Comunicate
4110 articole
Comunicat de presă - IGSU
Comunicat de presă - Rețeaua Universităților din Marea Neagră
COMUNICAT DE PRESÃ 'Peste nivelul tehnologiei la nivel mondial' - Participarea dlui Prof. Eden Mamut la ediția 2026 a Târgului Internațional Nor-Fishing Rețeaua Universităților din Marea Neagră (RUMN) a fost reprezentată de dl Prof. Eden Mamut, Secretar General RUMN, la ediția din 2026 a Târgului Internațional Nor-Fishing, desfășurata în perioada 18-20 august 2026, la Trondheim, in Norvegia. Participarea a avut loc în cadrul activităților proiectului Blue Gates. Ediția din acest an a evenimentului a avut ca tema 'Beyond World-Class Technology' ('Peste nivelul tehnologiei la nivel mondial'), si a reunit reprezentanți din peste 60 de țări, consolidând astfel rolul Târgului, Expoziției si a Conferințelor Nor-Fishing ca unul dintre evenimentele internaționale de referință pentru comunitatea mondială din domeniul economiei albastre. În cadrul evenimentului, dl Prof. Mamut a avut o serie de întâlniri pe temele principale ale proiectului Blue Gates, cu accent pe utilizarea tehnologiilor avansate și a inovațiilor în domeniul economiei albastre. Discuțiile au vizat, printre altele, subiecte legate de digitalizare, robotică, surse regenerabile de energie marină, materialele noi și avansate, biotehnologii, realitate virtuală și ingineria marină, vizând aplicarea acestora în domenii precum pescuitul sustenabil, acvacultura, protecția mediului marin și costier, procesarea produselor piscicole și dezvoltarea unor modele de economie circulară. Un moment important al vizitei l-a reprezentat întâlnirea cu dna Prof. Toril A. Nagelhus Hernes, Vice-Rector pentru Inovare al Universității Norvegiene de Știință și Tehnologie din Trondheim (NTNU). În urma discuțiilor, părțile au convenit să inițieze o abordare strategică pentru consolidarea legăturilor în domeniul inovațiilor pentru economia albastră între regiunea Atlanticului de Nord și regiunea Mării Negre. Programul vizitei a inclus și o vizită la sediul companiei Hydrogen MEM-Tech, unde dna dr. Hanne Martinussen, Director General al companiei, care i-a prezentat d-lui prof. Mamut rezultatele transferului de cunoștințe și a sprijinului prin servicii de cercetare-dezvoltare oferit de SINTEF concretizate în obținerea de soluții competitive pe plan mondial pentru separarea hidrogenului din amestecul de gaze de tip 'gaz de sinteză' (syngas). Dna Dr. Hanne Martinussen a fost invitată să susțină o prezentare în cadrul Blue Gates Demo Days, eveniment care va fi organizat de BSUN în luna octombrie 2026, la Constanța, România. Participarea la Nor-Fishing 2026 a creat premisele inițierii unor acorduri de cooperare cu mai mulți participanți la eveniment, contribuind la extinderea rețelei internaționale de parteneriate a proiectului Blue Gates. Prof. Eden Mamut coordonează activitățile echipei RUMN în cadrul proiectului Blue Gates, este co-președinte al SDSN România și membru al Consiliului Consultativ Român pentru Dezvoltare Durabilă. Proiectul Blue Gates promovează colaborarea, inovarea și transferul de cunoștințe în domeniul economiei albastre, facilitând conexiuni între mediul academic, cercetare științifică și industrie sprijinind dezvoltarea unor soluții tehnologice pentru utilizarea sustenabilă a resurselor marine in zona Marii Negre. Proiectul Blue Gates - 'Consolidarea Transformării Albastre și Inteligente a Bazinului Mării Negre' (Empowering Blue and Smart Transformation of the Black Sea Basin), cu indicativul BSB00189, este finanțat în cadrul Programului (Interreg VI-B) NEXT pentru Bazinul Mării Negre. Secretariatul Național Român al Rețelei Universităților de la Marea Neagră este partener la Proiect. Coordonarea este realizată de către Agenția de Dezvoltare pentru Estul Mării Negre (Turkiye) iar parteneriatul mai cuprinde Universitatea din Rize (Turkiye), Municipalitatea din Burgas (Bulgaria) și Universitatea Naționala Maritimă din Odessa (Ucraina). Valoarea totală a proiectului este de 1.401.686,28 euro, din care finanțarea nerambursabilă din partea Comisiei Europene este de 1.261.517,62 Euro.
Comunicat de presă - Muzeul Cărții și Exilului Românesc
Comunicat de presă Muzeul Cărții și Exilului Românesc organizează vineri, 28 august, la ora 10, cea de-a douăzeci și șaptea întâlnire din cadrul Clubului de lectură pentru copii și adolescenți, proiect coordonat de Cristina Gelep și Rodica Constanda, de la Muzeul Cărții și Exilului Românesc. Textul propus spre lectură este basmul cult de inspirație folclorică 'Doi feți cu stea în frunte' al lui Ioan Slavici, care face parte din volumul cu același titlu, disponibil în Colecția Aurora Cornu, aflată în patrimoniul muzeului. Discuțiile se vor axa pe caracteristicile basmului cult ce încorporează un fundament folcloric și în care elementele fantastice se combină cu o perspectivă morală asupra existenței. De asemenea, dialogul va urmări conceptele de adevăr și dreptate, raportul dintre aparență și esență, semnificația conflictului și dimensiunea simbolică a creației. În cadrul întâlnirii vom desfășura activități interactive ce se vor concentra pe lecturarea basmului menționat. Astfel, printr-un dialog cu elevii vom dezbate textul citit, urmărind construcția și semnificația basmului cult, iar apoi aceștia își vor folosi imaginația și ingeniozitatea în rezolvarea unui exercițiu de scriere creativă. La întâlnire vor participa elevi de gimnaziu de la Școala Gimnazială din satul Mologești, comuna Laloșu, județul Vâlcea, însoțiți de profesor de limba engleză Mihaela Irina Dabija. Biroul de presă al Muzeului Cărții și Exilului Românesc
Comunicat de presă - ISU Giurgiu
Comunicat de presă - Primăria Constanța
Comunicat de presă - Poliția de Frontieră Română
Rezultate înregistrate la frontieră în ultimele 24 de ore Miercuri, 26 August 2026 În data de 25.08.2026, polițiștii de frontieră de la frontiera externă a țării noastre (Serbia, R. Moldova și Ucraina, dar și cursele maritime și aeriene care sosesc din afara spațiului Schengen) au efectuat formalitățile pentru trecerea frontierei (atât pe sensul de intrare, cât și pe cel de ieșire) pentru peste 98.300 de persoane, cetățeni români și străini și aproximativ 17.000 de mijloace de transport care au tranzitat frontiera. Dintre aceștia, pe sensul de intrare în România, au fost efectuate formalitățile de intrare în țară pentru 47.169 persoane și 8.633 mijloace de transport. În ceea ce privește cetățenii ucraineni, pentru aceștia lucrătorii noștri efectuează formalitățile de control la trecerea frontierei, în conformitate cu reglementările naționale și comunitare în domeniu, începând cu data de 10.02.2022, până la 25.08.2026, la nivel național, intrând în România 15.726.093 cetățeni ucraineni. De asemenea, venim în sprijinul cetățenilor care vor să călătorească în afara țării cu informații privind timpul de așteptare în punctele de trecere de la frontiera externă, deschise traficului internațional, informații care se regăsesc pe aplicația Trafic on-line ce poate fi accesată la adresa http://www.politiadefrontiera.ro/traficonline/. Începând cu 1 ianuarie 2025, a controlului de frontieră la granițele interne ale României cu Ungaria și Bulgaria, deplasarea în Spațiul Schengen se realizează fără oprirea la cabinele Poliției de Frontieră, cu menținerea posibilității efectuării unor controale aleatorii și nesistematice de către polițiștii de frontieră și lucrători ai structurilor de ordine și siguranță publică, în zona de competență de până la 30 km de la frontieră, pentru verificări și prevenirea faptelor ilegale. Pentru realizarea acestor verificări, lucrătorii noștri dispun de terminale mobile conectate la bazele de date relevante ale autorităților române, dar și la cele din Spațiul Schengen, efectuând, în ultimele 24 de ore, peste 13.200 de verificări în aplicația eDAC. În situațiile în care au fost abateri de la normele legale, în ultimele 24 de ore, în zonele de competență - punctele de trecere, dar și la 'frontiera verde' - polițiștii de frontieră au constatat 77 de fapte ilegale (28 infracțiuni și 49 contravenții) prin care a fost încălcată legislația română. În urma constatării faptelor ilegale de către polițiștii de frontieră, au fost aplicate amenzi în valoare de 20.000 lei și au fost ridicate în vederea confiscării, bunuri în valoare de aproximativ 18.900 lei, care au fost oprite de la comercializare, cu scopul de a proteja consumatorii. De asemenea, nu s-a permis intrarea în țară a 33 cetățeni străini, care nu îndeplineau condițiile prevăzute de lege și, de asemenea, nu s-a permis ieșirea a 12 cetățeni români din diferite motive legale. Poliția de Frontieră Română întreprinde zilnic, împreună cu celelalte instituții abilitate, măsuri ferme în toate zonele de competență, în vederea depistării și sancționării persoanelor care nu respectă legea. Suntem permanent la datorie pentru a facilita tranzitarea frontierei pentru participanții la trafic și pentru a oferi sprijin cetățenilor în orice situație.
Comunicat de presă - Cloud Youth Festival
Comunicat de presă - PSD
Comunicat de presă - MDLPA
Comunicat de presă - Primăria Sectorului 6
Comunicat de presă - Partidul SENS
Legea partidelor politice, în forma propusă de AEP, restrânge spațiul democratic Partidul SENS critică ferm propunerea de modificare a legii partidelor politice pusă în dezbatere publică de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) la sfârșitul săptămânii trecute. Propunerea legislativă conține cel puțin trei prevederi profund nedemocratice, care ridică mari semne de întrebare, și care, odată implementate, vor eroda și mai puternic statul de drept. SENS solicită retragerea inițiativei și elaborarea unui Cod Electoral care să conțină toată suita de legi electorale și cele de organizare a funcționării partidelor politice, care să asigure o reprezentare corectă și neîngrădită a drepturilor cetățenilor. Considerăm problematice și declarațiile președintelui AEP, Adrian Țuțuianu, fost membru PSD, în care afirmă că ar trimite propunerea legislativă la Guvern și către Parlament pentru a fi asumată de partidele parlamentare (1 septembrie) înaintea încheierii procesului de consultare publică derulată de AEP (20 septembrie), dar și declarația în care sugerează că faptul că există multe partide mici înregistrate în România este un lucru rău. Cum conducerea AEP este, în practică, rezultatul unui troc politic între partidele parlamentare, propunerile avansate de AEP nu pot fi interpretate în altă cheie decât cea politică. Astfel, propunerea legislativă lansată în dezbatere politică riscă să se transforme într-o pârghie politică, menită să trieze paleta partidelor politice și să restrângă dreptul constituțional de reprezentare politică a cetățenilor României. 1. AEP își arogă puterea de a decide ce partide politice pot exista în România Conform propunerii legislative, AEP ar substitui Tribunalul ca principala instituție de supraveghere a funcționării partidelor politice, unde acestea ar trebui să raporteze schimbările în structura de conducere, statutul organizației ș.a. Prin puterile sporite conferite de noua propunere legislativă, AEP ar deveni simultan autoritate de reglementare, control, sancționare și dizolvare a partidelor politice din România. Din suita de atribuții noi face parte și posibilitatea, mult facilitată, de dizolvare a partidelor politice. Aceste prevederi deschid larg calea către potențiale abuzuri de putere, conducerea AEP fiind unul eminamente aleasă politic. CEDO a reiterat în repetate rânduri că dizolvarea unui partid politic este o sancțiune extremă. 2. Prin acordarea de facilități fiscale specifice organizațiilor civice, AEP propune finanțarea mascată a activității de lobby în România În momentul de față, persoanele fizice și juridice pot redirecționa o parte din impozitul datorat potrivit Codului fiscal spre a susține organizațiile civice, non-guvernamentale, non-politice. Includerea partidelor politice pe lista potențialilor beneficiari ai acestor fonduri, în condițiile în care partidele parlamentare sunt deja subvenționate consistent din bugetul de stat, nu doar că restrânge posibilitățile de finanțare ale organizațiilor civice, ci creează cadrul legal finanțării partidelor de către firme cu interese politice, fără să legifereze transparentizarea activității de lobby. Deși SENS nu primește niciun fel de susținere financiară din partea statului, în opinia noastră, partidele politice nu ar trebui să beneficieze de prevederile Codului fiscal care permit redirecționarea a unei părți din impozitul pe venit sau impozitul pe profit spre organizațiile civice neguvernamentale. 'SENS spune clar că <>. Odată ce companiile vor putea direcționa 20% din impozitul pe profit către partidele politice, e ca și cum acestea își vor putea cumpăra influența în decizia politică sau publică. În plus, nu este corect ca de mecanismul 3.5% din impozitul pe venit sau 20% din impozitul pe profit să beneficieze și partidele, iscând astfel o competiție nedreaptă între partide și organizații neguvernamentale, non-profit. Solicităm eliminarea acestor prevederi din orice proiect de modificare a legii partidelor politice.' - Florina Presadă, vicepreședintă SENS. 3. Înființarea partidelor noi, puternic îngreunată Conform propunerii, partidele noi pot fi înființate doar cu minim 100 de membri. Această prevedere îngreunează înființarea partidelor politice, restrânge libertatea de asociere politică și reprezintă un regres democratic față de prevederile actuale.'Noua lege a partidelor trebuie să încurajeze participarea politică, nu să o restrângă. Așadar, pe lângă menținerea pragului de 3 fondatori și înregistrarea la Tribunal, mai este nevoie de transparență totală și digitalizarea registrului partidelor, să conțină date oficiale asumate despre partid cum ar fi conducerile naționale și județene, statutele, site-urile și resursele declarate de partid (sedii, inventar, organigramă, execuție bugetară etc.). Noi am trecut de pragul de 100 de persoane, dar nu am vrea ca această prevedere să stea în calea pluralismului politic.' - Andrei Macsut, președinte SENS 4. Despre partide, numai de bine Prevederea care interzice utilizarea denumirii ori a semnului permanent, fără consimțământului partidului politic, cu excepția 'comunicărilor care se înscriu în limitele activităților jurnalistice, educaționale, științifice, de cercetare, de documentare, de informare publică ori în cadrul activităților desfășurate de autoritățile și instituțiile publice în îndeplinirea atribuțiilor legale ale acestora' este un afront la dreptul constituțional de liberă exprimare. Prevederea s-ar putea aplica în cazuri în care cetățenii critică partidele politice în spațiul public, fizic sau online, în cadrul protestelor sau prin alte mijloace de exprimare. Singurele modificări față de legislația actuală pe care le vedem benefice și care ar trebui păstrate în formele viitoare ale propunerilor legislative care reglementează partidele politice sunt permiterea organizării adunărilor generale în format online, prevederile care reglementează activitatea fundațiilor politice și reglementarea explicită a voluntariatul desfășurat în organizații politice. Reiterăm necesitatea elaborării unui Cod electoral, care să conțină toate legile electorale, pentru o mai bună corelare a elementelor legislative actuale și care să faciliteze organizarea și reprezentarea politică prin reducerea numărului de semnături necesare pentru candidaturi, reducerea pragului electoral, asigurarea reprezentării juste a femeilor în politică, și regândirea proceselor electorale într-un fel în care acestea oglindesc cu adevărat diversitatea de opinii din rândul electoratului. București, 25 august 2026