Comunicate
5220 articole
Comunicat de presă - Asociația POV21
Star Party: Perseide (ediția 2026) party-ul astronomic anual din Bistrița! Cu familia și/sau prietenii, o pătură și multaă dispoziție bună POV21 te așteaptă la Star Party: Perseide pe 12 august 2026! Anul acesta asociația îți propune o locație clasică pentru evenimentele lor de tradiție în aer liber: Dealul Budacului (zona Serbările Zăpezii). Aceștia pregătesc o seară de distracție cu muzică live la chitară, telescoape astronomice, lansare de lampioane, foc de tabără și alte surprize. Așa cum te-ai obișnuit, voluntarii vor realiza o introducere în orientarea pe cer, cu lasere astronomice, urmând apoi să prezinte Constelațiile Zodiacale vizibile pe timpul verii. Program eveniment: 19:00 - 21:00 - va avea loc primirea participanților, informarea acestora despre telescoapele astronomice și montarea telescoapelor; 21:00 - 22:00 - observarea lunii și a planetelor; 21:00 - 23:00 - observarea stelelor căzătoare, dar și a obiectelor din afara sistemului nostru solar, lansarea de lampioane, foc de tabără, muzică live la chitară. POV21 este o asociație de tineri care se ocupă cu organizarea de evenimente, marketing online și scriere de articole. Însumează o redacție națională, șase redacții internaționale și șase redacții locale. ONG-ul POV21 ajută tinerii să se dezvolte și să învețe lucruri noi în cadrul unui colectiv. Scopul acestei asociații este de a forma tineri independenți ce își pot antrena abilitățile în diferite domenii, precum design grafic, PR, scriere de proiecte și articole jurnalistice, marketing digital, organizare de evenimente, etc. Pe lângă activitățile on-line, POV21 organizează anual o serie de evenimente. Printre acestea se regăsesc: Star Party: Perseide, Târgul de viitor, TEDxBistrița, Generații de POVeste, Ruralis și Biblioteca POV21. Proiectul Star Party se adresează publicului de toate vârstele și genurile. Aflat la cea de-a cincea ediție, acesta are scopul de a educa publicul cu privire la diferite fenomene astronomice, distrându-se. Astfel, pe lângă Perseide, echipa POV21 a organizat câte un eveniment Star Party cu ocazia altor fenomene astronomice, și anume Strawberry Moon (Lună Sângerie) și Full Moon (Lună Plină). Un fenomen astronomic spectaculos Pe lângă ploaia de meteori, vara aceasta aduce un alt moment astronomic deosebit: Eclipsa parțială de Soare din 12 august 2026. În România, fenomenul va fi vizibil spre finalul zilei, chiar înainte de apus. În Bistrița, eclipsa va începe la ora 20:21, va atinge punctul maxim la ora 20:35 (cu o acoperire a Soarelui de aproximativ 16,2%), iar Soarele va apune la ora 20:38. Atenție! La sfârșitul zonei dedicate observațiilor solare, reamintim că este obligatoriu să vă uitați la eclipsă cu filtru solar sau cu ochelari de soare foarte închiși. Ce sunt Perseidele? Perseidele sunt o ploaie de meteori, ce intră în atmosfera Pământului anual, la viteze foarte mari și pe traiectorii paralele. Poți observa pe cer chiar și 100 de meteori pe oră. De dimensiuni extrem de mici, majoritatea acestora se dezintegrează în atmosferă și nu ajung niciodată să lovească suprafața Pământului. De unde provine denumirea de 'Perseide'? Substratul denumirii îl regăsim în mitologia greacă. Perseu era fiul Danaei și al lui Zeus, care pentru a ajunge la aceasta, a luat forma unei ploi de aur. Momentul de glorie a lui Perseu a fost cel în care a înfruntat cu mult curaj și dibăcie Gorgonele. Pus în dificultate de faptul că privirea Meduzei poate transforma pe oricine în stană de piatră, acesta s-a folosit de scutul primit de la Atena. Privind reflexia gorgonei în scut, Perseu a reușit să-i taie capul, ieșind învingător din această aventură primejdioasă. Deoarece Perseu a îndeplinit dorința zeilor de a o ucide pe Meduza, ploii de stele i se atribuie simbolic, rolul de dar pentru omenire, devenind o ocazie memorabilă de a ne exprima cu toții dorințele, cu ochii ațintiți spre cer. Evenimentul are loc miercuri, 12 august, începând cu ora 19, pe Dealul Budacului. Intrarea și participarea la activități este gratuită.
Comunicat de presă - Festivalul Zilele Nordului
Bilanțul Zilelor Nordului 2026: participanți din 12 țări, record de audiență și mize noi pentru dezvoltarea regiunii Darabani, 10 august 2026 Cea de-a XIII-a ediție a festivalului Zilele Nordului (6-9 august 2026) s-a încheiat cu un bilanț de excepție: 15.000 de participări la cele 140 de evenimente din program și participanți din 12 țări: România, Republica Moldova, Ucraina, Portugalia, Polonia, Australia, Lituania, SUA, Vietnam, Turcia, India și Italia. Desfășurată sub tema șansei comunităților mici, ediția din acest an fost un catalizator de idei și propuneri pentru comunitatea locală și pentru întreaga regiune, generând o serie de propuneri strategice pentru viitorul Nordului. Trei direcții strategice pentru viitorul Nordului Ediția a XIII-a a pus la aceeași masă reprezentanți ai societății civile, experți, decidenți locali și comunitatea, conturând trei propuneri strategice pentru dezvoltarea regiunii: 1. Gastronomia regională - De la agricultură la cultură: Festivalul a lansat o nouă viziune de dezvoltare a Nordului prin valorificarea resursei agricole locale prin transformarea ei în patrimoniu gastronomic și identitar cultural, capabil să atragă turism sustenabil, locuri de muncă și investiții în regiune. 2. Extinderea Via Transilvanica în județul Botoșani: Fondatorul Via Transilvanica, Alin Ușeriu, a participat la un dialog cu reprezentanți ai autorităților publice și societății civile, ai pensiunilor, restaurantelor și producătorilor locali din regiune. La invitația Asociației Nord și cu sprijinul Consiliului Județean Botoșani, Asociația Tășuleasa Social analizează extinderea drumului care unește de la Putna la Darabani. 3. Rețeaua internațională a orașelor mici (Towns Up): Forumul Internațional Towns Up al Orașelor Mici a beneficiat de participarea a reprezentanți ai 25 de orașe din România, Moldova, Ucraina, Polonia șI Portugalia și ai 30 de instituții de profil, între care Comisia Europeană, European Urban Initiative și Ministerul Dezvoltării din România. În cadrul Forumului, Asociația Nord și-a asumat dezvoltarea unei rețele internaționale a orașelor mici, cu sediul la Darabani. 'Aceste direcții de dezvoltare au șansa de a transforma Nordul dintr-o periferie într-un centru de acțiune pentru întreaga regiune, aducându-i beneficii majore la nivel social, economic și de poziționare. Dincolo de inițierea și găzduirea acestor proiecte strategice pentru regiune, insistăm în continuare pentru realizarea unei candidaturi regionale pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2034 sau 2035, care ar cataliza energia culturală a zonei și ar pune-o în slujba transformării ei sociale și dezvoltării ei economice', a declarat Ștefan Teișanu, președintele Nord. 140 de evenimente, de la scenele din Poiană pe traseele Maratonului MUZICÃ. Festivalul a adunat 6000 de participări în patru seri de concerte - de la deschiderea oferită de byron la Amfiteatru, la serile din Poiana Teioasa alături de Delia, Bucovina, Implant pentru Refuz, Karna (UA), Snails (MD), Sarmalele Reci și DJ Bully și la concertele de duminică cu artiști locali în Piața Nordului: cvartetul Royal din Suceava, rapper-ul Oțel din Iași și trupa Vincis' din Botoșani. De asemenea, trupa Noi și vechi a însuflețit cu muzică tradițională mai multe evenimente speciale din cadrul festivalului. ARTÃ CONTEMPORANÃ. Vechea fabrică de carne de pui s-a transformat în spațiu de artă contemporană, găzduind expozția 'Așteptarea fără vânătoare' a Anei Maria Micu, iar șantierul Primăriei a devenit centrul de expoziții al ediției, care a oferit participanților posibilitatea de a vizita expozițiile 'Nord-est-etica: Between Gaps', '100 de ani de la vizita Reginei Maria în SUA' și 'Fotografie sculpturală' de Marusia Niță, în parteneriat cu Universitatea de Arte 'George Enescu' din Iași, Muzeul Național Cotroceni și, respectiv, Memorialul Ipotești. Comunitatea 156 și artiștii Georgian Mazerschi (Cluj) și HarceaPacea (Iași) au îmbogățit orașul cu lucrări de artă stradală, iar superbul spectacol de video-mapping 'Ziua în care ai voie să visezi', produs de Amplified Mind Flow, a încheiat festivalul cu o proiecție spectaculoasă pe clădirea Colosseumului din Darabani. TEATRU, FILM ȘI ÎNTÂLNIRI CU ARTIȘTI. Sute de participanți, copii și adulți deopotrivă, au luat parte la spectacolele de teatru susținute de trupa Orfeu (Darabani), Atelierul de teatru (Botoșani) și Magic Puppet (Cluj) și la proiecțiile de film ale festivalului: Comatogen (în prezența regizorului Igor Cobileanski și a actorilor Ada Lupu și Theodor Șoptelea), 10 ani în 60 de minute (în prezența realizatorilor Petruț și Ioana Călinescu), SirÄt și Valoare sentimentală. Ioan Mateiciuc, managerul interimar al Centrului Cultural Botoșani, a fost gazda dialogurilor zilnice cu artiști și autori ai ediției: Igor Cobileanski, Ana Maria Micu, Andrei Cozlac, Tibi Ușeriu. EDUCAȚIE ȘI DIALOG. Peste 500 de persoane au participat la Întâlnirile & Ateliere Nordului, unde au putut intra în dialog, printre alții, cu președintele Comitetului Paralimpic Român Eduard Novak, cu arhitectul Teodor Frolu, cu actorii Ada Lupu și Theodor Șoptelea, cu scriitorii Alex Moldovan și Vasile Iftime. Festivalul a propus publicului său peste 20 de ateliere și o serie de consultări și dezbateri publice. TURISM ȘI GASTRONOMIE. Campionatul Mondial Moldovenesc, atelierul de gătit chiroște, piața producătorilor locali și zece evenimente gastronomice și vizite tematice de lucru au completat agenda festivalului, cu implicarea unor delegații de specialiști în domeniul gastronomic din Portugalia și România. Festivalul a găzduit tururi ghidate ale orașului, o drumeție în Lunca Prutului, până în punctul de nord extrem al țării, coordonată de Asociația BTLaPas și o conversație despre drumuri și drumeți găzduită de Irina Nichifiriuc. EVENIMENTE SPECIALE. Peste 5.000 de oameni au participat la evenimentele speciale ale ediției - Forumul Internațional Towns Up al Orașelor Mici, Maratonul Nordului MTB Bajura și Teioasa Trail, Duminica fără mașini în centrul orașului și Campionatul Mondial de Borș Moldovenesc. Parteneriate instituționale culturale de prestigiu Consolidarea dimensiunii artistice și educaționale a Zilelor Nordului s-a realizat prin colaborări de nivel național cu instituții de referință: - Universitatea Națională de Arte 'George Enescu' (UNAGE) Iași: Parteneriatul a adus în prim-plan expoziția nord|est|etica - 'Between Gaps', curatoriată de Andrei Cozlac și Darius Vatamaniuc, o platformă de lansare pentru tinerii artiști emergenți. - Muzeul Național Cotroceni: Colaborarea a adus la Darabani o expoziție valoroasă dedicată Reginei Maria, conectând comunitatea locală la repere din istoria și patrimoniul național. - Memorialul Ipotești - Centrul Național de Studii 'Mihai Eminescu': A găzduit prima ediție a (Co)laboratorului IPOTEZE, un spațiu internațional de formare și dialog dedicat profesioniștilor din managementul cultural din România, Moldova și Ucraina. - Centrul Cultural Botoșani: Partener strategic în aducerea artei tradiționale și a meșteșugurilor în centrul atenției festivalierilor. Nordul: gazdele, partenerii, oamenii Zilele Nordului este un festival cultural unic în peisajul românesc, care dezvoltă mecanisme de intervenție culturală și implicare civică pe termen lung, pentru dezvoltarea regiunii de Nord și a comunităților mici în general. Festivalul este organizat anual în cel mai nordic oraș al României, Darabani, de către Asociația Nord. Succesul acestei ediții a fost posibil datorită mobilizării extraordinare a dărăbănenilor, a partenerilor din județ și din țară și al voluntarilor din echipa Nord. În condițiile în care spațiile de cazare din pensiuni s-au epuizat rapid, zeci de case din Darabani s-au deschis pentru a primi turiști și invitați din țară și din străinătate, oferind o demonstrație autentică de ospitalitate moldovenească. Primăria și Consiliul Județean Botoșani au asigurat 5% și, respectiv, 10% din finanțarea acestei ediții de festival, implicându-se și la nivel de aliniere strategică cu inițiativele festivalului. Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Est, Universitatea de Arte 'George Enescu' din Iași, Muzeul Național Cotroceni, Memorialul Ipotești, Centrul Cultural Botoșani, alături de festivalurile Jazz in the Park, Street Food Festival, Rocanotherworld, Câmpulung Film Fest și TIFF au fost și ele printre instituțiile care au sprijinit această ediție a Zilelor Nordului. Partenerii privați ai festivalului au fost Banca Transilvania, Grupul Iulius, Carpatis, Mobilier Delagrave, Cadasplan, Caraiman, Elsaco, Sagrod și Vestra.
Comunicat de presă - Festivalul de Film și Istorii Râșnov
18 dezbateri, 60 de invitați, o singură întrebare: ce fel de Românie vrem? Seria de dezbateri publice a Festivalului de Film și Istorii Râșnov începe pe 15 august - Între 15 și 23 august 2026, Râșnovul devine, pentru nouă zile, agora unde România își pune întrebările pe care rar le pune cu voce tare. - 18 dezbateri și prelegeri, cu peste 60 de invitați: istorici, economiști, jurnaliști, diplomați, sociologi, antreprenori și lideri civici. - De la Unirea Principatelor la inteligența artificială, de la diaspora la Republica Moldova, de la energie la securitate - teme care ne privesc pe toți, nu doar pe specialiști. - Dezbaterile pot fi urmărite în sala Amza Pellea din Râșnov sau online pe canalele Festivalului. Noi, echipa FFIR, ne dorim ca prin aceste dezbateri să contribuim la o Românie sănătoasă. Trăim vremuri care ne împing adesea spre dezbinare, spre zgomot, grabă și superficialitate. Dar noi am ales o altă cale. Credem în moderație, în dialog și în rigoarea științei. Credem în valoarea pe care o aduc oamenii și în puterea noastră de a ne construi Binele în care vrem să trăim. Pentru noi, trecutul nu este o povară, ci un profesor ale cărui lecții merită ascultate. Prezentul cere să fie privit cu realism, nu cu cinism, iar viitorul nu îl așteptăm pasivi -îl construim zi de zi. Credem în unitate, nu în dezbinare. În acțiune, nu în resemnare. Și credem că orice schimbare în bine începe cu omul de lângă noi. În jurul acestui crez s-au adunat alături de noi oameni valoroși: experți, companii și organizații ale societății civile - oameni cu curajul de a gândi limpede și de a vorbi deschis. Fiecare dezbatere de la Râșnov este o cărămidă pusă la un proiect comun: România pe care ne-o dorim cu adevărat. De la 1848 până mâine Seria pornește chiar din inima temei ediției - 'Proiect: România' - cu o incursiune istorică între Unirea Principatelor și anul 1989, semnată de Alina Pavelescu și Adrian Cioroianu, și continuă direct cu anii '90 povestiți de cei care i-au trăit din prima linie: Ana Blandiana, Ludovic Orban și Ion Andrei Gherasim vorbesc despre cum se învață libertatea după ce ai trăit fără ea. Urmează întrebări care ating direct viața de zi cu zi a oricărui român: cine rămâne și cine pleacă, ce înseamnă diaspora dincolo de clișee, cât de liberă e, de fapt, gândirea noastră colectivă, cum arată o Republică Moldova reală, dincolo de titluri de presă, și ce ar însemna, concret, Unirea. Nu lipsesc nici temele care decid viitorul apropiat: tranziția energetică, locul României într-o Uniune Europeană care se reinventează, reziliența unei societăți în fața amenințărilor, și rolul capitalului uman într-o lume în care inteligența artificială preia rutina. De ce merită să vii? Pentru cei mai tineri, seria de dezbateri e o ocazie rară de a sta față în față cu oamenii care chiar decid sau explică ce se întâmplă în țară - nu prin ecran, ci la o discuție la care poți directă. Ediția se încheie chiar cu vocea generației care va prelua ștafeta: pe 23 august, participanții Râșnov Young Leaders Summit 2026 își prezintă public, după 10 zile de lucru, propriul manifest - 'Țara pe care ne-o dorim'. Pentru adulți, dezbaterile sunt o pauză rară de la polarizarea din spațiul public online: aici argumentele se confruntă direct, cu nume și fețe, nu în comentarii anonime. Programul dezbaterilor (15-23 august, Râșnov) Ziua - Ora - Dezbaterea - Invitați Sâmbătă, 15 august - 11:00 - Proiect România 1848-1989. Construcție și deconstrucție - Alina Pavelescu, Adrian Cioroianu, Dan Manolache Sâmbătă, 15 august - 16:00 - Anii '90. Redescoperirea și gestionarea libertății - Ana Blandiana, Ludovic Orban, Ion Andrei Gherasim, Anca Lăzărescu Duminică, 16 august - 11:00 - Ce ne (mai) unește? Lăsăm pe cineva în urmă? - Victor Giosan, Marius Cosmeanu, Mihai Maci, Carmen Dumitrescu Duminică, 16 august - 16:00 - Diaspora la momentul marilor întrebări despre viitor - Adina Măglan, Cosmin Râță, Bogdan Ivănel, Mihai Rădulescu Luni, 17 august - 11:00 - Basmele și societatea de consum (prelegere) - Laura Jiga Iliescu Luni, 17 august - 16:00 - Constituție și modernizare - Dacian-Cosmin Dragoș, Ioan Stanomir, Maria Cezar, Laura Ștefan Marți, 18 august - 16:00 - Cum se modelează gândirea și atitudinea unui popor? - Cosmin Popa, Dana Țălnar-Naghi, Oana Papuc, Claudia Indreica Miercuri, 19 august - 11:00 - Tranziția energetică: între ideal și posibil - Mihai Stoica, Mihnea Cătuți, Laura Nazare, Otilia Nuțu Miercuri, 19 august - 16:00 - Viitorul UE și locul României în el - Vasile Pușcaș, Elena Calistru, Dan Bucșa, Andreea Roșca Joi, 20 august - 11:00 - Scutul invizibil. Voința unui popor de a rezista - Marius Ghincea, George Scutaru, Sorin Ioniță, Claudia Indreica Joi, 20 august - 16:00 - România absentă. Relevanță, coerență și identitate - Elena Calistru, Adriana Săftoiu, Mihail-Valentin Cernea, Teodor Tiță Vineri, 21 august - 11:00 - Capitalul uman, de la educație la generarea de valoare - Ana Maria Stancu, Dan Bucșa, Sorin Costreie, Claudia Indreica Vineri, 21 august - 16:00 - România între deglobalizare și reindustrializare - Sergiu Manea, Alessio Menegazzo, Dan Bucșa Sâmbătă, 22 august - 11:00 - Republica Moldova între trecut și viitor - Anca Dragu, Alexandru Postica, Alina Radu, Sergiu Musteață Sâmbătă, 22 august - 16:00 - Cât ar costa Unirea? Trei puncte de vedere - Paula Erizanu, Armand Goșu, Valeriu Pașa, Sorin Ioniță Duminică, 23 august - 12:00 - 23 august 1939: Pactul Hitler-Stalin și destinul României - Sergiu Musteață, Ludmila Coadă, Raimar Wagner Duminică, 23 august - 16:00 - Lansare 'Țara pe care ne-o dorim: manifestul noii generații' - Tinerii Râșnov Young Leaders Summit 2026 Toate dezbaterile fac parte din cea de-a 18-a ediție a FFIR, desfășurată în perioada 7-23 august 2026 la Râșnov, Brașov, Feldioara și Codlea, sub tema 'Proiect: România' și motto-ul 'BA DA, SE POATE!'. Etapa de la Râșnov, unde au loc dezbaterile, se desfășoară în perioada 14-23 august. Acces și transmisiune: Dezbaterile și prelegerile vor fi transmise prin infrastructura de live streaming a festivalului, pentru publicul care nu poate fi prezent fizic la Râșnov. Detalii complete despre program și acces sunt disponibile pe Facebook și Instagram, precum și pe platforma de bilete. Biletele pot fi achiziționate de pe https://eventbook.ro/festival/festivalul-de-film-si-istorii-rasnov. Dezbaterile și prelegerile vor fi transmise prin intermediul infrastructurii de live streaming a festivalului. Detalii despre program pe: https://www.facebook.com/filmsiistoriirasnov https://www.instagram.com/filmsiistoriirasnov/ Festivalul de Film și Istorii Râșnov este un eveniment certificat Europe for Festivals, Festivals for Europe și Eveniment Responsabil, organizat de Asociația Mioritics, Primăria Râșnov și Asociația Loomkraft. FFIR are susținerea unor parteneri importanți: Banca Comercială Română, PPC Renewables Romania, Groupama, Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate, Fundația Corneliu Coposu, Fundația Hanns Seidel, Ambasada Norvegiei, Ambasada Israelului, Institutul Polonez, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Expert Forum, Forum Apulum, Jockey Club România ș.a. Eveniment finanțat de Primăria Feldioara, Centrul Național al Cinematografiei și Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România Partener de hidratare: Zizin, Aurelius
Comunicat de presă - Inspectoratul pentru Situații de Urgență 'Delta' al județului Tulcea
În urmă cu puțin timp, pompierii militari din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență 'Delta' al județului Tulcea au fost solicitați să intervină în urma producerii unui accident rutier pe drumul dintre localitățile Agighiol și Valea Nucarilor, în care au fost implicate două autoturisme, în care se aflau, în total, cinci persoane. La locul intervenției s-au deplasat pompierii militari din cadrul Detașamentului de Pompieri Tulcea, cu o autospecială de descarcerare și o autospecială de stingere, precum și două echipaje ale Serviciului de Ambulanță Județean Tulcea. La sosirea forțelor de intervenție, pompierii au acționat pentru extragerea unei persoane de sex masculin, în vârstă de aproximativ 49 de ani, conducătorul auto al unuia dintre autoturisme, care a rămas încarcerată în urma impactului. Alte două persoane implicate în accident au fost preluate de echipajele medicale, în vederea evaluării, acordării primului ajutor medical și transportării la o unitate de primiri urgențe.
Comunicat de presă - Inspectoratul de Poliție Județean Tulcea
Acțiuni pentru prevenirea accidentelor rutiere și combaterea vitezei excesive, în județul Tulcea În perioada 3-9 august 2026, polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Tulcea - Serviciul Rutier, împreună cu polițiștii structurilor rutiere din județ, au desfășurat acțiuni pentru impunerea respectării regimului legal de viteză și reducerea riscului rutier. Activitățile au fost organizate în cadrul calendarului de acțiuni pentru reducerea riscului rutier în anul 2026 și au vizat, cu precădere, zonele cu risc accidentogen din județul Tulcea. În urma activităților desfășurate, au fost aplicate 282 de sancțiuni contravenționale, iar 51 de permise de conducere au fost reținute valoarea totală a sancțiunilor aplicate fiind de 156.781,25 de lei. Acțiunile polițiștilor rutieri urmăresc creșterea gradului de siguranță pe drumurile publice și prevenirea accidentelor rutiere, în special a celor produse pe fondul vitezei excesive sau neadaptate condițiilor de drum. Polițiștii le recomandă conducătorilor auto să respecte limitele legale de viteză, să adapteze viteza la condițiile de trafic și de drum și să manifeste atenție și responsabilitate în timpul deplasărilor. Respectarea regulilor de circulație și adoptarea unui comportament preventiv pot contribui semnificativ la prevenirea accidentelor rutiere și la salvarea de vieți.
Comunicat de presă - Consiliul Județean Bacău
Spitalul Județean de Urgență Bacău își consolidează infrastructura digitală Consiliul Județean Bacău face un pas important în procesul de transformare digitală a sistemului sanitar, prin finalizarea proiectului 'Investiții în sistemul informatic și infrastructura digitală ale Spitalului Județean de Urgență Bacău', o investiție menită să modernizeze infrastructura IT și să creeze condițiile pentru servicii medicale mai eficiente, mai sigure și mai bine conectate. Proiectul este implementat de UAT Județul Bacău, în parteneriat cu Spitalul Județean de Urgență Bacău, și este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență -Componenta C7 'Transformare digitală', Investiția I3 'Realizarea sistemului de eHealth și telemedicină'. Valoarea totală a proiectului este de 5.195.347,63 lei, din care 4.329.456,36 lei reprezintă valoarea eligibilă finanțată prin PNRR, iar 865.891,27 lei reprezintă contribuția proprie a beneficiarului. Proiectul se derulează în perioada 10 aprilie 2025- 15 august 2026. Investiția vizează modernizarea infrastructurii de comunicații și a rețelelor de date, dezvoltarea infrastructurii hardware, prin servere, sisteme de stocare, virtualizare și echipamente de rețea, precum și implementarea și extinderea sistemelor informatice clinice și a interoperabilității acestora. Prin această investiție sunt digitalizate și optimizate fluxurile clinice și administrative, iar interoperabilitatea sistemelor informatice permite o circulație mai eficientă a informației în interiorul spitalului. Proiectul prevede, de asemenea, implementarea a trei soluții software majore, dotarea cu echipamente hardware moderne și instruirea personalului pentru utilizarea noilor tehnologii. Beneficiile se vor reflecta atât în activitatea personalului medical, cât și în experiența pacienților. Accesul mai rapid la informațiile medicale, reducerea timpilor de procesare, o colaborare mai eficientă între secții și un nivel crescut de securitate a datelor contribuie la crearea unui sistem medical mai bine organizat și mai eficient. Proiectul contribuie astfel la transformarea Spitalului Județean de Urgență Bacău într-o unitate medicală mai modernă, conectată și sigură, aliniată standardelor europene în domeniul eHealth, interoperabilității și securității cibernetice. Investiția completează celelalte proiecte strategice derulate prin PNRR și creează premisele pentru furnizarea unor servicii medicale mai eficiente, mai sigure și centrate pe nevoile pacientului.
Comunicat de presă - Ministerul Apărării Naționale
Conducerea MApN, în vizită de lucru la Mediaș Ministrul apărării naționale, Radu Miruță, însoțit de șeful Statului Major al Apărării, general Gheorghiță Vlad, și de șeful Direcției Generale pentru Armamente, general-maior Cornel Pleșa, a efectuat luni, 10 august, o vizită de lucru la unitățile de producție ale Otokar și Rheinmetall din cadrul complexului Automecanica Mediaș, unde sunt produse vehiculele militare COBRA II și unde urmează să fie realizate, pentru Armata României, platformele SKYNEX, SKYRANGER și LYNX. În cadrul discuțiilor cu echipele de management ale Otokar și Rheinmetall, au fost analizate rezultatele concrete generate de procesul accelerat de înzestrare a Armatei României: pregătirea și specializarea personalului român în Turcia și Germania, transferul de know-how și de producție în România, crearea unor capacități pentru furnizarea de echipamente militare inclusiv către armatele statelor membre NATO, precum și dezvoltarea Mediașului ca centru regional pentru producția de tehnică militară. În fabricile de la Mediaș lucrează peste 400 de angajați români, pregătiți de cele două companii atât în țară, cât și în străinătate, pentru producerea de echipamente militare la standardele solicitate de Armata României și de NATO. În fabrica Otokar, aproximativ 100 de vehicule militare COBRA II se află în diferite stadii de producție și urmează să fie finalizate până la sfârșitul acestui an. Vehiculele destinate Armatei României vor purta eticheta 'Fabricat în România'. În unitatea de producție Rheinmetall din complexul industrial de la Mediaș sunt în derulare investiții importante pentru dezvoltarea capacităților necesare producerii într-un ritm accelerat a platformelor și echipamentelor destinate Armatei României. Un subiect important al discuțiilor l-a reprezentat creșterea participării industriei românești la programele de înzestrare și identificarea unor noi oportunități pentru integrarea companiilor din România în lanțurile de producție. 'În perioada următoare, vom identifica noi soluții pentru creșterea nivelului de implicare a companiilor românești în furnizarea componentelor și elementelor necesare producției de echipamente militare. Obiectivul nostru este ca investițiile în înzestrarea Armatei să contribuie, în cât mai mare măsură, și la dezvoltarea capacităților industriale din România', a declarat ministrul apărării naționale, Radu Miruță. Ministrul apărării naționale și șeful Statului Major al Apărării au subliniat, totodată, necesitatea identificării, împreună cu operatorii economici, a măsurilor care pot accelera procesele de testare, producție și recepție a echipamentelor esențiale pentru apărarea României. 'Vom susține cu fermitate interesele Armatei României în relația cu toți furnizorii și, în același timp, vom sprijini operatorii economici pentru a avea condițiile necesare să dezvolte capacități de producție performante și sustenabile pe termen lung în România', a declarat Radu Miruță. 'Armata este interesată de ceea ce putem achiziționa din România, iar Guvernul României este interesat de ceea ce putem produce și păstra pe termen lung în țară. Investițiile pe care le facem astăzi în apărare trebuie să genereze nu doar capabilități militare, ci și capacitate industrială pentru România', a mai precizat ministrul apărării naționale. Biroul presă
Comunicat de presă - Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru
Servicii medicale la un click distanță, în județul Harghita! Peste 300.000 de locuitori ai județului Harghita vor beneficia de servicii medicale adaptate erei digitale, printr-un proiect european derulat de parteneriatul dintre UAT Județul Harghita și UAT Municipiul Odorheiu Secuiesc. Contractul de finanțare a fost semnat cu Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, în cadrul Programului 'Regiunea Centru' 2021-2027, Prioritatea 2 - 'O regiune digitală', marcând un pas important în modernizarea sistemului medical din zonă. Schimbările din societate și evoluția tehnologiei impun adaptarea sistemului medical la cerințele actuale, iar digitalizarea serviciilor este un pas esențial pentru creșterea eficienței și calității actului medical. În multe comunități, accesul la tehnologii digitale în domeniul sănătății este deficitar, afectând calitatea interacțiunii dintre pacienți și instituțiile medicale. Nici sectorul sănătății din județul Harghita nu a fost ocolit de aceste dificultăți, confruntându-se cu provocări legate de accesibilitatea și centralizarea informațiilor, precum și eficiența colaborării cu partenerii externi. Proiectul'Dezvoltarea unor soluții informatice pentru pacienții spitalelor din județul Harghita în vederea creării unei comunități digitale pentru o regiune inteligentă' propus spre finanțare de parteneriatul dintre cele două APL-uri, va fi implementat în contextul acestei nevoi tot mai mari de digitalizare inovativă la nivel regional și national. Cu o durată de implementare de 22 de luni și o valoare totală de 2.530.091,10 lei, respectiv 2.437, 673,83 lei reprezentând valoarea nerambursabilă FEDR și Bugetul de Stat, proiectul va fi implementat în cadrul Spitalului Județean de Urgență, cu sediul pe strada Doctor Denes Laszlo nr. 2 în Municipiul Miercurea Ciuc și în cadrul Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, cu sediul pe strada Bethlen Gabor nr. 72 din acest municipiu. Obiectivul general al proiectului este reprezentat de crearea unei infrastructuri digitale sustenabile, menite să sprijine dezvoltarea și modernizarea sistemului medical prin digitalizarea spitalelor și integrarea soluțiilor inovatoare în managementul sănătății, sprijinind totodată creșterea calității îngrijirii medicale și crearea unui mediu favorabil inovării și coeziunii sociale. 'Prin semnarea acestui contract de finanțare, facem un pas important pentru pacienții din județul Harghita, în special din Miercurea Ciuc, și din Odorheiu Secuiesc, aducând tehnologia mai aproape de oameni și de nevoile lor reale. Digitalizarea serviciilor medicale înseamnă un acces mai rapid la informații, o comunicare mai eficientă și servicii mai ușor de accesat. Sănătatea oamenilor rămâne o prioritate la nivelul Regiunii Centru. În calitate de Organism Intermediar pentru Programul Sănătate, ADR Centru gestionează implementarea unor proiecte importante în municipiul Miercurea Ciuc. În acest moment, vorbim despre cinci investiții majore dedicate dezvoltării serviciilor medicale, de la modernizarea laboratoarelor de anatomie patologică și microbiologie, până la dezvoltarea serviciilor de oncologie, recuperare medicală și îngrijiri paliative. Toate aceste proiecte au un obiectiv comun: creșterea calității serviciilor medicale și oferirea unor condiții mai bune pentru pacienți și cadrele medicale.', a declarat domnul Simion Crețu, Director general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru. Justificare proiect digitalizare spitale: Deși spitalele dispun de o infrastructură medicală de bază, accesul la dosare medicale, programări și informații despre servicii este limitat și fragmentat, ceea ce poate afecta eficiența procesului de îngrijire a pacienților. În acest context, lipsa unei platforme digitale integrate reduce calitatea experienței pacienților și limitează capacitatea personalului medical de a oferi servicii rapide și precise. Ca răspuns la aceste nevoi identificate, proiectul derulat în parteneriat, include dezvoltarea unei platforme digitale complexe, destinată atât pacienților, cât și aparținătorilor acestora, care va contribui la modernizarea serviciilor medicale, cât și la creșterea eficienței proceselor de comunicare medic-pacient. Platforma va integra un portal destinat persoanelor fizice și persoanelor juridice, cu funcționalități adaptate fiecărei categorii de utilizatori. Portalul pentru persoane fizice va oferi acces direct la informații personale, programări și alte funcționalități esențiale, iar portalul dedicat persoanelor juridice va facilita colaborarea cu cabinetele medicale, permițând programarea pacienților și accesul la date relevante. Un modul important este spațiul personal virtual, unde pacienții își vor putea vizualiza, actualiza și gestiona istoricul medical și documentele necesare. În plus, sistemul va include un sistem de autentificare biometrică avansată. Interacțiunea dintre pacient și cadrul medical va fi simplificată prin crearea unui chatbot avansat, integrat în aplicația mobilă și pe platforma web. Acesta va oferi răspunsuri rapide și precise la întrebări frecvente și va asista utilizatorii în completarea formularelor prin conversații naturale. O altă componentă a proiectului se axează pe furnizarea de informații educaționale utile pentru pacienți. Proiectul prevede dezvoltarea unui sistem de registratură inteligentă, care va automatiza procesarea și categorisirea documentelor, contribuind la reducerea timpului de lucru și a erorilor administrative, urmărindu-se, de asemenea, îmbunătățirea fluxurilor interne ale spitalelor Aproximativ 12.000 de utilizatori unici sunt estimați a beneficia anual de rezultatele proiectului, care urmărește modernizarea modului în care sunt furnizate serviciile medicale. Beneficiarii direcți sunt pacienții, cadrele medicale și personalul administrative, iar pe de altă parte sunt autoritățile locale, partenerii instituționali și comunitatea în general.
Comunicat de presă - Primăria Sectorului 6
West Side Hallo Fest revine cu ediția a IV-a: trei zile de Halloween, într-o călătorie spre ORIGINI 30 octombrie - 1 noiembrie 2026 | Baza Digului Lacului Morii, Sectorul 6 West Side Hallo Fest, unul dintre cele mai mari festivaluri de Halloween din România, revine în această toamnă la Lacul Morii, cu ediția a IV-a. Între 30 octombrie și 1 noiembrie 2026, Primăria Sectorului 6 transformă Baza Digului Lacului Morii într-un univers inspirat de mituri, legende, personaje fantastice și tradiții care au stat la originea poveștilor de Halloween. Tema ediției din acest an este ORIGINI - o invitație pentru public de a merge dincolo de costumele, monștrii și decorurile spectaculoase și de a descoperi poveștile, credințele și simbolurile care au construit, de-a lungul timpului, imaginarul pe care îl asociem astăzi cu Halloween-ul. De la Halloween la poveștile care au inspirat Halloween-ul West Side Hallo Fest 2026 propune o reinterpretare contemporană a acestor universuri. Înainte de vampiri, vrăjitoare și creaturi fantastice, au existat legendele și ritualurile vechi, poveștile despre lumea nevăzută, simbolurile naturii și personajele fantastice transmise din generație în generație. Pe parcursul celor trei zile, vizitatorii vor putea descoperi instalații artistice și decoruri de mari dimensiuni, zone tematice inspirate din mitologie și folclor, spectacole, muzică live, ateliere creative, personaje fantastice și experiențe interactive, zonă de food. Un festival pentru toate generațiile Copiii vor avea propriile zone și activități, adolescenții și tinerii vor găsi concerte, spectacole și experiențe vizuale, iar adulții vor putea descoperi instalațiile artistice, zonele tematice, oferta de food & drinks și experiențele pregătite special pentru festival. ORIGINI devine astfel mai mult decât o temă decorativă. Este conceptul care leagă întreaga experiență a festivalului: de la decoruri și personaje până la muzică, spectacole, activități și zonele de explorare. Lacul Morii, transformat într-un univers fantastic Pentru trei zile, Baza Digului Lacului Morii se transformă într-un loc plin de povești, decoruri spectaculoase, artă și experiențe interactive. Decorurile, instalațiile și zonele tematice vor fi concepute astfel încât publicul să nu fie doar spectator, ci să poată intra în poveste, să descopere, să fotografieze și să interacționeze cu universul festivalului. Experiența va fi construită pentru a putea fi parcursă în ritmul fiecărui vizitator, de la zonele dedicate familiilor până la instalațiile spectaculoase și spațiile destinate iubitorilor de muzică, artă și cultura urbană. Un festival care crește de la an la an Ajuns la cea de-a IV-a ediție, West Side Hallo Fest continuă proiectul început în urmă cu trei ani, când evenimentul a adus Halloween-ul în centrul atenției publicului bucureștean și a transformat zona Lacului Morii într-un punct important al evenimentelor de toamnă din Capitală. De la o ediție la alta, festivalul și-a extins programul și oferta de experiențe, construind un eveniment care combină spectacolul, muzica, arta, creativitatea, gastronomia și activitățile pentru întreaga familie. Serviciul Relații cu Presa, Transparență și Protocol presa@primarie6.ro
Comunicat de presă - Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale 'Cindrelul-Junii' Sibiu
Trei seri incendiare la 'Cântecele Munților' Piața Mare a vibrat timp de trei seri, la cea de-a 51-a ediție a Festivalului Internațional de Folclor 'Cântecele Munților', dovedind că folclorul poate aduce în prim-plan energia pe care o au marile festivaluri de muzică. Cea de-a 51-a ediție a Festivalului Internațional de Folclor 'Cântecele Munților', organizată de Consiliul Județean Sibiu, prin CJCPCT 'Cindrelul-Junii' Sibiu, și cofinanțată de Primăria Municipiului Sibiu, a fost sinonimă cu cinci zile de evenimente culturale, desfășurate în nouă spații din oraș. Sute de artiști, o singură scenă Piața Mare din Sibiu a găzduit spectacolele de vineri, sâmbătă și duminică, sute de artiști din țară și străinătate urcând pe scenă și transformând centrul istoric al orașului în casa folclorului. Spectacolele au fost prezentate de Iuliana Tudor, îndrăgita prezentatoare de la TVR. Vineri seara, spectacolul aniversar al 'fraților' Oana Tomoiagă, Alexandru Brădățan, Gabriel Dumitru, Andreea Haisan și Paul Ananie a adus în prim-plan o pleiadă de interpreți ai muzicii populare românești, unii fiind adevărate modele artistice pentru 'frați', alții colegi de generație și prieteni: Grupul 'Iza', Constantin Enceanu, Mioara Velicu, Nineta Popa, Codruța Rodean, Bogdan Cioranu, Ana Duminică și Adrian Neamțu, alături de ansamblurile 'Cindrelul-Junii Sibiului', 'Veteranii Junii Sibiului' și 'Ceata Junilor'. Împreună cu invitații speciali Alexandra Ungureanu, Paul Surugiu - Fuego, Loredana & Orchestra 'Agurida', cei cinci 'frați' au arătat că stăpânesc la fel de bine muzica de lăutărie și ritmurile pop. În ciuda ploii, spectatorii au rămas în fața scenei și au 'gustat' fiecare moment. Sâmbătă seara, festivalul a purtat publicul într-o călătorie muzicală prin Cipru, Ucraina, Turcia, Maramureș, Moldova și Ardeal. Pe scenă au urcat, de asemenea, Orchestra de Tineret a Ansamblului Folcloric Profesionist 'Cindrelul-Junii Sibiului', 'Ceata Junilor' și Școala de Dans 'Ioan Macrea', Natalia Popescu, Antonia Bogdan, Natalia Rusu, Sebastian Emanuel Stan, Daria Gâdea, Gabriela Tuță. În finalul serii, ritmurile antrenante și energia lui Cătălin Iancu - virtuos al țambalului - au încins atmosfera în Piața Mare. O explozie de energie a fost și duminică seara când Robert Târnăveanu a sărbătorit 45 de ani de viață și 25 de ani de activitate artistică, împreună cu artiști îndrăgiți din toate zonele țării: Alina Bîcă, Adrian Neamțu, Zorica Savu, Victorița Lăcătușu, Nicușor Iordan, Luminița Dejan și peste 100 de elevi ai Școlii Populare de Arte 'Ilie Micu' Sibiu, Iulian Hanea, Anamaria Iorga, Geanina Gavrilă, Sînziana Ștefan, Ioana Ștefan, Alina Pinca, Camelia Cosma Stoiță, Ioana Brad, Traian Stoiță, Ovidiu Homorodean, Aurora și Săndel Mihai, Vlad Mihai, Adrian, Marian și Cristian Obrejan, Mariana Anghel și Adriana Anghel, Stana Stepanescu și Bojidar Ciobotin, David Ciente, Valentin Precup, Maria Chivu, Mariana Ionescu Căpitănescu, Victor Lavric și Laura Lavric, Ionuț Fulea. La baza acestui spectacol aniversar a stat ideea de familie, căci omul și artistul Robert Târnăveanu se remarcă prin talent, prin respectul pentru tradiție, prin seriozitatea cu care își construiește fiecare apariție, dar și prin prețuirea pe care o poartă familiei sale și familiei artistice Junii Sibiului. Astfel, cântecele și dansurile populare s-au succedat într-un adevărat spectacol maraton, iar publicul a răspuns cu ropote de aplauze și a cântat de nenumărate ori, alături de Robert Târnăveanu și invitații săi. În final de festival, Junii Sibiului au adus ritmurile UNTOLD în Piața Mare, oferind publicului de acasă momentul spectaculos prezentat pe scena principală a Festivalului UNTOLD. Ritmurile tradiționale s-au întâlnit cu beat-urile contemporane și în colaborarea cu David Ciente, artistul care a produs hit-uri pentru Selena Gomez, Inna, Alexandra Stan și Antonia. Noile producții au pus în valoare dinamismul dansului și cântecului popular, într-o construcție scenică de amploare, primită cu mare entuziasm de public. Onorând festivalul și succesul Junilor Sibiului la UNTOLD, doamna Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu, a urmărit spectacolul din ultima seară. Tradiții vii Din programul festivalului nu au lipsit momentele deosebite, care au evidențiat atât valoarea artistică a ansamblurilor participante, cât și diversitatea tradițiilor prezentate pe scena din Piața Mare și în celelalte spații de desfășurare a festivalului. România tradițiilor vii în secolul XXI s-a văzut în imagini extraordinare, multe dintre ele valorificând patrimoniul românesc recunoscut de UNESCO: comunitatea extrem de închegată din Fundu Moldovei a jucat, cu tot sufletul, polobocul bătrânesc, arcanul și jocul cel mare, în sunetul ceterei lui Călin Brăteanu; copiii din Săliștea de Sus - Maramureș au îmbrăcat portul tradițional, au luat opincile în picioare și au pornit jocul ca pe Valea Izei, pe ritm de zongoră. Zeci de călușari, de diferite vârste, sosiți din județele Argeș și Olt, s-au prins în căluș, arătând că ritualul înscris în patrimoniul UNESCO se trăiește cu inima și cu deplin respect pentru înaintași. Sibiul tradițiilor s-a văzut în rememorarea muncilor casnice de odinioară când pânza se albea la râu - obicei prezentat de Școala de Dans 'Ioan Macrea', în jocuri vechi precum glâmboaca, brâul mărginenilor, în ritualuri legate de intrarea fetei în horă - toate din repertoriul Junilor Sibiului, în tablourile muzical-coregrafice dedicate zonelor Sibiului de ansamblurile 'Veteranii Junii Sibiului', 'Ceata Junilor' și 'Ardealul'. Ca în fiecare an, 'Cântecele Munților' au oferit prilejul valorificării patrimoniului cultural specific al altor țări: copii și tineri membri ai ansamblului 'Sonechko' au impresionat prin vigoarea extraordinară a dansurilor, prin nivelul artistic extrem de ridicat al momentelor prezentate, fie că tablourile coregrafice au fost inspirate de muncile câmpului, de război sau povești de dragoste; membrii Ansamblului 'Achna Forest' au recreat atmosfera specifică tavernelor, dar au vorbit, prin dans, și despre obiceiul de a sparge oale din lut pentru norocul noii familii. Italienii din Ansamblul 'I Picciotti Da Purtedda' și artiștii turci din Istanbul au invitat publicul la petreceri pe ritmuri din Sicilia și din Orient. La finalul festivalului, Silvia Macrea, manager CJCPCT 'Cindrelul-Junii' Sibiu, a mulțumit tuturor artiștilor care au participat la a 51-a ediție a Festivalului Internațional de Folclor 'Cântecele Munților', publicului, care e sufletul acestui festival, a mulțumit Consiliului Județean Sibiu și Primăriei Municipiului Sibiu, precum și tuturor partenerilor. Festivalul Internațional de Folclor 'Cântecele Munților' este cuprins în calendarul mondial al prestigioasei organizații CIOFF, fiind organizat de Consiliul Județean Sibiu și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale 'Cindrelul-Junii' Sibiu. Acțiune cofinanțată de Primăria Municipiului Sibiu Sponsor principal: Boromir Parteneri: Therme București, Cricova, Clinica Dru, Bere Sadu, TVR1, Centrul Cultural 'Ion Besoiu', Muzeul ASTRA, Muzeul Brukenthal, Aeroportul Internațional Sibiu și Promenada Mall Sibiu Acțiunile CJCPCT 'Cindrelul-Junii' Sibiu sunt posibile cu finanțarea acordată de Consiliul Județean Sibiu.
Comunicat de presă - Centrul de Cultură 'Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului'
Shakespeare prinde viață la Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia Patru spectacole-eveniment, în regia Ancăi Sigartău, într-o stagiune de teatru în aer liber În luna august, Curtea de Onoare a Palatului Brâncovenesc de la Mogoșoaia se transformă într-o scenă spectaculoasă, unde patrimoniul și teatrul se întâlnesc într-o experiență artistică unică. Centrul de Cultură 'Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului', în parteneriat cu Shakespeare Imaginarium și Asociația pentru Educație și Antreprenoriat Artistic Smart Art, invită publicul la o stagiune de teatru în aer liber ce aduce în fața spectatorilor patru dintre cele mai apreciate producții inspirate din universul lui William Shakespeare. În regia Ancăi Sigartău, spectacolele Îmblânzirea scorpiei (14 august), Romeo și Julieta (16 august), Neguțătorul din Veneția (29 august) și Batista Desdemonei (30 august), toate de la ora 19:00, propun reinterpretări contemporane, pline de forță și emoție, fără a pierde esența textelor shakespeariene. Mai mult decât simple reprezentații, spectacolele sunt concepute special pentru Curtea de Onoare a Palatului Brâncovenesc, unde arhitectura monumentului devine parte a scenografiei, iar publicul este invitat să trăiască o experiență teatrală imersivă. Costume inspirate din epoca elisabetană, distribuții remarcabile și o regie care oferă perspective noi asupra unor texte clasice transformă fiecare reprezentație într-un eveniment memorabil. De la umorul și confruntările de orgoliu din Îmblânzirea scorpiei, la iubirea fără vârstă din Romeo și Julieta, de la dilemele morale și lupta dintre dreptate și răzbunare din Neguțătorul din Veneția, până la reinterpretarea surprinzătoare a universului feminin din Batista Desdemonei, publicul este invitat să redescopere opera lui Shakespeare într-o viziune scenică actuală, captivantă și profundă. Vă invităm să petreceți serile de august într-un decor încărcat de istorie, unde teatrul, patrimoniul și emoția se întâlnesc sub cerul liber, oferind o experiență culturală de neuitat. Toate spectacolele din cadrul proiectului sunt realizate de aceeași echipă artistică: - Traducere și adaptare: Anca Sigartău, Dragoș Pandele - Regia: Anca Sigartău - Scenografia: Dragoș Pandele - Costumele: Dorina Plămădeală - Ilustrația muzicală: V.A. Programul spectacolelor: - 14 august 2026, ora 19:00 - Îmblânzirea scorpiei de William Shakespeare Distribuție: Adina Iftime Apavaloaie, Tudor Morgovan, Anca Sigartău, Bianca Tabacu, Iulian Ilinca, Tomer Weissbuch, Andrei Dumitrescu, Viorel Ionescu, Victor Apetrei, Dan Apavaloaie. Durata spectacolului: 2 ore și 10 minute Restricții de vârstă: fără restricții de vârstă. - 16 august 2026, ora 19:00 - Romeo și Julieta de William Shakespeare Distribuție: Anca Sigartău, Anastasia Mihăilă, Bianca Tabacu, Adina Iftime Apavaloaie, Vlad Negulescu, Victor Apetrei, Teodor Ștefan, Viorel Ionescu, Eduard Moldoveanu, David Dinu, Andrei Dumitrescu, Dominic Filip, Dan Apavaloaie, Alexandru Moldoveanu. Durata spectacolului: 2 ore și 10 minute Restricții de vârstă: fără restricții de vârstă. - 29 august 2026, ora 19:00 - Neguțătorul din Veneția de William Shakespeare Distribuție: Anca Sigartău, Cristi Martin, Răzvan Popa, Bianca Tabacu, Antonia Crișan, Ilinca Gheorghiu, Victor Apetrei, Viorel Ionescu, Tudor Morgovan, Iulian Ilinca, Andrei Dumitrescu, Dan Apavaloaie. Durata spectacolului: 2 ore și 15 minute Restricții de vârstă: fără restricții de vârstă. - 30 august 2026, ora 19:00 - Batista Desdemonei adaptare după Paula Vogel și William Shakespeare Distribuție: Anca Sigartău, Elena Mogîldea Cernea, Arabela Neazi. Durata spectacolului: 1 oră și 30 de minute Restricții de vârstă: Nerecomandat copiilor sub 12 ani. Intrarea este liberă. O producție Shakespeare Imaginarium și Asociația pentru Educație și Antreprenoriat Artistic Smart Art. Parteneri media: AGERPRES, Radio Trinitas, Jurnal de București. Informații utile: Adresă: Centrul de Cultură 'Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului', Strada Valea Parcului 1, Mogoșoaia, Ilfov Program vizitare: marți-duminică - 10:00-18:00 (ultimul acces 17:30) Telefon: 0786 705 985 E-mail: culturapb@palatebrancovenesti.ro Website: https://palatebrancovenesti.ro Facebook: https://www.facebook.com/PalatulMogosoaia/
Comunicat de presă - Centrul de Cultură 'Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului'
Expoziția de pictură și sculptură 'Violon d'ange' - Despre prietenie, dialog și destinul comun al creației Galeria Parter Palat găzduiește, în perioada 13-30 august 2026, expoziția de pictură și sculptură 'Violon d'ange', coordonată de Adina Rențea. Vernisajul expoziției va avea loc duminică, 16 august 2026, de la ora 16:00, în prezența artiștilor, cu o alocuțiune susținută de Pr. Bogdan Tătaru-Cazaban. Accesul publicului este gratuit. Există întâlniri artistice care se nasc în jurul unei teme și altele care se construiesc în timp, din prietenii, dialoguri și afinități. Această expoziție aparține celei de-a doua categorii. Ea nu încearcă să demonstreze existența unei direcții comune și nici nu propune un manifest. Dimpotrivă, își asumă diferențele dintre artiști și le transformă în principala resursă a dialogului. Între Bogdan Vlăduță și Mircea Cuza se întinde o diferență de peste treizeci de ani. Între sculptura lui Andrei Bălan și pictura lui Mircea Hristescu, Paul Timofei sau Teodor Zaica există distanțe evidente de limbaj. Și totuși, privite împreună, lucrările par să vorbească despre aceeași nevoie de a încetini privirea și de a recupera o relație cu memoria, cu materia și cu locurile care ne formează. Nu întâmplător apar atât de des obiecte care au traversat timpul: vase, relicve, fragmente de arhitectură, păduri, corpuri, ruine sau simboluri reduse la esență. Ele nu sunt folosite pentru a ilustra o poveste și nici pentru a susține un discurs nostalgic. Fiecare dintre ele funcționează ca un martor. Nu explică trecutul, ci îl păstrează prezent. În sculpturile lui Andrei Bălan, lemnul își păstrează fibra, fisurile și rezistența proprie, iar figura umană pare să se nască din însăși memoria materialului. În picturile lui Bogdan Vlăduță și Mircea Hristescu, obiectele capătă densitatea unor relicve, purtând urmele unei istorii care nu s-a încheiat. Mircea Cuza și Paul Timofei privesc peisajul ca pe un spațiu al revelației, fie prin observație directă, fie printr-un imaginar discret care lasă loc misterului. În lucrările lui Teodor Zaica, ruina, lumina și figura umană devin forme prin care memoria continuă să lucreze asupra prezentului. Deși fiecare artist își urmează propriul drum, între lucrări se creează o conversație firească. Sculptura și pictura nu se opun, ci se completează. Corpul răspunde obiectului, obiectul răspunde peisajului, iar peisajul revine către figura umană. În acest circuit, materia nu mai este un simplu suport al imaginii. Ea devine primul loc în care timpul se face vizibil. Poate că tocmai aici se află miza acestei expoziții. Nu într-o întoarcere către tradiție și nici într-o revendicare a contemporaneității, ci în încercarea de a le ține împreună. Tradiția nu apare ca repertoriu de forme gata făcute, ci ca memorie activă, capabilă să genereze imagini noi. Iar contemporaneitatea nu este căutată prin efectul de noutate, ci printr-o privire care își asumă răbdarea, fragilitatea și misterul. Le Violon d'Ange nu oferă o concluzie. Propune, mai degrabă, un spațiu de întâlnire în care șase artiști, aparținând unor generații diferite, demonstrează că dialogul este încă una dintre cele mai fertile forme de a construi o comunitate artistică. Parteneri: Uniunea Artiștilor Plastici din Ronia, Asociația S.E.M.N. Parteneri media: AGERPRES, Radio Trinitas, Jurnal de București. Informații utile: Adresă: Centrul de Cultură 'Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului', Strada Valea Parcului 1, Mogoșoaia, Ilfov Program vizitare: marți-duminică - 10:00-18:00 (ultimul acces 17:30) Telefon: 0786 705 985 E-mail: culturapb@palatebrancovenesti.ro Website: https://palatebrancovenesti.ro Facebook: https://www.facebook.com/PalatulMogosoaia/
Comunicat de presă - Guvern
Actul normativ adoptat în ședința extraordinară a Guvernului României din 10 august 2026 I. HOTÃRARE DE GUVERN 1. HOTÃRARE DE GUVERN privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2026, pentru suplimentarea
Comunicat de presă - Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea
Compartimentul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea aduce la cunoștința opiniei publice următoarele: La data de 09.08.2026, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea au pus în mișcare acțiunea penală față de o inculpată majoră, în vârstă de 51 de ani, pentru săvârșirea infracțiunii de violență în familie
Comunicat de presă - Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt
Compartimentul de informații și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt este împuternicit să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele: În cursul zilei de 08.08.2026, lucrătorii de poliție din cadrul Serviciului de Investigații Criminale din cadrul I.P.J. Olt sub coordonarea unui procuror criminalist din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, au efectuat cercetarea la fața locului și activități investigative, urmare unei sesizări SNUAU 112 prin care s-a încunoștințat faptul că, la data de 07.08.2026, victima P.P. a fost înjunghiată cu un cuțit de către fiul său, în curtea locuinței sale din comuna Colonești, jud. Olt. În urma investigațiilor efectuate a fost identificat autorul infrațiunii, în persoana inculpatului P. F. D., și s-a stabilit că, în seara zilei de 07.08.2026, pe fondul consumului excesiv de alcool și al unui conflict spontan, în timp ce se aflau în locuința, respectiv în curtea locuinței victimei P.P., în vârstă de 67 ani, inculpatul a lovit-o pe victimă în mod repetat, cu un obiect ascuțit(cuțit de bucătărie, cu lungimea totală de 14 cm), în zona braț stâng, umăr stâng, supraclavicular stâng și scapular dreapta penetrant în cavitatea toracică, provocându-i leziuni traumatice, ce i-au pus în primejdie viața, conform fișei de constatări preliminare întocmită la data de 08.08.2026 de medicul legist din cadrul S.J.M.L. Olt. Inculpatul P. F. D., în vârstă de 39 de ani, fără antecedente penale, a recunoscut săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor comisă asupra tatălui său și a precizat că a comis fapta pe fondul unei stări de nervozitate determinate de conflictul spontan dintre cei doi, motivând că a recurs la acest gest, din cauza stării avansate de ebrietate în care se afla. În urma probatoriului administrat, în ziua de 08.08.2026, Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt a dispus măsura reținerii față de inculpatul P. F. D., pentru comiterea infracțiunii de tentativă de omor, prev. de art. 32 alin. 1 C.p. rap. la art. 188 alin. 1 și 2 C.p., cu aplic. art. 199 alin. 1 C.p. Reținându-se că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege, în cursul zilei de 09.08.2026, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt au solicitat judecătorului de drepturi și libertăți arestarea preventivă a inculpatului pentru o durată de 30 zile, propunere admisă în aceeași zi de către Tribunalul Olt. Precizăm că punerea sub învinuire a unei persoane suspecte sau punerea în mișcare a acțiunii penale pentru o persoană inculpată reprezintă etape ale procesului penal, reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activități care nu pot în nicio situație să înfrângă principiului prezumției de nevinovăție.
Comunicat de presă - Poliția Română
PERCHEZIȚII DOMICILIARE ÎNTR-UN DOSAR PENAL VIZÂND FAPTE DE PROXENETISM Polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Sfântu Gheorghe - Biroul de Investigații Criminale au demarat cercetări într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prevăzută și pedepsită de art. 213, alin. 1 din Codul penal. La data de 9 august 2026, polițiști
Comunicat de presă - Administrația Prezidențială
Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității 10 august 2026 Președintele României, Nicușor Dan, a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității. Vă prezentăm textul integral al sesizării: Doamnei ELENA-SIMINA TÃNÃSESCU PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE În temeiul dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, formulez următoarea SESIZARE DE NECONSTITUȚIONALITATE asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității La data de 07 august 2026 Parlamentul României a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității (PL-x nr. 530/2026, L 464/2026), adoptată în temeiul prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată. Legea are ca obiect de reglementare consolidarea și modernizarea cadrului normativ privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, prin armonizarea principalelor acte normative care reglementează organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, regimul incompatibilităților și conflictelor de interese, declarațiile de avere și de interese, precum și mecanismele de prevenire a conflictelor de interese în procedurile de achiziții publice. Intervenția legislativă este determinată atât de necesitatea punerii în acord a legislației cu jurisprudența Curții Constituționale, respectiv cu decizia nr. 297/2025, cât și de obligațiile asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență și de experiența practică dobândită în aplicarea legislației în vigoare. Prin conținutul său normativ, considerăm că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale, pentru motivele expuse în cele ce urmează. I. Art. II pct. 2 din legea criticată - cu referire la art. 2 alin. (6) pct. 43 din Legea nr. 176/2010 și art. II pct. 5 din legea criticată - cu referire la art. 4 alin. (9) din Legea nr. 176/2010 încalcă art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, coroborate cu art. 23 alin. (12) din Constituție și art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 26 coroborat cu art. 1 alin. (3), art. 20 din Constituție și art. 8 CEDO; art. 16 alin. (1) din Constituție, pentru motivele expuse în cele ce urmează: La art. II pct. 2 din legea criticată, care se referă la art.2 alin. (6) pct. 43 din Legea nr. 176/2010 se prevede: ,,Agenția asigură publicarea declarațiilor de interese financiare pe pagina de intemet a Agenției, în termen de cel mult 60 de zile de la generare confom alin.(5), pentru următoarele categorii de persoane: (...) 43.Soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți cu Președintele României, cu deputații, cu senatorii, cu prim- ministrul, cu membrii Guvernului prevăzuți la art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, cu șeful Cancelariei Prim-ministrului, cu secretarul general și cu secretarii generali adjuncți ai Guvernului, cu secretarii de stat, cu subsecretarii de stat, precum și cu asimilații acestora din cadrul Guvernului, ministerelor și altor organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, cu consilierii de stat din cadrul Cancelariei Prim-ministmlui, cu președinții consiliilor județene. ' Totodată, la art. II pct. 5 alin. (9) din legea criticată - cu referire la art. 4 alin. (9) din Legea nr. 176/2010 se prevede: ,, Soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți cu Președintele României, cu deputații, cu senatorii, cu prim-ministrul, cu membrii Guvernului prevăzuți la art.18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019, cu modificările și completări]e ulterioare, cu șeful Cancelariei Prim-ministrului, cu secretarul general și cu secretarii generali adjuncți ai Guvernului, cu secretarii de stat, cu subsecretarii de stat, precum și cu asimilații acestora din cadrul Guvernului, ministerelor și altor organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, cu consilierii de stat din cadrul Cancelariei Prim-ministrului, cu președinții consiliilor județene, are obligația de a completa și depune declarațiile de avere și declarațiile de interese, în aceleași termene și condiții prevăzute la alin.(l) -(7).' 1. Claritate normativă și legalitatea sancțiunii - sintagma 'persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți' Cele două texte extind obligația de completare și depunere a declarațiilor de avere și de interese de la titularul funcției publice la 'soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți', sub sancțiunea contravențională prevăzută la art. II pct. 21. Prima deficiență ține de claritatea normei: legea nu stabilește niciun criteriu obiectiv - durată, conviețuire, interdependență economică, asumare publică - pentru identificarea momentului de la care o relație afectivă devine relevantă juridic, lăsând persoanei vizate sarcina de a se autocalifica drept destinatar al obligației. Nu sunt reglementate nici ipoteza relației începute după numirea demnitarului, nici cea a încetării relației, nici situația relațiilor succesive. Sub aspectul previzibilității conduitei, aceasta contravine art. 1 alin. (3) și alin. (5) din Constituție, care impun ca legea să fie clară și accesibilă, astfel încât destinatarul să își poată adapta comportamentul. Deficiența capătă însă o gravitate specifică atunci când este privită prin prisma naturii sancționatorii a normei, iar nu doar a clarității ei generale. O incriminare contravențională nu poate lăsa persoanei vizate sarcina de a stabili, prin autoevaluare, dacă intră sau nu în sfera de aplicare a sancțiunii - elementul constitutiv al faptei trebuie să poată fi verificat în mod obiectiv. În lipsa unor criterii legale, norma deleagă practic organului de control sarcina de a defini, de la caz la caz, conținutul incriminării, aspect ce excede exigențelor art. 1 alin. (5) aplicabile actelor normative cu caracter sancționator. 1.1. Standardul de precizie aplicabil normelor cu caracter sancționator este mai ridicat decât cel al normelor administrative obișnuite Distincția are consecințe practice directe asupra întinderii controlului de constituționalitate. Pentru o normă administrativă obișnuită, un anumit grad de generalitate este tolerat, cu condiția ca sensul ei să poată fi determinat pe cale de interpretare rezonabilă. Pentru o normă care condiționează aplicarea unei sancțiuni, standardul este calitativ diferit: destinatarul trebuie să poată ști, ex ante și fără a fi nevoit să recurgă la o apreciere subiectivă a propriei situații afective, dacă se află sau nu sub incidența obligației a cărei nerespectare atrage răspunderea contravențională. Această exigență este o componentă a principiului legalității incriminării -nullum crimen, nulla poena sine lege certa - care, deși formulat expres în materie penală la art. 23 alin. (12) din Constituție ('nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii'), este extins de jurisprudența Curții, prin raportare la art. 1 alin. (5), la orice normă cu caracter sancționator, indiferent de calificarea ei formală ca infracțiune sau contravenție. 1.2. Calificarea autonomă a contravenției ca 'acuzație în materie penală' în sensul Convenției Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în mod constant, că încadrarea unei fapte ca 'infracțiune' sau 'contravenție' în dreptul intern nu este decisivă pentru aplicabilitatea garanțiilor art. 6 și art. 7 din Convenție; relevante sunt, cumulativ sau alternativ, (i) calificarea internă, (ii) natura faptei incriminate și (iii) natura și gravitatea sancțiunii - criteriile stabilite prin Hotărârea din 8 iunie 1976, pronunțată în cauza Engel și alții împotriva Țărilor de Jos, paragrafele 82-83, aplicate ulterior constant materiei contravenționale. În măsura în care fapta este calificată, sub testul Engel, drept 'acuzație în materie penală' în sens autonom convențional - ipoteză plauzibilă în speță, dată fiind finalitatea punitivă și caracterul general al normei - devin incidente garanțiile de previzibilitate consacrate de art. 7 din Convenție. Curtea de la Strasbourg a statuat că principiul legalității impune ca o infracțiune să fie definită în mod clar de lege, cerință îndeplinită atunci când justițiabilul poate ști, din redactarea dispoziției relevante, care sunt actele și omisiunile care angajează răspunderea sa. Or, o sintagmă precum 'persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți', lipsită de orice reper obiectiv, nu satisface acest standard. 1.3. Raportarea la regimul juridic intern al contravențiilor Art. 3 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor impune ca actul normativ prin care se stabilește o contravenție să cuprindă descrierea faptei. Or, o descriere care depinde de propria evaluare a destinatarului asupra naturii relației sale afective nu poate fi calificată drept o 'descriere' în sensul cerut de această normă. 1.4. Consecința asupra egalității în aplicarea legii (art. 16 alin. (1) din Constituție) Absența criteriilor obiective se convertește într-un risc sistemic de aplicare inegală: doi agenți constatatori confruntați cu situații similare pot ajunge la concluzii opuse, exclusiv pe baza propriei aprecieri. O normă sancționatorie a cărei aplicare depinde decisiv de aprecierea subiectivă a organului de control generează prin ea însăși un tratament diferit al unor situații identice. 1.5. Lacunele de reglementare temporală ca dimensiune distinctă a imprevizibilității Cele trei ipoteze nereglementate - relația începută ulterior numirii, încetarea relației, relațiile succesive - nu sunt omisiuni accesorii, ci lacune care privesc chiar nașterea, conținutul și stingerea obligației sancționate contravențional. Fiecare constituie, independent, un temei de neconstituționalitate prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție. Sub aspectul dreptului la viață privată, obligația impusă terțului constituie o ingerință care nu trece testul de proporționalitate cerut de art. 26 din Constituție, coroborat cu art. 20 și cu art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. CJUE, Marea Cameră, Hotărârea din 1 august 2022, cauza C-184/20, OT împotriva Vyriausioji tarnybines etikos komisija, a admis că prevenirea conflictelor de interese poate justifica solicitarea unor informații privind activitățile economice ale soțului sau partenerului, dar a statuat că publicarea nominală a acestor date depășește ceea ce este strict necesar, obiectivul putând fi atins printr-o referire generică la existența soțului sau partenerului și la natura intereselor relevante, fără identificare nominală. Soluția legislativă criticată este, sub acest aspect, mai intruzivă decât cea sancționată de CJUE, obligând direct terțul să declare, pe propria răspundere, întregul său patrimoniu. Există însă un al doilea viciu, distinct de intruziunea asupra vieții private, care privește natura însăși a răspunderii instituite. Prin Decizia nr. 297/2025, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a art. 3 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, statuând expres că nu obligația de declarare a veniturilor soțului sau ale copiilor majori este, în sine, neconstituțională, ci angajarea răspunderii declarantului pentru corectitudinea unor informații furnizate de un terț - întrucât 'răspunderea juridică penală sau contravențională este una personală'. Raționamentul Curții nu a fost centrat, așadar, pe confidențialitate, ci pe principiul individualizării răspunderii juridice, derivat din art. 1 alin. (3) din Constituție. Soluția criticată în prezenta lege depășește însă ipoteza tranșată în 2025 de instanța constituțională, întrucât, în speță, nu mai este vorba de răspunderea demnitarului pentru informații furnizate de altcineva, ci de răspunderea contravențională proprie a terțului - o persoană care nu ocupă nicio funcție publică, nu exercită nicio prerogativă de putere și nu și-a asumat, prin niciun act propriu, statutul generator al obligației. Extinderea directă a răspunderii contravenționale asupra acestei persoane, pentru simpla sa legătură afectivă cu un demnitar, reprezintă, în esență, o formă agravată a viciului deja constatat de Curte, întrucât nu mai este răspunderea cuiva pentru fapta altuia, ci răspunderea unui terț pentru o obligație pe care nu și-a asumat-o niciodată. 2. Dreptul la viață privată al terțului, natura personală a răspunderii și discriminarea între demnitari 2.1. Testul de proporționalitate din perspectiva art. 26 din Constituție Ingerința pe care norma criticată o produce asupra vieții private a terțului nu rezistă testului de proporționalitate impus de art. 26 din Constituție, coroborat cu art. 20 din Constituție și cu art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în Hotărârea Marii Camere din 1 august 2022, pronunțată în cauza C-184/20, OT împotriva Vyriausioji tarnybines etikos komisija, a admis că prevenirea conflictelor de interese poate justifica, în principiu, solicitarea unor date privind activitatea economică a soțului sau partenerului unei persoane care exercită o funcție publică. Curtea a limitat însă strict întinderea acestei ingerințe: publicarea nominală a datelor terțului excedează ceea ce este necesar, obiectivul de transparență putând fi atins printr-o mențiune generică a existenței soțului sau partenerului și a naturii intereselor relevante, fără dezvăluirea identității acestuia. Prin raportare la acest standard, soluția legislativă analizată este mai intruzivă decât cea sancționată de CJUE, întrucât nu se limitează la solicitarea unor date despre terț prin intermediul declarației demnitarului, ci obligă direct terțul să declare, pe propria răspundere, întregul său patrimoniu - o formă de ingerință care depășește, cu atât mai evident, limita trasată de instanța europeană. 2.2. Un al doilea viciu, distinct de intruziunea în viața privată - extinderea directă a răspunderii asupra unei persoane care nu și-a asumat niciodată statutul generator al obligației Independent de critica privind confidențialitatea, norma ridică o problemă separată, care ține de fundamentul răspunderii instituite. Prin Decizia nr. 297/2025, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea art. 3 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 nu pentru că obligația de declarare a veniturilor soțului sau ale copiilor majori ar fi, prin ea însăși, neconstituțională, ci pentru că norma angaja răspunderea declarantului pentru corectitudinea unor date furnizate de un terț - soluție incompatibilă cu caracterul personal al răspunderii juridice, penale sau contravenționale. Miza deciziei din 2025 a fost, așadar, individualizarea răspunderii, iar nu protecția confidențialității datelor. Norma criticată nu reia acest viciu, ci îl depășește. În speță, nu mai este vorba despre răspunderea demnitarului pentru o informație furnizată de altcineva, ci despre răspunderea contravențională proprie a terțului, respectiv o persoană care nu deține nicio funcție publică, nu exercită nicio prerogativă de autoritate și nu a săvârșit niciun act propriu prin care să-și asume statutul generator al obligației. Legătura sa afectivă cu demnitarul devine, prin simpla ei existență, temei suficient pentru angajarea unei răspunderi contravenționale proprii. Este, în esență, o variantă agravată a viciului identificat de instanța constituțională prin Decizia nr. 297/2025, întrucât nu mai este răspunderea cuiva pentru fapta altuia, ci răspunderea unui terț pentru o obligație pe care nu și-a asumat-o niciodată, prin nicio manifestare de voință proprie legată de exercițiul funcției publice. 2.3. Discriminarea între demnitari, în funcție de forma juridică a relației personale În plus, norma criticată produce și o discriminare între demnitari, contrară art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât cel căsătorit beneficiază de un criteriu formal și verificabil obiectiv - actul de căsătorie - pentru identificarea persoanei obligate să declare, în timp ce, cel aflat într-o relație de fapt este expus, împreună cu partenerul său, unei incertitudini pe care legea nu o rezolvă. Această asimetrie este de natură să genereze un stimulent invers pentru demnitar, care poate evita formalizarea relației tocmai pentru a beneficia de imprevizibilitatea normei, efect contrar chiar scopului declarat de prevenire a conflictelor de interese. Așadar, norma produce un tratament diferit între demnitarii care se află, din perspectiva scopului legii, în situații identice. Mai mult, o asemenea normă induce un efect discriminatoriu secundar chiar în rândul partenerilor de fapt: aceștia sunt tratați diferit unii față de alții, în funcție de aprecierea subiectivă, de la caz la caz, a organului de control asupra caracterului 'asemănător căsătoriei' al relației lor - o discriminare derivată, generată nu de conținutul normei, ci chiar de imprecizia ei. Demnitarul aflat într-o relație de fapt este expus, împreună cu partenerul său, unei incertitudini, cu privire la care noua soluție legislativă 'tace'. Această diferență de tratament nu are nicio legătură cu scopul legii - integritatea în exercitarea funcției publice - ci decurge exclusiv din forma juridică pe care demnitarul a ales-o, în sfera sa privată, pentru relația personală. Or, o alegere care ține de conținutul protejat de art. 26 din Constituție nu poate constitui, ea însăși, criteriul pe baza căruia se instituie un regim sancționator diferit pentru persoane aflate în situații comparabile. II. Art. II pct. 17 din legea criticată - cu referire la art. 25 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 176/2010 - coroborat cu art. X alin. (1) și alin. (2) din legea supusă controlului de constituționalitate încalcă art. 1 alin. (3) și alin. (5), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 36, precum și art. 37 din Constituție, pentru motivele dezvoltate în cele ce urmează La art. II pct. 17 din legea criticată - cu referire la art. 25 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 176/2010 se prevede că: '17. La articolul 25, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins: 'Art.25.- (1) Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat în mod definitiv ca a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese sau starea de incompatibilitate, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementărilor aplicabile demnității, funcției sau activității respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta și dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni. (2) Persoana constatată în mod definitiv că s-a aflat în conflict de interese sau în stare de incompatibilitate, inclusiv cea a cărei faptă constituie abatere disciplinară conform alin. (1), are interdicția de a mai ocupa o funcție sau demnitate publică ori eligibilă, dintre cele prevăzute de prezenta lege, pe o perioadă de până la 3 ani, care operează de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare sau a hotărârii judecătorești, moment de la care este decăzută din dreptul de a ocupa funcția, demnitatea publică sau mandatul, care încetează de drept la aceeași dată.' Totodată, la art. X din legea criticată se prevede că: 'Art. X.-(1) Persoanelor față de care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau de conflict de interese și pentru care nu s-a împlinit termenul de 3 ani aferent interdicției prevăzute de lege, calculat de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a hotărârii judecătorești, le încetează de drept funcția, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (2) Persoanelor față de care se constată în mod definitiv starea de incompatibilitate sau conflictul de interese după intrarea în vigoare a prezentei legi, Ie încetează funcția, demnitatea publică ori mandatul la data rămânerii definitive a raportului de evaluare sau a hotărârii judecătorești, după caz. (3) Persoanele care prin aplicarea prevederilor prezentei legi devin incompatibile sunt obligate să renunțe la una dintre funcțiile sau calitățile incompatibile în cel mult 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.' Mutarea substanțială a efectelor: de la un impediment de acces viitor la o clauză de rezoluțiune a mandatului actual Modificarea adusă art. 25 din Legea nr. 176/2010, prin art. II pct. 17 coroborată cu norma tranzitorie de la art. X din legea supusă controlului de constituționalitate, transformă interdicția de 3 ani de a ocupa o funcție publică - sancțiune care, până acum, opera doar pentru viitor, împiedicând accesul la o nouă funcție - într-o cauză automată de încetare a unei funcții sau a unui mandat aflat deja în exercitare. Altfel spus, coroborarea celor două norme (una de drept substanțial și o norma care se dorește a fi tranzitorie) recalifică natura juridică a interdicției de 3 ani. Această măsură, concepută inițial sub regimul anterior ca o barieră temporară ce bloca exclusiv accederea viitoare la o altă demnitate publică după finalizarea funcției curente, este convertită într-un instrument de dizolvare imediată a unui raport juridic de putere aflat în plină desfășurare. Din perspectivă conceptuală, o regulă care interzice configurarea unui raport juridic viitor și o normă care desființează un drept actual, validat și exercitat legitim, aparțin unor sfere de drept substanțial complet diferite. Cea de-a doua ipoteză reprezintă o intruziune mult mai severă în patrimoniul de drepturi al persoanei. Prin impunerea acestui efect represiv agravat unor realități în care conduita, evaluarea administrativă a ANI și hotărârea judecătorească definitivă s-au desăvârșit sub vechiul regim, textul legal încalcă direct directivul de neretroactivitate consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție, conform căruia acțiunea legii noi este cantonată exclusiv în viitor. Această concluzie este confirmată de jurisprudența constantă a Curții Constituționale privind protecția situațiilor juridice consolidate sub legea veche, aplicabilă prin analogie și raporturilor de funcție sau mandat. Astfel, prin Decizia nr. 26/2012, Curtea a statuat că: «Desființarea unui contract valabil încheiat prin aplicarea imediată a legii noi nu corespunde exigențelor principiului constituțional al neretroactivității legii. În același sens, prin Decizia nr. 62 din 13 iunie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 19 iunie 1995, Curtea, a statuat că, potrivit principiului neretroactivității legii prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție, contractele valabil încheiate sub imperiul unei legi nu pot fi desființate de legea nouă. A permite unui act normativ să aibă efecte retroactive ar duce la negarea însăși a principiului statului de drept. Din această perspectivă Curtea Constituțională a Republicii Cehe a statuat că principiul protejării încrederii cetățenilor în lege, precum și principiul conex care interzice efectele retroactive ale normelor juridice, se numără printre principiile de bază care definesc statul de drept. () Deci, chiar și în ipoteza în care legiuitorul ar dori, în mod justificat, să înlăture sau să atenueze unele situații, nu poate realiza acest lucru prin intermediul unei legi care să aibă caracter retroactiv, ci trebuie să caute mijloacele adecvate care să nu vină în contradicție cu acest principiu constituțional. Consecințele înscrierii principiului neretroactivității în Constituție sunt foarte severe și, probabil, tocmai de aceea soluția aceasta nu se întâlnește în foarte multe țări, dar în același timp ridicarea la rangul de principiu constituțional se justifică prin faptul că asigură în condiții mai bune securitatea juridică și încrederea cetățenilor în sistemul de drept, precum și datorită faptului că blochează nesocotirea separației dintre puterea legislativă, pe de o parte, și puterea judecătorească sau cea executivă, pe de altă parte, contribuind în acest fel la consolidarea statului de drept. În acest sens, s-a pronunțat Curtea și prin Decizia nr. 9 din 7 martie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 25 noiembrie 1994. În aceeași gândire, Curtea Constituțională a Republicii Cehe a statuat că 'principiile care caracterizează un stat de drept necesită, în fiecare caz posibil de retroactivitate, prevederea acesteia în mod expres în Constituție sau într-un statut, cu scopul de a elimina posibilitatea unei interpretări retroactive a unui statut, [...] astfel încât drepturile dobândite să fie protejate în mod corespunzător.' În continuare, Curtea Constituțională a Republicii Cehe a afirmat că 'printre caracteristicile unui stat de drept se numără în mod obligatoriu principiul securității juridice și al protejării încrederii cetățenilor în lege, și că acest proces include interzicerea aplicării retroactive a normelor juridice sau a interpretării lor retroactive'. (2002/03/12 - PL. US 33/01)'». Față de cele de mai sus, este evident că, dacă principiul se aplică unui simplu raport contractual, cu atât mai mult el trebuie să protejeze un raport de funcție sau de mandat public, dobândit legal și aflat în curs de exercitare - o situație juridică de o intensitate și o miză instituțională net superioare unui contract civil obișnuit. 2. Amânarea executării sancțiunii prin introducerea termenului de executare de 30 de zile, nu înlătură caracterul retroactiv al normei Caracterul vădit retroactiv al textului modificator nu poate fi camuflat prin susținerea formalistă că legiuitorul nu ar fi creat o sancțiune inedită, ci ar fi reconfigurat doar momentul de debut al interdicției. În materia dreptului public, regimul temporal al unei măsuri represive nu este un element secundar sau detașabil de sancțiune, ci reprezintă un element constitutiv de drept material. Acest regim determină în mod direct funcțiile afectate, raporturile juridice destructurate și gradul concret de severitate al ingerinței. Vechile dispoziții delimitau riguros tratamentul aplicabil titularilor de mandate față de persoanele care nu mai dețineau nicio funcție la data definitivării raportului ANI (în cazul acestora din urmă, interdicția curgând de la data rămânerii definitive a actului, fără a le destabiliza mandatele obținute ulterior). Noua reglementare anulează această distincție și introduce o consecință pe care subiecții de drept nu o puteau prevedea: desființarea unui mandat exercitat în prezent în temeiul unui statut legal consolidat. Introducerea termenului de 30 de zile nu distorsionează natura retroactivă a normei, reprezentând un simplu dies executionis (o amânare temporară a punerii în executare materială). Sursa unică și exclusivă a decăderii rămâne raportul ANI sau hotărârea definitivă, ambele anterioare legii noi. Dacă am admite că întârzierea executării înlătură caracterul retroactiv, art. 15 alin. (2) din Constituție ar fi golit de utilitate, permițând legiuitorului să reevalueze sancționator orice culpă istorică, sub singura condiție ca efectul material să se producă după intrarea în vigoare a legii noi. O asemenea interpretare distruge puntea cauzală dintre faptul generator trecut (facta praeterita) și noua sancțiune, vătămând direct drepturile politice fundamentale ocrotite de art. 36 și art. 37 din Constituție. 3. Autonomia raporturilor juridice în timp, regula tempus regit actum și inoperabilitatea conceptului de facta pendentia Retroactivitatea normelor criticate este întărită, suplimentar, și de un argument ce nu ține doar de calificarea faptei, ci de însăși natura actului prin care aceasta a fost constatată, precum și din caracterul definitiv al situației juridice astfel create. Curtea Constituțională a calificat expres raportul de evaluare al Agenției Naționale de Integritate drept act administrativ, ale cărui efecte juridice sunt cele stabilite exhaustiv de lege la data la care actul produce consecințe: nulitatea absolută a actelor încheiate cu încălcarea regimului conflictului de interese, abaterea disciplinară, respectiv decăderea din dreptul de a ocupa o funcție pentru 3 ani, calculată, după caz, de la eliberare, de la încetarea mandatului sau de la rămânerea definitivă a raportului. Astfel, prin Decizia nr. nr. 52/2018, par. 24, Curtea Constituțională a statuat că: '24. În ceea ce privește cauza de față, Curtea, pentru a determina sfera de incidență a textului legal criticat, constată că raportul de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, potrivit art. 22 din Legea nr. 176/2010, este un act administrativ, iar art. 23 și 25 din lege reglementează efectele pe care le produce un astfel de act, respectiv: - actele juridice sau administrative încheiate direct sau prin persoane interpuse, cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese, sunt lovite de nulitate absolută (art. 23); - fapta persoanei constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta și dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni [art. 25 alin. (1)]; - decăderea din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului [art. 25 alin. (2) teza întâi]; - decăderea din dreptul de a mai exercita o funcție eligibilă pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului, dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă [art. 25 alin. (2) teza a doua]; - în cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicția de 3 ani antereferită operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate [art. 25 alin. (2) teza a treia]. ' Prin urmare, raportul de evaluare nu constituie un act juridic cu un conținut deschis, susceptibil ca, ulterior emiterii și definitivării sale, să primească, prin intervenția unei legi noi, consecințe juridice suplimentare, inexistente la momentul la care acesta a fost emis și a devenit definitiv. Dimpotrivă, întrucât raportul de evaluare este un act administrativ individual emis în exercitarea prerogativelor de putere publică, efectele sale juridice sunt determinate de cadrul normativ aplicabil la momentul emiterii sale, potrivit principiului tempus regit actum. În acest sens, este relevantă, în mod direct, jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la aplicarea în timp a legii. Prin Decizia nr. 23/2015, pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Înalta Curte a statuat, la par. 68, că, potrivit principiului tempus regit actum, 'un act juridic se încheie în conformitate cu prevederile legale în vigoare la data întocmirii lui și este supus acestora', iar pentru analiza legalității actului trebuie avută în vedere legea de la momentul emiterii sale. La par. 69-70, Înalta Curte a corelat această regulă cu principiul neretroactivității și cu art. 6 alin. (2) din Codul civil, reținând că legea nouă nu poate atribui actelor și faptelor juridice trecute efecte pe care acestea nu le puteau produce sub imperiul legii sub care s-au format, indiferent dacă respectivele efecte s-ar produce înainte sau după intrarea în vigoare a legii noi. Această dezlegare este esențială pentru prezenta cauză. Art. 6 alin. (2) din Codul civil prevede că actele și faptele juridice încheiate, săvârșite sau produse anterior intrării în vigoare a legii noi 'nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor'. Norma constituie expresia, la nivelul legislației infraconstituționale, a principiului neretroactivității consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție. În consecință, problema nu poate fi rezolvată prin simpla constatare că noua consecință juridică - încetarea funcției, demnității sau mandatului - urmează să se producă ulterior intrării în vigoare a legii noi. Criteriul decisiv îl constituie identificarea actului sau faptului juridic căruia legiuitorul îi atașează această consecință. Or, în cazul normelor criticate, premisa aplicării noii consecințe juridice nu este un fapt viitor, ci existența unei situații juridice anterioare și definitive: constatarea definitivă a incompatibilității sau a conflictului de interese prin raportul de evaluare ANI, după caz confirmat prin hotărâre judecătorească definitivă. Prin urmare, legea nouă nu se aplică unui fapt juridic viitor. Ea ia o situație juridică deja constituită și definitivă - existența unui raport de evaluare definitiv și, după caz, a unei hotărâri judecătorești definitive care i-a confirmat legalitatea - și îi atașează o consecință juridică nouă, care nu făcea parte din conținutul juridic al acesteia la momentul constituirii și definitivării sale. Aceasta este tocmai ipoteza avută în vedere de art. 6 alin. (2) din Codul civil, astfel cum a fost interpretat de Înalta Curte prin Decizia nr. 23/2015: actul sau faptul juridic anterior nu poate genera, ca urmare a intervenției legii noi, 'alte efecte juridice' decât cele prevăzute de legea în vigoare la momentul producerii sale. Înalta Curte a subliniat în mod expres că această regulă operează și în privința efectelor care s-ar produce după intrarea în vigoare a legii noi. Această concluzie este cu atât mai puternică în cazul raportului de evaluare ANI, întrucât acesta nu reprezintă un simplu fapt material, ci un act administrativ individual emis de o autoritate publică în exercitarea prerogativelor de putere publică. Destinatarul actului se află într-un raport juridic de subordonare față de autoritatea emitentă, iar consecințele juridice ale actului sunt impuse unilateral, în temeiul legii. Tocmai de aceea, principiul legalității în materia raporturilor de drept administrativ presupune ca efectele actului administrativ să fie determinate de cadrul normativ aplicabil la momentul emiterii sale/și cu atât mai mult al rămânerii definitive și ca destinatarul actului să poată cunoaște, în mod previzibil, consecințele juridice pe care acesta le produce. În ipoteza în care raportul de evaluare a fost contestat în justiție, iar acțiunea în anulare a fost respinsă, inclusiv în calea de atac, această concluzie devine cu atât mai evidentă. În acel moment, situația juridică nu mai poate fi calificată drept una aflată în curs de constituire, modificare sau stingere. Legalitatea actului administrativ a fost supusă controlului judecătoresc, iar prin hotărârea definitivă s-a stabilit caracterul legal al actului și existența situației juridice constatate prin acesta. Așadar, la momentul intrării în vigoare a legii criticate există o situație juridică individuală deja constituită, verificată jurisdicțional și definitiv consolidată. În aceste condiții, nu poate fi primită teza potrivit căreia simplul fapt că noua consecință juridică se produce în viitor ar exclude caracterul retroactiv al normei. Dacă s-ar accepta un asemenea criteriu pur cronologic, principiul neretroactivității ar putea fi eludat prin simpla amânare a producerii consecinței juridice și orice lege nouă ar putea atașa unui fapt trecut o sancțiune sau o consecință juridică nouă, cu condiția ca aceasta să fie executată după intrarea sa în vigoare. Or, art. 15 alin. (2) din Constituție și art. 6 alin. (2) din Codul civil exclud tocmai această posibilitate. Ceea ce este determinant este faptul juridic generator al consecinței juridice, iar nu exclusiv momentul material la care aceasta se produce. În prezenta cauză, faptul juridic generator este existența constatării definitive a incompatibilității sau conflictului de interese, constatare anterioară intrării în vigoare a legii criticate. În temeiul legii vechi, acest fapt juridic producea consecințele expres prevăzute de Legea nr. 176/2010. Legea nouă îi atribuie însă o consecință suplimentară, respectiv încetarea funcției, demnității sau mandatului, deși o asemenea consecință nu făcea parte din configurația juridică a situației existente la momentul constituirii și definitivării sale. Prin urmare, norma nouă nu modifică pur și simplu modalitatea de producere, pentru viitor, a unui efect juridic deja existent. Ea creează un efect juridic nou și îl atașează unei situații juridice trecute și definitiv consolidate. Distincția este esențială. Aplicarea imediată a legii noi poate fi admisă atunci când aceasta reglementează, pentru viitor, efectele unei situații juridice care se află încă în curs de constituire, modificare sau stingere ori când modifică, pentru viitor, modul de exercitare al unui drept sau al unei situații juridice existente. Nu aceeași este însă situația în care legea nouă ia o situație juridică definitivă, născută și consolidată sub imperiul legii vechi, și îi adaugă o consecință juridică defavorabilă care nu exista anterior. În această privință, însăși clasificarea în facta praeterita, facta pendentia și facta futura, reținută de Înalta Curte prin Decizia nr. 23/2015, este relevantă. Facta praeterita sunt faptele constitutive, modificatoare sau extinctive ale unor situații juridice realizate în întregime anterior intrării în vigoare a legii noi, în timp ce facta pendentia presupun situații juridice aflate în curs de constituire, modificare sau stingere la momentul intrării în vigoare a legii noi. Or, raportul de evaluare ANI definitiv și situația juridică pe care acesta o constată nu reprezintă o facta pendentia. Faptul generator a fost consumat, raportul administrativ a fost emis, iar legalitatea sa a fost, după caz, definitiv confirmată de instanță. Prin urmare, nu există o situație juridică administrativă aflată în curs de constituire sau modificare la data intrării în vigoare a legii noi. Existența unui mandat în curs nu schimbă această concluzie. Trebuie distinse două raporturi juridice autonome: pe de o parte, raportul juridic referitor la incompatibilitatea sau conflictul de interese, născut, constatat și definitiv soluționat sub imperiul legii vechi; pe de altă parte, raportul juridic privind exercitarea mandatului sau funcției, dobândit ulterior, în condițiile legii aplicabile la momentul alegerii sau numirii. Caracterul în curs al celui de-al doilea raport juridic nu transformă primul raport juridic într-o situație juridică pendinte. Mandatul aflat în curs nu poate constitui, prin el însuși, un mecanism prin care legiuitorul să redeschidă, să recalifice sau să extindă retroactiv consecințele juridice ale unei situații de incompatibilitate ori de conflict de interese deja definitiv stabilite. În caz contrar, s-ar ajunge la o veritabilă clauză rezolutorie legală instituită ex post: un fapt anterior, deja evaluat de autoritatea competentă și supus controlului judecătoresc definitiv, ar deveni, numai ca urmare a intervenției legii noi, temei pentru încetarea unui mandat care fusese dobândit în condițiile legii aplicabile la data dobândirii sale. O asemenea intervenție nu reprezintă o simplă reglementare pentru viitor a exercitării mandatului. Ea modifică ex post regimul juridic al unei situații anterioare și atribuie unui act administrativ definitiv un efect juridic nou, care nu exista la momentul în care acesta a fost emis și, după caz, confirmat definitiv de instanță. În plus, faptul că raportul ANI a fost definitiv confirmat prin hotărâre judecătorească accentuează exigențele de securitate juridică și previzibilitate. Destinatarul actului administrativ a utilizat tocmai mecanismul legal de contestare pentru a supune actul controlului instanței, iar prin epuizarea căilor de atac s-a stabilit definitiv situația juridică. O intervenție legislativă ulterioară care transformă această situație juridică definitivă într-un temei pentru o nouă consecință juridică sancționatorie nu afectează doar aplicarea în timp a legii, ci pune în discuție și stabilitatea raporturilor juridice definitiv consolidate. Nu se susține, desigur, că legiuitorul ar fi împiedicat să reglementeze pentru viitor statutul funcțiilor sau mandatelor și nici că orice modificare legislativă care produce efecte asupra unor raporturi juridice preexistente ar fi, prin ea însăși, retroactivă. Ceea ce se contestă este altceva: utilizarea unei situații juridice deja definitiv constituite și consumate sub imperiul legii vechi drept fapt generator al unei consecințe juridice noi și defavorabile, care nu exista la momentul constituirii acelei situații. Așadar, nu momentul executării materiale a noii consecințe juridice este determinant pentru calificarea temporală a normei, ci momentul producerii faptului juridic căruia legea îi atașează consecința. Or, în cazul normelor criticate, acest fapt juridic este anterior legii noi. Prin urmare, art. X din legea criticată nu constituie o veritabilă normă tranzitorie destinată exclusiv soluționării unei situații juridice pendinte. El operează asupra unor situații juridice individuale deja constituite și definitiv consolidate, prin atașarea unei consecințe juridice noi unor acte administrative ale căror efecte erau deja determinate de legea în vigoare la momentul emiterii și definitivării lor. Prin această intervenție, legiuitorul depășește limitele aplicării imediate a legii noi și conferă normelor criticate un caracter retroactiv, contrar art. 15 alin. (2) din Constituție. În același timp, intervenția legislativă afectează exigențele de securitate juridică și previzibilitate care decurg din art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, întrucât destinatarii unor acte administrative definitive, ale căror efecte juridice au fost stabilite de legea în vigoare și, după caz, confirmate prin hotărâri judecătorești definitive, sunt puși ulterior în situația de a suporta o consecință juridică nouă, care nu exista în ordinea juridică aplicabilă la momentul constituirii și definitivării situației lor juridice. În concluzie, faptul că încetarea funcției, demnității sau mandatului urmează să se producă după intrarea în vigoare a legii nu este suficient pentru a transforma norma într-o normă de aplicare imediată. În măsura în care această consecință juridică este declanșată de existența unei situații juridice definitiv constituite anterior - respectiv de constatarea definitivă a incompatibilității sau conflictului de interese - norma nouă atribuie, în realitate, unui act și unui fapt juridic anterior efecte juridice noi, pe care acestea nu le puteau produce sub imperiul legii în baza căreia s-au format. Aceasta reprezintă o veritabilă aplicare retroactivă a legii, incompatibilă cu art. 15 alin. (2) din Constituție. 4. Deturnarea rațiunii dispozițiilor tranzitorii. Încălcarea standardelor impuse de Legea nr. 24/2000 și a jurisprudenței stabilite prin Decizia Curții Constituționale nr. 571/2024 Constituționalitatea normei de tranziție înscrise în art. X din legea supusă controlului trebuie evaluată și prin prisma obligațiilor stricte impuse legiuitorului de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă. Potrivit art. 26 și art. 54 din acest act normativ: 'Soluții pentru situații tranzitorii - Art. 26. - Proiectul de act normativ trebuie să cuprindă soluții legislative pentru situații tranzitorii, în cazul în care prin noua reglementare sunt afectate raporturi sau situații juridice născute sub vechea reglementare, dar care nu și-au produs în întregime efectele până la data intrării în vigoare a noii reglementări. De asemenea, proiectul trebuie să cuprindă, dacă este cazul, măsuri legislative privind soluționarea conflictului între acte normative de categorii diferite, cu respectarea principiului ierarhiei actelor normative. () Dispozițiile tranzitorii Art. 54. - (1) Dispozițiile tranzitorii cuprind măsurile ce se instituie cu privire la derularea raporturilor juridice născute în temeiul vechii reglementări care urmează să fie înlocuită de noul act normativ. (2) Dispozițiile tranzitorii trebuie să asigure, pe o perioadă determinată, corelarea celor două reglementări, astfel încât punerea în aplicare a noului act normativ să decurgă firesc și să evite retroactivitatea acestuia sau conflictul între norme succesive.' Altfel spus, dispozițiile tranzitorii au o funcție clar delimitată: ele trebuie să asigure corelarea armonioasă a celor două reglementări succesive, garantând că punerea în aplicare a legii noi decurge firesc și, în mod imperativ, 'să evite retroactivitatea acestuia sau conflictul între norme succesive'. Or, în ceea ce privește legea dedusă controlului de constituționalitate, legiuitorul a deturnat complet această funcție: în loc să utilizeze norma tranzitorie pentru a proteja raporturile juridice consolidate sub vechiul regim, a transformat art. X într-un vehicul activ de retroactivare, agresând situații juridice definitiv epuizate. Această conduită legislativă intră în contradicție flagrantă cu standardele reținute de instanța de contencios constituțional prin Decizia nr. 571/2024, potrivit căreia: '18. Art. 15 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora legea dispune numai pentru viitor și care consacră principiul neretroactivității legii, pe cale jurisprudențială s-a arătat că singura excepție permisă de Legea fundamentală de la acest principiu o reprezintă legea penală sau contravențională mai favorabilă. La nivel infraconstituțional, principiul neretroactivității legii civile este prevăzut de art. 6 din Codul civil, cu denumirea marginală Aplicarea în timp a legii civile. 19. În virtutea principiului neretroactivității legii civile, legea nouă se va aplica - de la intrarea ei în vigoare - atât situațiilor juridice care se vor naște, se vor modifica ori se vor stinge după această dată, cât și efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute, iar pentru a exista retroactivitate ar trebui ca între cele două prevederi să fie o deosebire, în caz contrar continuitatea reglementării exclude, prin ipoteză, retroactivitatea celei noi (Decizia nr. 201 din 13 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 9 mai 2007, și Decizia nr. 908 din 16 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 27 ianuarie 2021, paragraful 98).'Altfel spus, analizând mecanismul temporal de aplicare a legii prin prisma art. 15 alin. (2) din Constituție și a art. 6 din Codul civil, Curtea a statuat la paragrafele 18 și 19 că singura derogare exprimată de la principiul neretroactivității este legea penală sau contravențională mai favorabilă. Curtea a reafirmat că legea nouă se va aplica situațiilor viitoare, iar pentru a exista retroactivitate ar trebui ca între cele două prevederi să fie o deosebire, în caz contrar continuitatea reglementării excluzând retroactivitatea. Aplicând acest standard de control, se constată că dispozițiile art. X din legea criticată generează o retroactivitate veritabilă, definită prin cumulul celor două condiții reliefate de Decizia nr. 571/2024: (i) există o deosebire radicală de fond între cele două prevederi succesive (regimul vechi nu prevedea pierderea automată a mandatului curent pentru subiecții din categoria analizată, în timp ce regimul nou instituie această extincție brutală a dreptului) și (ii) nu suntem în prezența unei continuități legislative, ci a unei rupturi sancționatorii imprevizibile. Norma nouă nu se limitează la reglementarea 'efectelor viitoare' ale unui raport trecut, ci modifică însăși substanța internă a raportului sancționator epuizat. Modul de stingere a unui mandat electiv actual nu reprezintă un simplu 'efect viitor fluid', ci o sancțiune materială de rezoluțiune ex post, atașată direct unui act administrativ (raportul ANI) rămas definitiv sub imperiul legii vechi. Prin urmare, prin nesocotirea imperativului din Legea nr. 24/2000 de a edicta norme tranzitorii care să blocheze retroactivitatea și prin nerespectarea algoritmului fixat de instanța constituțională în Decizia nr. 571/2024, art. X recalifică neconstituțional trecutul juridic, atribuind unei facta praeterita consecințe radical modificate, de o severitate imprevizibilă. Nerespectarea acestor rigori tehnice de legiferare constituie o încălcare directă a art. 1 alin. (5) din Constituție, normele Legii nr. 24/2000 fiind repere obligatorii specifice statului de drept. Este evident că în speță, sunt incidente două raporturi juridice distincte: situația sancționatorie născută anterior și raportul juridic actual de mandat, constituit legitim în baza legii de la data alegerilor. Or, existența unui mandat în curs nu transformă incompatibilitatea trecută într-o facta pendentia, care să permită legiuitorului a alege între ultraactivitatea legii vechi sau aplicarea imediată a legii noi. 5. Discriminarea nelegitimă bazată pe un criteriu aleatoriu de ordin calendaristic Dincolo de dimensiunea temporală, textul generează o inechitate profundă între subiecții de drept, contrară art. 16 alin. (1) coroborat cu art. 1 alin. (5) din Constituție. Persoane care au săvârșit fapte identice și au fost supuse unor evaluări similare din partea ANI ajung să suporte consecințe juridice disproporționate exclusiv în funcție de un factor complet exterior culpei sau conduitei lor: data la care instanța de judecată a pronunțat hotărârea definitivă (cu o zi înainte sau cu o zi după intrarea în vigoare a Legii nr. 464/2026). Un asemenea element pur conjunctural nu poate reprezenta o justificare obiectivă și rezonabilă pentru aplicarea unui tratament juridic diferențiat, normele devenind arbitrare. 6. Încălcarea standardelor CEDO și CJUE În ceea ce privește sfera de aplicare a motivului ce urmează, precizăm că spre deosebire de criticile dezvoltate la punctele 1-5, care privesc conținutul normativ al art. X în sine - recalificarea substanțială a sancțiunii, natura actului administrativ ce stă la baza ei, deturnarea funcției normelor tranzitorii și criteriul arbitrar de diferențiere - și care sunt, prin urmare, valabile nediferențiat pentru toate categoriile de funcții și demnități publice vizate de art. 25 din Legea nr. 176/2010, motivul de la prezentul punct privește o vătămare suplimentară, specifică, ce se produce doar în subcategoria funcțiilor eligibile. Art. X, în forma supusă controlului, nu distinge între funcțiile numite și cele dobândite prin vot, aplicând același mecanism de încetare automată tuturor. Pentru funcțiile numite, viciul de neconstituționalitate se epuizează în motivele 1-5. Pentru funcțiile eligibile însă, se adaugă o dimensiune proprie, întrucât încetarea automată a unui asemenea mandat nu afectează doar patrimoniul juridic al titularului, ci și raportul de reprezentare validat prin sufragiu - aspect ce reclamă, separat, garanțiile art. 36, art. 37 și art. 61 alin. (1) din Constituție, alături de standardul art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție. Această delimitare este necesară pentru a evita orice echivoc: sancțiunea neconstituționalității solicitată pentru art. X în ansamblul său se sprijină, independent, pe motivele 1-5, aplicabile tuturor funcțiilor vizate, în timp ce motivul de față întărește critica exclusiv pentru segmentul mandatelor elective, fără a condiționa de el soluția cerută pentru restul normei. Atunci când măsura vizează o funcție publică eligibilă, viciul de constituționalitate afectează echilibrul puterilor în stat. Încetarea automată a unui mandat de demnitate publică conferit prin vot popular, operată direct prin efectul unei legi abstracte, fără o analiză individualizată a proporționalității realizată de o instanță judecătorească independentă, transformă puterea legislativă într-un organ de judecată concret. Acest mecanism contravine principiului separației puterilor în stat [art. 1 alin. (4)] și rolului Parlamentului [art. 61 alin. (1) din Constituție]. Sancțiunea anulează retroactiv voința suverană a corpului electoral exprimată în acord cu regulile valabile la data scrutinului. În cauza Lykourezos împotriva Greciei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aplicarea imediată, pe parcursul unui mandat, a unei incompatibilități care nu era prevăzută la data alegerilor încalcă Art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție. CEDO a reținut că drepturile electorale ar deveni iluzorii dacă titularul și alegătorii ar fi privați arbitrar de efectele votului prin reguli instituite ex post. În mod similar, prin analogie, standardul securității juridice impus de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-376/02 (Goed Wonen) confirmă că retroactivitatea unei norme este inadmisibilă dacă mutilează încrederea legitimă a cetățenilor în previzibilitatea legii. Obiectivul de interes public privind integritatea funcțiilor poate fi atins pe deplin prin aplicarea noului regim exclusiv conduitelor viitoare, existența acestei alternative constituționale excluzând necesitatea sacrificării mandatelor obținute legal sub imperiul legii vechi. În considerarea argumentelor expuse, vă solicităm să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității este neconstituțională. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI NICUȘOR-DANIEL DAN
Comunicat de presă - CCIR
Forumul de la Neptun Scrisoare Deschisă Notă de deschidere În 1995, prin Pactul de la Snagov, România a depășit diferențele politice pentru un obiectiv național: aderarea la NATO și UE. Astăzi, țara are nevoie de același exercițiu de responsabilitate. Avem nevoie de un nou consen
Comunicat de presă - Drive & Fly Crasna
Motoarele întâlnesc cerul la Crasna: Drive & Fly aduce mașini, motociclete, aviație, zboruri cu elicopterul și petrecere până dimineața Pe 22 august 2026, Aerodromul Crasna (Sălaj) se transformă pentru o zi într-un punct de întâlnire al pasiunii pentru motoare și zbor. Drive & Fly Crasna revine cu automobile spectaculoase, motociclete, oldtimere, tuning, momente
Comunicat de presă - Visit Oradea
Au început înscrierile pentru comercianți la Zilele Culturii Maghiare Evenimentul Zilele Culturii Maghiare oferă un cadru ideal pentru ca oameni din diferite comunități să descopere și să aprecieze obiceiurile și patrimoniul cultural maghiar, contribuind la consolidarea legăturilor interculturale și la promovarea înțelegerii și respectului reciproc. Ediția din acest an se desfășoară în perioada 20-22 august și cuprinde numeroase activități culturale: spectacole de teatru, ceremonia de sfințire a pâinii, mult așteptatele care alegorice cu flori, o lansare de carte și concerte. Pregătirile pentru festival sunt în toi, iar înscrierile pentru comercianți au început pe Visit Oradea. Sunt invitați să participe producătorii de bucate tradiționale și din bucătăria internațională, specialități culinare, dulciuri, cozonaci secuiești, cafea, înghețată etc. Pentru a depune o cerere de participare, doritorii trebuie să urmeze toți pașii din formularul de înscriere disponibil online, să completeze toate informațiile solicitate în câmpurile dedicate (informații despre companie, produsele comercializate, informații cu privire la persoana de contact, etc.), să încarce documentele solicitate în formular și să furnizeze informații cu privire la tipul de amplasament vizat. Link înscriere comercianți: https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSeg4SWMXYlUTBmUGpZ12Ag9_MsC00wP3W5fX5V0Dwu_74dM_A/viewform Zilele Culturii Maghiare Oradea este un eveniment organizat de Visit Oradea și Primăria Municipiului Oradea. Oradea, 10 august 2026
Comunicat de presă - Inspectoratul Școlar Județean Tulcea
Informare privind prezența la prima probă scrisă - E.a) din cadrul Examenului Național de Bacalaureat (iulie-august 2026) Astăzi, 10 august 2026, s-a desfășurat prima probă scrisă din cadrul Examenului Național de Bacalaureat (E.a) - Limba și literatura română - sesiunea iulie-august 2026. Au fost înscriși la proba (E.a) - Limba și literatura română 179 de candidați, 127 la profilul real și 26 la profilul uman. Au fost prezenți 153 de candidați. Au absentat la examen 26 de candidați. Nu au fost candidați eliminați. Subiectele și baremele de corectare pentru proba de Limba și literatura română au fost publicate de către Centru Național de Evaluare în Educație, pe site-ul subiecte.edu.ro, la ora 15.00. Următoarea probă scrisă (E.c) - proba obligatorie, specifică profilului va avea loc marți, 11 august 2026. Miercuri, 12 august 2026, se va desfășura ultima probă scrisă (E.d) - proba la alegere a profilului și a specializării. Primele rezultate vor fi afișate marți, 18 august 2026, pe site-ul bacalaureat.edu.ro, până la ora 12.00. Cererile de vizualizare a lucrărilor se vor depune pe data de 18.08.2026, în intervalul orar 14.00-18.00, la unitatea de învățământ care a fost centru de examen, apoi în intervalul 17.00-18.00, se vor vizualiza lucrările și se vor depune contestațiile. (https://isjtulcea.ro/wp-content/uploads/2026/06/CERERE-TIP-VIZUALIZARE-LUCRARI-SCRISE.pdf) (https://isjtulcea.ro/wp-content/uploads/2026/06/MODEL-CERERE-CONTESTATIE.pdf) Se continuă vizualizarea lucrărilor și depunerea cererilor de contestații în zilele de 19-20 08.2026, intervalul orar 09.00-17.00, la unitatea de învățământ care a fost centru de examen, conform calendarului afișat (https://isjtulcea.ro/wp-content/uploads/2026/08/Anunt-program-vizualizare-lucrari_contestatii_august-2026.pdf). Comunicarea rezultatelor obținute se va face anonimizat, atât în centrul de examen, cât și pe site-ul bacalaureat.edu.ro, respectându-se Regulamentul general privind protecția datelor cu caracter personal. Candidații au primit, pe bază de semnătură, coduri individuale care înlocuiesc numele și prenumele acestora, la prima probă susținută. Rezultatele finale vor fi afișate luni, 24 august 2026. Biroul de presă Inspectoratul Școlar Județean Tulcea
Comunicat de presă - Primăria Municipiului Târgu Mureș
Străzile Secuilor Martiri și Constantin Romanu Vivu intră în Zona 2 a parcărilor cu plată Municipiul Târgu Mureș informează că, începând cu 17 august 2026, pe străzile Secuilor Martiri și Constantin Romanu Vivu se vor aplica reglementările aferente Zonei 2 a parcărilor cu plată. Măsura a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Local nr. 194 din 30.07.2026, privind completarea Anexei nr. 1 la HCL nr. 75/30.03.2026 referitoare la aprobarea Regulamentului de Organizare și Funcționare a Serviciului Public de Exploatare și Întreținere a Parcărilor cu Plată și a Zonelor de Staționare cu Plată aflate pe domeniul public, cu modificările și completările ulterioare. Pentru informarea corespunzătoare a conducătorilor auto, în cele două zone vor fi montate indicatoare de parcare și panouri informative, care vor semnaliza regimul de parcare aplicabil. Începând cu data de 17 august 2026, va fi demarată și activitatea de constatare a respectării prevederilor regulamentului privind parcarea cu plată. Municipiul Târgu Mureș recomandă conducătorilor auto să acorde atenție noii semnalizări și să respecte reglementările aplicabile în Zona 2. Vă mulțumim pentru înțelegere!
Comunicat de presă - Comunitatea Declic
ONG-urile de mediu cer Ministerului Mediului să publice harta integrală a zonelor propuse pentru protecție strictă Comunitatea Declic, Greenpeace, Agent Green, Peisaj Deschis și Platforma pentru Adaptare Climatică cer Ministerului Mediului transparență totală privind zonele cu potențial de protecție strictă. Demersul vine după ce ministerul a pus în dezbatere publică un proiect ce propune protejarea a 472 de zone prioritare, adică doar 2,54% din suprafața țării, deși România s-a angajat prin Strategia UE privind biodiversitatea să protejeze strict 10% din teritoriu. Mai mult, analiza datelor publicate de minister arată că peste 90% din suprafețele incluse în actuala propunere se află deja în arii naturale protejate. Suprafețele propuse din afara ariilor protejate existente însumează aproximativ 59.800 de hectare, adică doar 0,25% din teritoriul României. Trei ani de cartare plătiți din bani publici, dar hărțile reale cu suprafețele valoroase rămân secrete Timp de aproximativ trei ani, o echipă de specialiști a lucrat pentru Ministerul Mediului la identificarea și cartarea zonelor naturale care îndeplinesc criteriile necesare pentru protecție strictă. Procesul a presupus colectarea și analiza unui volum considerabil de date despre pădurile, râurile, pajiștile și alte ecosisteme valoroase ale României. Cu toate acestea, Ministerul nu a publicat integral hărțile cu suprafețele identificate la debutul procesului de desemnare și protejare oficială. Publicul poate vedea ce a ajuns pe lista de 2,54%, dar nu poate vedea imaginea completă a zonelor identificate de specialiști și nici ce suprafețe au rămas în afara actualei propuneri. În lipsa acestor informații, este imposibil de evaluat în mod real procesul prin care s-a ajuns de la suprafețele identificate de specialiști la lista pusă acum în dezbatere publică. Transparența nu poate începe și termină la 2,54% Cele cinci organizații de mediu consideră că o consultare publică reală nu poate avea loc dacă cetățenilor, specialiștilor și organizațiilor de mediu li se prezintă doar selecția operată de Ministerul Mediului și li se ascunde harta integrală a zonelor valoroase identificate în cadrul contractului public. 'Dacă suprafața de 2,54% reprezintă într-adevăr doar 'prima etapă', atunci natura identificată pentru etapele următoare trebuie să fie cunoscută și protejată de pe acum. Altfel, România riscă să ajungă în 2030 cu hărțile pregătite, dar cu o parte din natura din zona mapată deja distrusă.', declară Antoniu Bumb, campaigner Declic. 'Nu cerem ca fiecare hectar identificat de specialiști să fie automat declarat zonă de protecție strictă. Cerem ceva mult mai simplu: să vedem harta întreagă. După trei ani de studii realizate în baza unui contract public, cetățenii au dreptul să știe ce zone naturale valoroase au fost identificate și ce s-a întâmplat cu ele. Nu putem avea o dezbatere publică reală dacă ni se arată doar 2,54% și ni se cere să discutăm fără să vedem restul informației', declară Ciprian Gălușcă, director executiv Platforma pentru Adaptare Climatică. 'Toate suprafețele identificate de experți trebuie puse sub protecție de urgență. Dreptul ilegal de veto acordat de Minister a fost folosit cinic de Romsilva și ANAR pentru a bloca sute de mii de hectare de păduri, ape și pajiști, nu pentru a le include într-o etapă viitoare, ci pentru a le exploata în continuare cu impunitate. Fără un moratoriu imediat pe amenajamentele silvice și pastorale din aceste zone, fără publicarea integrală a hărților GIS și fără un calendar clar pentru desemnarea celor 10% zone de protecție strictă, cea mai valoroasă moștenire naturală a României va fi distrusă' declară Valentin Sălăgeanu, campaigner Greenpeace România. 'Acești 10% trebuie să fie scheletul ecologic al României: rețeaua de natură care ne păstrează apa, ne apără de șocurile climatice și face posibilă restaurarea. Dacă după trei ani de studii finanțate public vedem doar 2,54%, iar restul hărții rămâne ascuns, nu avem transparență, ci o imagine mutilată. Zonele identificate de experți trebuie publicate și protejate acum. Altfel riscăm să ajungem în 2030 cu 10% pe hârtie și cu natura de pe hartă deja distrusă.' spune Gabriel Păun, președinte Agent Green. Organizațiile de mediu solicită Ministerului Mediului: 1. Includerea în această primă etapă cel puțin a suprafețelor aflate în proprietatea statului care au fost validate de experți pentru protecție strictă. Ministerul trebuie să explice public unde sunt aceste suprafețe și de ce nu se regăsesc în actuala propunere. De asemenea, trebuie clarificat rolul Romsilva și al Administrației Naționale 'Apele Române' în eliminarea unor suprafețe propuse de specialiști și măsura în care acestor instituții li s-a acordat, în fapt, un drept de veto asupra desemnării. Suprafețele statului identificate de experți trebuie incluse acum în procesul de desemnare. 2. Instituirea imediată a unui moratoriu asupra exploatării pădurilor identificate de experți pentru protecție strictă, dar care nu au fost incluse în etapa I de desemnare. Aplicarea amenajamentelor silvice în aceste păduri trebuie suspendată până la clarificarea statutului lor. Altfel, există riscul ca suprafețe identificate tocmai pentru valoarea lor naturală să fie exploatate și degradate înainte ca România să ajungă la următoarele etape ale desemnării, până în 2030.
Comunicat de presă - Primăria Municipiului Iași
Politica are acces la Clubul CSM Iași 2020 doar dacă ajută sportul ieșean! Având în vedere speculațiile nefondate și informațiile false apărute în presa locală și pe rețelele de socializare pe subiectul activității și organigramei Clubului Sportiv Municipal Iași 2020 (CSM 2020), entitate care se află în coordonarea administrației publice locale, Primăria Municipiului Iași este nevoită să facă câteva precizări relevante, astfel încât ieșenii să cunoască în detaliu activitatea Clubului și obiectivele propuse pentru următorii ani. 1. Vlad Ciobanu nu este directorul CSM Iași 2020, ci este șeful Secției Fotbal din cadrul Clubului, așa cum există și alți 6 șefi de secție. Funcția de director al CSM Iași 2020 este ocupată interimar de către Dumitru Tomorug. Pentru corecta informare a opiniei publice, CSM Iași 2020 are în componența sa 6 secții sportive active, fiecare secție fiind în coordonarea unui șef care a fost recrutat funcție de activitate sa în domeniul sportului care reprezintă secția respectivă. Recrutarea s-a făcut pe baza unui contract de activitate sportivă și este pe durată determinată (2 ani), iar în contract sunt asumate o serie de obiective sportive, cu caracter obligatoriu. În acest moment, CSM Iași 2020 are în coordonare 6 secții, după cum urmează: Secția Șah - coordonată de Vladimir Danilov; Secția Scrimă - coordonată de Iulian Bițucă; Secția Tir cu arcul - coordonată de Cezar Alexandrescu; Secția Volei - coordonată de Oana Pralea; Secția Handbal - coordonată de Vladimir Danilov; Secția Fotbal - coordonată de Vlad Ciobanu. 2. Așa cum s-a întâmplat de două ori până în prezent, postul va fi scos din nou la concurs, Dumitru Tomorug ocupând această funcție până când aceasta va fi câștigată din concurs, în mod corect și transparent. 3. În cazul contractului cu Vlad Ciobanu, s-a luat în calcul experiența sa în zona fotbalului de performanță. Este arbitru internațional de futsal (validat de FIFA) este și vicepreședinte al Asociației Județene de Fotbal Iași și a fost președintele Comisiei Județene de Arbitri Iași în perioada 2012 - 2024. 4. Prin urmare, atât Vlad Ciobanu, cât și ceilalți șefi de secții sportive amintiți mai sus nu sunt, practic, angajați ai Primăriei Municipiului Iași, aceștia având o relație contractuală remunerată (contract de activitate sportivă) pe perioadă determinată, cu obiective clar asumate de către șeful de secție. Prezentăm câteva obiective atinse de către sportivii legitimați la CSM Iași 2020: 1. Secția Handbal Locul 1 în Play-off și promovarea în Liga Florilor, cea mai puternică ligă națională din Europa, obiectiv deja atins. 2. Secția Volei: Locul 5 Liga secundă. 3. Secția Tir cu arcul: Pe parcursul acestui an, sportivii ieșeni au obținut un total de 31 de clasări pe podium, dintre care 13 medalii de aur, 6 medalii de argint și 12 medalii de bronz. Mai jos, cei mai remarcabili sportivi: Nectarios Condurache - 3 Locul 1 (2 la Campionatul Național de Field, 1 la Național Outdoor); - 2 Locul 2 (1 la European Indoor U21, 1 la Național Indoor U21); - 2 Locul 3 (La echipe Național Indoor și Outdoor). Cristina Bacin - 2 Locul 1 (1 la Național 3D, 1 cu Echipa BB la Național Indoor); - 1 Locul 2 (Campionatul European de Field); - 3 Locul 3 (1 la European Indoor echipe, 1 la Național Indoor individual, 1 la Național Indoor echipe). Oana Bucătaru - 3 Locul 1 (2 la Naționale Individual, 1 cu Echipa BB la Național Indoor); - 2 Locul 3 (1 la Național Field, 1 la Național Outdoor echipe mixte). Rareș Alexandrescu - 3 Locul 1 (Toate la Campionatul Național de Field: Individual, Echipe și Mixt); - 2 Locul 2 (La echipe Național Indoor); - 2 Locul 3 (1 la Național Indoor individual, 1 la Național Outdoor echipe). 4. Secția Șah: Irina Bulmagă - vicecampioană europeană de senioare și este numărul 1 în România și căpitanul Echipei Naționale de Șah a României. Miruna Daria Lehaci - vicecampioană națională cu echipa de senioare. Este numărul 3 în România și componentă a Echipei Naționale de Șah. Ema Obadă - vicecampioană națională cu echipa de senioare. Este numărul 9 în România. 5. Secția Scrimă: - Alexia Bunduc: Locul 1 Categoria Under 9 feminin. - Luca Asăvoaie: Medalia de Bronz Campionatul Național de copii Categoria Under 13. - Radu Lefter: Campionatul național de sabie speranțe, Vicecampion Național Categoria Under 14. - Daniela Onofrei: Locul 1 'Cupa Iașului'. Câteva din obiectivele sportive propuse pentru anul 2026: 1. Secția Handbal - Sezon 2025 - 2026: Promovare în Liga Florilor. Obiectiv deja atins. - Sezon 2026 - 2027: Un loc în primele 10 poziții în Liga Florilor. 2. Secția Volei - Sezon 2025 - 2026: Locul 6 în liga secundă - Sezon 2026 - 2027: Promovare în prima ligă. 3. Secția Șah: - Organizarea unei noi secții de șah, asigurarea unei baze materiale la Clubul CSM Iași 2020. Atragerea de noi sportivi care să formeze echipa reprezentativă a municipiului Iași. - Câștigarea Campionatului Național pe echipe (Superliga) Feminin. - Câștigarea Cupei României cu echipa. - Medalie de Aur la Campionatul Național Individual (obiectiv deja atins prin sportiva Irina Bulmaga). - Selecționarea în Echipa Națională de senioare a două sportive (Irina Bulmaga și Miruna Lehaci, obiectiv deja atins.) 4. Secția Tir cu arcul - Obținerea a două clasări pe locurile 1-6 la Campionatul European indoor/ Campionatul Mondial de Field/Campionatul Mondial de 3D/Cupe Europene; - 4 titluri de campion național de seniori; - 4 sportivi convocați la lotul național; - Un loc pe podium în cadrul Campionatului național Cupa României (obiectiv deja atins): Locul 1 în Cupa României la Field (obiectiv deja atins), Locul 3 Cupa României 3D. 5. Secția Scrimă: - Dezvoltarea bazei de selecție, asigurarea unui număr de minim 30 de copii legitimați și activi. - Medalie la Campionatul național de speranțe categoria Under 14 - Daniela Onofrei locul 3; - Medalie la Campionatul național de speranțe categ. Under 14 - Sebastian Pupăză locul 3 - Campionatul național pe echipe Superligă locul 6 (Alexandru Eva, Sebastian Pupăză, Andrei Ionescu, Răzvan Tipișcă). 6. Secția Fotbal: Obiective pentru sezonul 2026 - 2027: promovarea în Liga a II-a. Academia de fotbal: Obținerea înscrierii în Liga Elitelor. 'Primăria Municipiului Iași sprijină dezvoltarea a cât mai multor discipline sportive în orașul nostru, ca tinerii ieșeni să practice sportul favorit în cele mai bune condiții. După cum se poate observa, rezultatele nu au întârziat să apară, Iașul având reprezentanți la marile competiții de profil din lume. Vreau să îi felicit pe toți cei care au muncit și au obținut rezultate! Ținând cont că fosta conducerea m-a dezamăgit, am decis să mă implic mai mult în activitatea clubului. Sunt convins că situația se va schimba în bine. Toți cei care atacă astăzi clubul, nu au ajutat nici fotbalul și nici un al sport practicat în Iași. Dacă vor rezultate din partea echipelor, să vină alături de noi, să se implice, să promoveze sporturile în rândul tinerilor, să atragă finanțări de la nivel național sau de la sponsori. În sport este întotdeauna nevoie atât de profesioniști cât și de pasionați. Politica și politicienii trebuie să-și îndeplinească rolul de a susține sportul ieșean și nu doar de a-l critica!', a declarat Mihai Chirica, Primarul Municipiului Iași. Biroul de Presă al Primăriei Municipiului Iași
Comunicat de presă - Inspectoratul de Poliție Județean Călărași
BÃRBAT REȚINUT PENTRU SÃVÂRȘIREA INFRACȚIUNII DE VIOLENȚÃ ÎN FAMILIE La data de 7 august a.c., ora 10:23, polițiștii Secției 8 Poliție Rurală Tămădău Mare au fost sesizați, prin S.N.U.A.U. 112, de către o femeie de 42 de ani din comuna Tămădău Mare, cu privire la faptul că a fost agresată fizic. Din primele verificări a reieșit că, în jurul orei 00:3
Comunicat de presă - Inspectoratul de Poliție Județean Călărași
BILANȚUL SFÂRȘITULUI DE SÃPTÃMÂNÃ În cadrul acțiunilor pentru siguranța comunității desfășurate la sfârșitul săptămânii, polițiștii au intervenit la 194 de sesizări ale cetățenilor. De asemenea, au fost reținute 16 permise de conducere, în cazul unor șoferi care au pus în pericol siguranța traficului rutier. În perioada 7 - 9 august a.c., peste 600 de polițiști au acționat, la nivelul județului Călărași, pentru prevenirea faptelor antisociale și menținerea ordinii și siguranței publice. Polițiștii au intervenit la 194 de evenimente sesizate prin S.N.U.A.U. 112 și au organizat 9 acțiuni. Ca urmare a activităților desfășurate, au fost constatate 77 de infracțiuni, au fost prinse în flagrant 4 persoane, iar în cauzele instrumentate au fost dispuse 5 măsuri preventive. Totodată, pentru neregulile constatate, polițiștii au aplicat 490 de sancțiuni contravenționale, în valoare de peste 190.000 de lei. Polițiștii rutieri au desfășurat acțiuni pentru prevenirea accidentelor de circulație, fiind constatate 4 infracțiuni la regimul rutier, au fost reținute 16 permise de conducere și retrase 17 certificate de înmatriculare. Totodată, în perioada 7 - 9 august a.c., polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Călărași au desfășurat acțiuni de tip 'BLITZ' și 'BLOCADA' în Călărași, Oltenița, Budești, Fundulea, Lehliu Gară, precum și pe raza de competență a Secției 2 Poliție Rurală Ulmeni, Secției 3 Poliție Rurală Curcani, Secției 7 Poliție Rurală Dor Mărunt, Secției 8 Poliție Rurală Tămădău Mare și a Postului de Poliție Belciugatele. Acțiunile au avut ca scop principal prevenirea și combaterea faptelor antisociale în mediul stradal, precum și creșterea gradului de siguranță rutieră, prin identificarea și sancționarea conducătorilor auto care încalcă prevederile legale privind circulația pe drumurile publice.
Comunicat de presă - Inspectoratul de Poliție Județean Mureș
IPJ MUREȘ CONTINUÃ IMPLEMENTAREA PROIECTULUI '4EST' - DOTAREA STRUCTURILOR DE POLIȚIE CU ECHIPAMENTE SPECIALIZATE PENTRU COMBATEREA INFRACȚIUNILOR DIN DOMENIUL SILVIC Inspectoratul de Poliție Județean Mureș continuă implementarea proiectului '4EST', cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Uniunii Europene Antifraudă (EUAF) 2024, prin realizarea uneia dintre activitățile esențiale ale acestuia : dotarea cu echipamente și mijloace tehnice moderne destinate activităților de investigare și control. În cadrul proiectului au fost achiziționate echipamente specializate și mijloace de mobilitate adaptate activităților desfășurate în teren, respectiv autovehicule, ATV-uri 4x4, binoclu cu termoviziune, lanterne profesionale și alte echipamente suport, menite să sprijine activitățile de supraveghere, verificare și investigare, inclusiv pe timp de noapte sau în zone greu accesibile. Dotarea cu aceste echipamente contribuie la consolidarea capacității operaționale a Inspectoratului de Poliție Județean Mureș în identificarea, documentarea și investigarea infracțiunilor economice din domeniul silvic care aduc prejudicii intereselor financiare ale Uniunii Europene, facilitând desfășurarea intervențiilor în condiții de eficiență și siguranță sporite. Exploatarea forestieră ilegală și evaziunea fiscală asociată acestui domeniu presupun, în multe situații, utilizarea unor metode complexe de operare și desfășurarea activităților în condiții dificile de teren și vizibilitate. În acest context, utilizarea unor mijloace tehnice performante reprezintă un element esențial pentru creșterea eficienței activităților de control și investigare. Prin implementarea proiectului, Inspectoratul de Poliție Județean Mureș urmărește dezvoltarea capacității instituționale și creșterea eficienței activităților de prevenire, descoperire și investigare a infracțiunilor economice din domeniul silvic, contribuind la protejarea resurselor forestiere și a intereselor financiare ale Uniunii Europene. ____________________________________________________________________ Finanțat de Uniunea Europeană. Opiniile și punctele de vedere exprimate aparțin însă numai autorului/autorilor și nu reflectă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Oficiului European de Luptă Antifraudă. Nici Uniunea Europeană, nici autoritatea de acordare a grantului nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
Comunicat de presă - Consiliul Județean Vrancea
Vrancea intră pe harta marilor competiții sportive: Cupa României la Biatlon și Triatlon Modern, organizată în premieră la Focșani Județul Vrancea va găzdui, în premieră, Cupa României la Biatlon și Triatlon Modern, competiție de nivel național care va reuni, în perioada 29-30 august 2026, la Focșani, sportivi din întreaga țară. Evenimentul reprezintă o premieră pentru județ și confirmă capacitatea Vrancei de a găzdui competiții sportive importante, beneficiind de infrastructura necesară pentru organizarea unor întreceri oficiale la standarde ridicate. Sportivii își vor testa viteza, rezistența, precizia și capacitatea de concentrare în probe de înot, alergare și tir, într-o competiție spectaculoasă care îmbină performanța fizică și disciplina mentală. Întrecerile se vor desfășura în două dintre principalele obiective ale infrastructurii sportive județene: * Bazinul de Înot al Consiliului Județean Vrancea - probele de înot; * Stadionul 'Milcovul' din Focșani - probele de alergare și tir. Cele două obiective, situate în imediata apropiere, formează nucleul unei baze sportive care oferă condiții pentru pregătirea sportivilor, practicarea sportului de masă și organizarea unor competiții oficiale de nivel regional și național. 'Vrancea intră, prin această competiție, pe harta evenimentelor sportive naționale. Faptul că putem găzdui Cupa României la Biatlon și Triatlon Modern demonstrează că investițiile în infrastructura sportivă produc rezultate și deschid județului nostru noi oportunități. Îmi doresc ca Bazinul de Înot și Stadionul «Milcovul» să fie locuri vii, pline de copii, tineri și sportivi, nu doar obiective pe care le administrăm. Infrastructura publică își îndeplinește cu adevărat rostul atunci când este pusă în slujba oamenilor și creează performanță, educație și modele pentru generațiile tinere. Vom continua să susținem atât sportul de performanță, cât și sportul de masă și să construim, pas cu pas, o infrastructură care să permită Vrancei să găzduiască tot mai multe competiții importante. Îi invit pe vrânceni să fie alături de sportivi în 29 și 30 august și să transformăm această premieră într-o adevărată sărbătoare a sportului la Focșani', a declarat Nicușor Halici, președintele Consiliului Județean Vrancea. Înscrierile au început Înscrierile pentru Cupa României sunt deschise începând de astăzi, 10 august, și se vor desfășura până la 21 august 2026. Competiția este organizată de Federația Română de Natație și Pentatlon Modern, în parteneriat cu Consiliul Județean Vrancea. Organizarea Cupei României la Focșani reprezintă, totodată, o oportunitate de promovare a județului și de valorificare a infrastructurii sportive existente. Prezența sportivilor, antrenorilor, familiilor și susținătorilor din întreaga țară contribuie la creșterea vizibilității Vrancei și consolidează profilul județului ca destinație pentru competiții și evenimente sportive. Bazinul de Înot al Consiliului Județean Vrancea, unul dintre cele mai moderne obiective de profil din regiune, oferă condiții atât pentru inițierea și practicarea înotului de către copii și adulți, cât și pentru pregătirea sportivilor și organizarea competițiilor oficiale. Împreună cu Stadionul 'Milcovul', acesta contribuie la dezvoltarea unei infrastructuri sportive integrate în municipiul Focșani. Consiliul Județean Vrancea invită vrâncenii, familiile, copiii și iubitorii sportului să fie prezenți, în weekendul 29-30 august, la Bazinul de Înot și Stadionul 'Milcovul', pentru a-i susține pe concurenți și pentru a participa la o premieră sportivă pentru județul Vrancea. Biroul de Presă al Consiliului Județean Vrancea
Comunicat de presă - Sindicatul Funcționarilor Publici Parlamentari din Camera Deputaților
Sindicatul Funcționarilor Publici Parlamentari din Camera Deputaților, organizație sindicală reprezentativă în baza Sentinței civile nr. 7664/2023, legal constituită pentru protecția juridică și profesională a corpului funcționarilor publici parlamentari - corp profesional ce deține un înalt grad de calificare și expertiză - formulează următoarele concluzii asupra dispozițiilor referitoare la mecanismul profund subiectiv denumit în proiectul legii salarizării 'spor de performanță', acordat 'personalului care a realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituției/autorității publice sau a sistemului din care face parte, a participat la activități cu caracter deosebit, a efectuat lucrări cu caracter excepțional ori a avut un volum de activitate ce depășește în mod semnificativ volumul optim de activitate, în raport cu complexitatea sarcinilor, în baza criteriilor stabilite de ordonatorul de credite ()'. 1. Subminarea independenței și politizarea deliberată a Corpului Funcționarilor Publici Dispozițiile privind acordarea 'sporului de performanță' încalcă principiile constituționale ale stabilității și neutralității politice a funcției publice. În condițiile în care funcția de conducere din administrația românească este structural și aproape ireversibil politizată, transformarea acesteia în 'evaluator' reprezintă o agresiune directă asupra carierei publice. Acest instrument nu măsoară performanța, ci este un mecanism de execuție politică care transformă deliberat corpul funcționarilor PUBLICI în corpul funcționarilor POLITICI. 2. Absența garanțiilor de obiectivitate și instituționalizarea abuzului de drept Managementul actual din instituțiile publice din România nu întrunește calitățile profesionale, maturitatea, moralitatea, imparțialitatea și independența necesare pentru a derula evaluări complet în afara sferei ingerințelor politice. Lipsa unor criterii cuantificabile, corecte și predictibile transformă evaluarea performanței într-un act pur discreționar, întrucât funcția de conducere - chemată să testeze performanța funcției de execuție - nu este reprezentativă din punct de vedere al competenței reale pentru a evalua în mod obiectiv funcția de execuție. În aceste condiții, acordarea sporului va fi în strânsă legătură cu loialitatea politică, transformând fondurile publice într-un mecanism de recompensare a obedienței, fapt ce întrunește elementele unui abuz de drept instituționalizat. 3. Instaurarea unei culturi organizaționale distructive ('Cangrena Administrativă') Inițiativa instituie un sistem de evaluare discreționar, profund politizat, în care aportul individual real la cultura organizațională este substituit cu apartenența la o cultură politică devastatoare. Acest sistem reprezintă o cangrenă pentru orice instituție bugetară din România, creează o falie catastrofală în administrația publică, anulează meritocrația reală, creează tensiuni majore între membrii structurilor intraorganizaționale și perpetuează aceeași cultură politică toxică ce blochează dezvoltarea instituțională și administrativă a Statului de peste trei decenii. 4. Încălcarea asumată a Strategiei Naționale de Apărare a Țării Reamintim ferm Guvernului și Parlamentului României că Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 22 din 30 iunie 2020, identifică în mod explicit politizarea funcției publice ca fiind o vulnerabilitate majoră la adresa securității naționale - paragraf 167. 'Deprofesionalizarea administrației publice ca urmare a politizării excesive și a alterării procesului de selecție, evaluare și promovare, cu impact negativ asupra performanței instituționale.' - Vulnerabilitate. Prin condiționarea veniturilor de decizia discreționară a unor șefi numiți politic, proiectul Ministerului Muncii legiferează și amplifică exact această vulnerabilitate. Legiuitorul acționează astfel în contradicție directă cu directivele CSAT, subminând reziliența instituțională a Statului român. În acest context, denunțăm ferm introducerea sporului de 'performanță', asimilat 'performanței politice', ca fiind nu doar un abuz administrativ, ci o vulnerabilitate directă la adresa siguranței naționale. Pentru aceste considerente, solicităm: 1. Eliminarea din textul proiectului de lege a dispozițiilor referitoare la acordarea 'sporului de performanță'. 2. Reconfigurarea coeficienților de ierarhizare, astfel încât salariul de bază să reprezinte principala sursă credibilă, stabilă și echitabilă a veniturilor funcționarilor publici, excluzând arbitrarul sporurilor controlate politic. 3. Inversarea priorităților de evaluare: Orice proces de evaluare în sistemul bugetar trebuie să înceapă obligatoriu cu auditarea, transparentizarea și evaluarea riguroasă a competențelor funcțiilor de conducere. 4. Depolitizarea totală și reală a funcției publice, unica premisă a funcționării unei administrații publice competente, profesioniste, imparțiale, credibile, cu adevărat integrată în marea familie administrativă europeană. Singura funcție politică justificată este cea aleasă prin vot! Sindicatul Funcționarilor Publici Parlamentari din Camera Deputaților avertizează Guvernul și Parlamentul României că nu va asista pasiv la demolarea statutului funcției publice din România, cu atât mai mult a funcției publice parlamentare, mandatul imperativ al existenței sindicatului fiind acela de a apăra și consolida funcția publică specifică prin toate mijloacele legale. Susținem meritocrația reală, care trebuie să fie complet independentă față de orice ingerință politică! Alina Grigorescu Președinte Sindicatul Funcționarilor Publici Parlamentari din Camera Deputaților
Comunicat de presă - Congresul Internațional de Istorie a Religiilor
Cinci profesori de renume mondial vin la Congresul Religions360 de la București Între 20 și 25 septembrie, Bucureștiul găzduiește una dintre cele mai ample reuniuni internaționale dedicate studiului religiilor. Evenimentul reunește peste 700 de lucrări, prezentate de cercetători din 58 de țări, de pe șase continente, reprezentând peste 300 de instituții academice și de cercetare. Printre invitații de marcă ai congresului se numără cinci dintre cele mai importante voci internaționale ale domeniului - Gregory D. Alles, Carole M. Cusack, Almut-Barbara Renger, Jens Schlieter și Michael Stausberg - care vor susține conferințe plenare pe teme ce prezintă probleme cardinale în istoria religiilor, perene sau inovatoare, cu perspectiva Religions360. De la miturile Antichității și religiile inspirate de cultura pop la buddhism, sacrificiu, violență și valoarea vieții umane, programul Religions360 explorează transformările religiei și felul în care aceasta continuă să influențeze cultura și societatea. Prin amploarea sa internațională și diversitatea temelor abordate, congresul propune o perspectivă amplă asupra religiei în lumea contemporană și asupra modului în care aceasta este cercetată, interpretată și înțeleasă astăzi. Prezența celor cinci keynote speakers transformă Religions360 într-un eveniment academic de anvergură internațională și oferă publicului român ocazia de a întâlni direct cercetători care contribuie la redefinirea modului în care înțelegem religia în secolul XXI. - Gregory D. Alles | despre necesitatea unei 'traduceri lente' în istoria religiilor. Printre invitații de onoare ai congresului se numără Prof. Dr. Gregory D. Alles, profesor la McDaniel College, Maryland, Statele Unite, și specialist în istoria, teoria și metodologia studiului comparat al religiilor, autor și editor al multor lucrări de referință ale domeniului. La Religions360, Gregory D. Alles va susține prelegerea Traducerea lentă și studiul academic al religiilor: promisiune și pericole / Slow Translation and the Study of Religions: Promise and Perils, dedicată conceptului de 'traducere lentă' și necesității de a acorda mai multă atenție contextului cultural, nuanțelor lingvistice și sensurilor locale atunci când sunt studiate tradiții religioase din spații diferite. Student, doctorand și apoi asistent și coleg mult mai tânăr al lui Joseph Kitagawa și Mircea Eliade la Chicago, monograf al lui Rudolf Otto și cercetător pasionat al populațiilor tribale adivasi din India, Gregory D. Alles a participat și la Congresul european organizat cu aceiași inițiatori la București în 2006, în premieră absolută în Europa de Est, după ce a colaborat atât la The Encyclopedia of Religion editată de Eliade (1987), cât și la a doua ei ediție, coordonată de Lindsay Jones (2005), pentru care a și fost consultant editorial. - Carole M. Cusack | jocul și localizările identității la originea religiei. Unul dintre cele mai provocatoare subiecte ale congresului este propus de Prof. Dr. Carole M. Cusack, profesor la Universitatea din Sydney, Australia, și cercetătoare recunoscută internațional pentru studiile sale inovatoare despre religiile inventate, spiritualitatea contemporană și cultura pop. Cusack este cunoscută pentru cercetarea unor forme de religiozitate inspirate de ficțiune și cultura populară. Cercetarea pornește de la o întrebare care schimbă perspectiva tradițională asupra religiei: poate ficțiunea să producă forme autentice de credință, identitate și comunitate? La Religions360, ea va susține prelegerea Huizinga și Goffman intră într-un bar: Joc și performance în crearea religiei / Huizinga and Goffman Walk into a Bar: Play and Performance in the Creation of Religion, în care va pune în dialog ideile încă pertinente ale lui Johan Huizinga și Erving Goffman pentru a analiza rolul jocului, al spectacolului, al reprezentării de sine și al altor practici ale identității în formarea și menținerea comunităților religioase. Prelegerea sa propune o perspectivă provocatoare: religia poate fi înțeleasă nu doar prin ceea ce oamenii cred, ci și prin ceea ce fac, joacă, performează și astfel construiesc împreună. - Almut-Barbara Renger | de la mănăstirile Antichității buddhiste la Silicon Valley: cum se transformă mindfulness-ul Unul dintre conceptele religioase care au traversat cel mai spectaculos granițele culturale este analizat de Prof. Dr. Almut-Barbara Renger, cercetătoare în domeniul studiului religiilor și al istoriei receptării Antichității, asociată cu Universitatea din Basel și autoarea unei cărți despre mitul lui Å'dip de la Sofocle la Freud și Cocteau. Renger urmărește felul în care mindfulness-ul a călătorit din tradițiile buddhiste din Asia către Europa și America de Nord, fiind reinterpretat succesiv de misionari creștini și buddhiști reformatori, propunând o veritabilă genealogie de-a lungul a două milenii și jumătate de practici indiene și globale ale tehnicilor de meditație. La Religions360, ea va susține prelegerea O abordare de 360° asupra mindfulness-ului: concepte religioase în mișcare / A 360° View of Mindfulness: Religious Concepts in Motion, în care va analiza transformările acestui concept din perspective istorice, culturale, instituționale și epistemice, inclusiv controversa privind instrumentalizarea sa în cultura neoliberală. Prelegerea propune o idee esențială: mindfulness-ul nu este o realitate fixă, cu un singur sens, ci o constelație de practici și semnificații care se transformă pe măsură ce circulă între culturi și epoci. De altfel, Renger continuă o cercetare de impact reliefată și de Handbook of Buddhism in Europe (Brill, 2 vol.), lucrare colectivă de sinteză care se va lansa, printr-o dezbatere analitică cu numeroși participanți și în prezența editorilor Martin Baumann, Jørn Borup și Knut A. Jacobsen, chiar la București în cadrul Congresului. - Jens Schlieter | vegetarianismul, sacrificiul uman, violența și întrebările incomode despre religie Prof. Dr. Jens Schlieter, profesor de istoria religiilor la Universitatea din Berna, Elveția, este cunoscut pentru cercetările sale asupra buddhismului indian și tibetan, bioeticii, morții, transmigrației și experiențelor la limita morții. La Religions360, Schlieter va susține prelegerea Școala carnismului: sacrificiul animal, vegetarianismul și justificarea violenței în studiul religiei / The Carnism School: Animal Sacrifice, Vegetarianism, and the Justification of Violence in the Study of Religion. Pornind de la conceptul de 'carnism', cercetătorul va examina critic modul în care anumite teorii clasice despre sacrificiu au presupus rolul central al consumului de carne și al vărsării de sânge în constituirea grupurilor religioase și în legitimarea violenței. Prelegerea propune și un exercițiu intelectual neobișnuit și provocator: cum s-ar fi schimbat teoriile noastre academice despre religie dacă tocmai tradițiile vegetariene (buddhiste, jaine, iudaice sau creștine) ar fi devenit dominante? Astfel, Schlieter nu analizează doar practicile religioase, ci și presupunerile ascunse ale cercetătorilor care au încercat să le explice, revigorând întrebări, concepte și practici esențiale care i-au preocupat pe cei mai redutabili istorici ai religiilor din ultimul secol și inclusiv pe Mircea Eliade. - Michael Stausberg | o istorie a sacrificiului uman și întrebarea despre valoarea vieții Cel de-al cincilea keynote speaker este Prof. Dr. Michael Stausberg, profesor de istoria religiilor la Universitatea din Bergen, Norvegia, și unul dintre cercetătorii de referință ai studiului contemporan al religiilor. Specialist internațional în istoria zoroastrismului sau a dispariției religiei, autor al unor contribuții foarte semnificative în teoria și metodologia studiului academic al religiilor, Stausberg este cunoscut pentru capacitatea de a conecta cercetarea unor tradiții religioase determinate cu întrebări mai largi despre modul în care definim și înțelegem religia, într-un dialog fertil cu istoria disciplinei. În cadrul Religions360, el va susține prelegerea Valorile vieții umane: fragmente dintr-o istorie a sacrificiilor umane / The values of human lives: Chips from a history of human sacrifice. Pornind de la istoria și reprezentările sacrificiului uman în ansamblul istoriei religioase planetare, conferința va analiza problematica din perspective conceptuale, teoretice, comparative și istoriografice. În centrul acesteia se află o întrebare fundamentală: cum s-a schimbat, de-a lungul istoriei, ceea ce societățile consideră sacru și ce valoare acordă vieții umane? În loc să speculeze fără efect, ca mai vechii istorici ai religiilor, asupra originilor sacrificiilor umane, Stausberg va analiza în principal discursurile religioase despre necesitatea abolirii lor: precum abolirea oficială a sclaviei, abolirea sacrificiilor umane cu justificări religioase indică un moment pivotal macroistoric. Cinci perspective. Un singur dialog despre istoria religiilor în centrul societăților secolului XXI. Prin reunirea acestor cinci cercetători, Religions360 propune o perspectivă cu adevărat '360°' asupra religiilor istorice și contemporane. De la miturile Antichității la religiile inventate ale culturii pop, de la buddhismul indian, asiatic și global și problemele etice contemporane până la sacrificiu, violență și teoriile moderne despre religie, temele congresului traversează epoci, continente și discipline academice. Cei trei profesori din Europa, alături de unul din Australia și un altul din Statele Unite ale Americii, probează caracterul global al Congresului, toate cele cinci nume dominând peisajul editorial contemporan. Religions360 nu își propune doar să prezinte religia în coordonatele ei istorice izolate, ci să pună întrebări decisive despre transformările religioase, despre interpretarea generalistă și comparativă a religiilor și despre strategiile de interpretare a lor, precum și despre ce ne spun acestea despre societatea în care trăim. Între 20 și 25 septembrie, Bucureștiul va deveni astfel scena unui dialog internațional despre religie, cultură și societate: un dialog în care trecutul întâlnește prezentul, iar întrebările vechi despre sens, identitate, moarte și sacru primesc interpretări noi. Religions360 - cinci voci internaționale, șase zile de dialog și o perspectivă de 360° asupra religiei în lumea contemporană. Deschiderea oficială va avea loc duminică, 20 septembrie 2026, de la ora 17:00, la Ateneul Român, printr-un eveniment care va îmbina conferințe dedicate istoriei religiilor, patrimoniului cultural și dialogului intercultural cu un program de muzică clasică, într-o celebrare a cunoașterii, culturii și valorilor universale. Lucrările congresului se vor desfășura ulterior la Universitatea din București. Informațiile privind participarea publicului, programul și modalitatea de înscriere vor fi anunțate în curând pe site-ul oficial Religions360, precum și pe canalele oficiale de social media ale congresului: www.religions360.eu. Congresul Internațional de Istorie a Religiilor, ediția 2026 este organizat de Societatea pentru Istoria Religiilor | Society for the History of Religions și Institutul de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române. Coordonatorul proiectului este istoricul religiilor Eugen Ciurtin, cel care a coordonat și organizarea primei ediții a acestui eveniment major în 2006. Parteneri: Universitatea din București, Ateneul Româna Parteneri media: Agerpres, Hotnews, RFI România, Radio România Cultural, LaPunkt, TVR Cultural, Observator cultural, Matca, Bookhub