Sectorul construcțiilor a contribuit cu 0,7 puncte procentuale la creșterea economică de 0,8% înregistrată de România în 2025, în timp ce industria nu a avut nicio contribuție, iar consumul populației a avansat modest, potrivit unei analize realizate de Frames.

'Anul 2025 a fost avertismentul pe care nu l-am luat în serios. Practic, toată creșterea economică a venit din construcții. Industria nu a mai contribuit cu nimic, consumul abia s-a mișcat, iar comerțul exterior ne-a costat. Când un singur sector, susținut în mare parte de bani publici și europeni, produce aproape toată creșterea, economia e vulnerabilă. În 2026, același model a ajuns la limită', a explicat Adrian Negrescu, managerul Frames, într-un comunicat transmis AGERPRES.

Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că Produsul Intern Brut a crescut cu 0,8% în termeni reali în 2025, față de estimarea provizorie de 0,7%, iar în termeni nominali economia a ajuns la 1.929,9 miliarde de lei, cu 13,5 miliarde de lei peste estimarea inițială.

'Construcțiile au adus singure 0,7 puncte procentuale din cele 0,8%, cu un volum de activitate mai mare cu 6,9%. Totodată, ponderea lor în PIB a fost revizuită de la 8,6% la 10,7%, astfel că sectorul cântărește acum aproape cât două treimi din industrie. Pe plus au mai fost IT&C, cu un avans de 4,3% și o contribuție de 0,3 puncte, și agricultura, cu 6,9% și 0,2 puncte', susțin autorii analizei.

În ceea ce privește celelalte sectoare economice, industria, care generează 16,7% din PIB, a scăzut cu 0,1% și nu a contribuit la creșterea economică. Comerțul, transporturile și HoReCa au scăzut cu 0,4%, iar serviciile profesionale, tehnice și administrative au înregistrat un declin de 4,1%, cu o contribuție negativă de 0,3 puncte procentuale la evoluția PIB.

Conform documentului citat, pe partea de cerere, investițiile au fost principalul motor al creșterii economice. Astfel, formarea brută de capital fix a crescut cu 3,6% și a adus 0,9 puncte procentuale. Cheltuielile de consum ale gospodăriilor au crescut cu doar 0,5%, iar exportul net a avut o contribuție negativă de 0,4 puncte procentuale, în condițiile în care importurile (+4,5%) au crescut mai repede decât exporturile (+4,2%).

'Valoarea adăugată reală din industrie a coborât în trimestrul al doilea din 2026 la aproximativ 74% din nivelul anului 2019. Cu alte cuvinte, industria produce cu circa un sfert mai puțină valoare decât înainte de pandemie. Producția raportată de companii a scăzut mai puțin, cu circa 14%. Diferența sugerează că firmele produc încă volume, dar câștigă tot mai puțin din ele, sub presiunea costurilor cu energia, cu forța de muncă și cu finanțarea. În primele șapte luni din 2026, producția industrială a scăzut cu 3,7%, iar industria prelucrătoare cu 4,8%. Singurul segment pe plus a fost energia', se mai precizează în analiză.

La polul opus, activitatea din construcții este cu aproximativ 60% peste nivelul din 2019, iar valoarea adăugată a sectorului cu aproape 30%. În primul semestru, construcțiile au crescut cu 12,3%, aproape dublu față de ritmul din 2025, și au rămas cel mai mare contributor pozitiv la PIB.

'Serviciile private, cel mai mare sector al economiei, au urcat puternic între 2020 și 2023, apoi s-au oprit și au început să scadă ușor. Comerțul, transporturile și HoReCa, aflate deja pe minus în 2025, au scăzut cu 3,9% în prima jumătate a anului, după majorarea TVA și scăderea puterii de cumpărare', notează analiștii Frames.

Potrivit analizei, economia a stagnat în trimestrul al doilea din 2026 și a înregistrat un declin de 0,7% în primul semestru. Investițiile, în creștere cu 10,9% și finanțate în mare parte din fonduri europene, au continuat să susțină activitatea economică, în timp ce consumul populației a scăzut cu 2,5%.

'Avem o economie care merge într-un singur motor. Șantierele finanțate din PNRR și din fondurile de coeziune au ținut PIB-ul deasupra liniei de plutire doi ani la rând. Dar o țară nu se poate dezvolta sustenabil dacă industria pierde un sfert din valoare în șapte ani. Fiecare fabrică închisă înseamnă exporturi pierdute, un deficit comercial mai mare și mai puține salarii bune în regiunile care oricum au puține alternative', a adăugat Adrian Negrescu.

Aproape toate prognozele macroeconomice, inclusiv cele realizate de Frames, indică o revenire a creșterii economice în 2027, cu estimări cuprinse între 1,7% și 2,5%. Pentru acest an, aceleași instituții estimează o stagnare sau o contracție ușoară. Prognozele de toamnă ale FMI și ale Comisiei Europene, care urmează în octombrie și noiembrie, vor arăta dacă estimările privind revenirea economiei în 2027 se mențin.

O creștere de circa 2% ar întrerupe seria de patru ani de încetinire și stagnare, dar ar rămâne la jumătate din ritmul de dinainte de 2020. Potrivit Frames, perspectivele economice pentru 2027 depind de patru factori principali.

Conform sursei citate, PNRR s-a încheiat la 31 august 2026, iar România mai are de încasat aproximativ 7,5 miliarde de euro din plan.

Totodată, România are acces la împrumuturi SAFE de 16,7 miliarde de euro pentru apărare, a doua cea mai mare alocare din UE, iar prima tranșă, de 2,5 miliarde, a intrat deja în august. Contractele pentru elicoptere, blindate Piranha, radare și drone au obligații de cooperare industrială. Este primul program major din ultimii ani care poate aduce comenzi direct în uzinele românești, nu doar pe șantiere, notează analiștii Frames.

'SAFE poate fi pentru industrie ce a fost PNRR pentru construcții, dar numai dacă statul negociază serios producția locală. Dacă banii pleacă integral pe echipamente importate, efectul asupra PIB-ului va fi minim, iar deficitul comercial va crește. Dacă o parte se transformă în linii de producție, în furnizori români integrați în lanțurile europene și în locuri de muncă, putem vorbi de o reindustrializare reală', a adăugat Adrian Negrescu.

Analiza mai arată că inflația a scăzut de la peste 10% în iunie la 6,17% în august, pe măsură ce efectele majorărilor de TVA, accize și energie ies din calcul.

'BNR estimează că inflația revine în intervalul-țintă la finalul lui 2027. Asta înseamnă că salariile reale pot redeveni pozitive, iar dobânda-cheie, blocată la 6,5% din august 2024, are loc să scadă. Un credit mai ieftin și o putere de cumpărare în refacere ar repune consumul în rândul motoarelor de creștere, cu efect direct asupra comerțului și serviciilor, sectoarele aflate pe minus atât în 2025, cât și în 2026', se mai precizează în document.

Potrivit analiștilor de la Frames, o creștere economică de 2-2,5% în 2027 este realistă, iar un avans de peste 3% este posibil doar în anumite condiții.

Analiza evidențiază limitele unui model de creștere bazat aproape integral pe construcții, în condițiile stagnării industriei, comerțului și consumului. Astfel, consultanții explică faptul că redresarea economiei depinde de predictibilitatea fiscală și de o politică industrială care să includă reducerea costurilor cu energia, comenzi locale din programele de apărare și consultarea mediului de afaceri înaintea modificărilor fiscale.

'Cifrele din ultimii doi ani sunt, de fapt, un semnal de alarmă. Construcțiile ne-au salvat, dar nu putem construi la nesfârșit fără să producem nimic. Dacă în 2027 nu oprim declinul industriei, creșterea va fi una fragilă, dependentă de fonduri externe care, după 2029, se vor reduce semnificativ. Avem acum, poate pentru ultima dată, o fereastră în care se suprapun SAFE, fondurile de coeziune și gazele din Marea Neagră. E momentul ca guvernul, indiferent cine îl va forma, să pună industria în centrul strategiei economice', a adăugat Adrian Negrescu. (AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)