ceva foarte, foarte important: putem să îmbunătățim aceste normative, iar revizia codurilor europene va fi chiar mult mai bună. Vom construi clădiri mult mai sigure. Vom avea o infrastructură mult mai bună, dar mai mult de 80 sau 90% din structurile noastre sunt proiectate fără coduri sau cu niște coduri vechi, așa că vulnerabilitatea și riscul vor rămâne foarte, foarte ridicate. Așa că interesul nostru trebuie să meargă în două direcții diferite: în primul rând, să îmbunătățim normativele pentru a construi structuri mai bune și apoi să vedem modul în care să lucrăm cu acest fond construit, care este foarte vechi și pe care nu putem să-l înlocuim. Este o provocare foarte mare pentru noi și trebuie să mergem în aceste două direcții', a afirmat Kyriazis Pitilakis.

Inspectorul general în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții, Valeria Enache, a apreciat că reuniunea de la Focșani poate funcționa ca un instrument de legătură între specialiștii din construcții și reprezentanții administrației publice, inclusiv în ceea ce privește stabilirea priorităților de investiții.

'Această conferință este și un instrument, dacă vreți, pentru discuțiile care au loc în acest mediu universitar, pentru că în sală sunt specialiști din domeniul construcțiilor care pot pleca de aici atât cu informații, cât și cu idei pe care să le dezvolte ca executanți, ca proiectanți. De asemenea, reprezentanții administrațiilor locale, județene, care sunt prezente, invitate și organizatoare, pot trage și dânsele concluzii vizavi de oportunitatea și necesitatea investirii unor fonduri, mă refer aici la reabilitarea clădirilor afectate de seismele anterioare, la clădiri publice, la clădiri care adăpostesc spitale, școli, grădinițe și așa mai departe. Deci este un instrument, un mijloc foarte bun de întâlnire a tuturor celor interesați', a declarat Valeria Enache.

Evenimentul, organizat de Consiliul Județean (CJ) Vrancea, în parteneriat cu Alma Consulting SRL Focșani, a reunit specialiști din domeniul seismologiei, ingineriei seismice, urbanismului și construcțiilor, reprezentanți ai administrației publice, cercetători și profesioniști implicați în gestionarea riscului seismic.

Președintele CJ Vrancea, Nicușor Halici, a subliniat că poziționarea județului în cea mai importantă zonă seismică din România trebuie să determine autoritățile să acorde o atenție permanentă prevenției și măsurilor de creștere a siguranței populației.

'Vrancea nu este doar locul în care vorbim despre cutremure, ci trebuie să fie și locul în care construim soluții pentru siguranța oamenilor. De aceea, susținem cercetarea și dialogul dintre specialiști, proiectanți, constructori și administrație. Concluziile unor astfel de întâlniri trebuie să ajungă în deciziile publice și să se transforme în măsuri concrete: clădiri mai sigure, infrastructură mai rezilientă și comunități mai bine pregătite. Pentru noi, prevenția nu este doar o preocupare de moment, ci trebuie să fie o responsabilitate permanentă', a transmis Nicușor Halici.

În cadrul conferinței au fost abordate teme privind riscul și acțiunea seismică, normativele și legislația în domeniu, seismologia urbană, eficiența consolidărilor, izolarea seismică și protejarea patrimoniului, disciplina în construcții, infrastructura critică și rutieră, precum și educarea populației.

La lucrări au participat, între alții, rectorul Universității Tehnice de Construcții București, prof. univ. dr. ing. Radu-Sorin Văcăreanu, academicianul Dan Bălteanu, ingineri, cercetători, proiectanți, arhitecți, constructori și reprezentanți ai administrației publice.

Conferința de Seismologie este organizată anual la Focșani începând din 2023, cu scopul de a crea un cadru de dialog între cercetarea academică, proiectare, execuție și administrația publică. Dezbaterile edițiilor anterioare au conturat printre priorități respectarea normativelor de proiectare și execuție, colaborarea dintre proiectanți și mediul universitar, creșterea calității execuției, educarea populației și investițiile în cercetare și protejarea infrastructurii critice.

Programul ediției din acest an se încheie cu o vizită la Observatorul Seismologic de la Vrâncioaia. AGERPRES / (A, AS - redactor: Dana Lepădatu, editor: Marius Frățilă, editor online: Adrian Dădârlat)