Sănătatea nu poate fi finanțată mutând lipsurile dintr-un buzunar în altul. Situația financiară prezentată chiar de Ministerul Sănătății trebuie să provoace o dezbatere serioasă în Parlament

Ministerul Sănătății a anunțat recent un necesar suplimentar de 98 milioane lei pentru octombrie pentru UPU și ambulanță. Ministerul a indicat că o parte a finanțării urmează să fie relocată din alte programe, inclusiv HIV/SIDA, securitate transfuzională și Mama și Copilul, afirmând că acestea nu vor mai avea finanțare în decembrie în urma măsurii respective.

Sănătatea nu poate fi finanțată mutând lipsurile dintr-un buzunar în altul.

Situația financiară prezentată chiar de Ministerul Sănătății trebuie să provoace o dezbatere serioasă în Parlament.

Când pentru funcționarea unităților de primiri urgențe și a serviciilor de ambulanță sunt necesare redistribuiri de fonduri din alte programe medicale, problema nu mai poate fi tratată ca o simplă operațiune contabilă.

În spatele fiecărei linii bugetare există pacienți.

Există copii.

Există bolnavi cronici.

Există oameni care depind de ambulanță și de unitățile de primiri urgențe.

Nu contestăm necesitatea asigurării finanțării serviciilor de urgență.

Dimpotrivă: acestea trebuie finanțate integral și predictibil.

Dar soluția nu poate fi să acoperim permanent o gaură bugetară creând alta.

Sănătatea publică nu poate funcționa de la o lună la alta, în funcție de ce bani mai pot fi mutați dintr-un capitol bugetar în altul.
România are nevoie de o finanțare predictibilă a sistemului medical.

Are nevoie de investiții, de personal, de medicamente și materiale sanitare, dar mai ales de administrarea responsabilă a banului public.

Cerem viitorului Guvern să prezinte Parlamentului o evaluare completă a necesarului financiar al sistemului sanitar până la sfârșitul anului și să explice cum vor fi asigurate fondurile pentru programele din care au fost operate redistribuiri.

Sănătatea nu poate fi administrată prin improvizație bugetară.

Iar medicii și pacienții nu trebuie transformați în victimele instabilității politice.

Într-o țară normală, omul care sună la 112 trebuie să știe că va exista o ambulanță.

Pacientul care ajunge la urgență trebuie să știe că sistemul poate să îl trateze.

Iar bolnavul inclus într-un program național trebuie să știe că tratamentul său nu depinde de următoarea rectificare bugetară.

Aceasta trebuie să fie normalitatea.

Nu excepția.

Deputat S.O.S. România
Toader Elena-Laura

05.10.2026