Comunicate
2880 articole
Comunicat de presă - ICDL Romania
Comunicat de presă - Infotrafic
Comunicat de presă - Alianța pentru Unirea Românilor
Ștefăniță Avrămescu (deputat AUR): 'O mare victorie pentru energia românească. După ce a încercat să blocheze legea, Nicușor Dan a fost nevoit să o promulge' Deputatul AUR Ștefăniță Avrămescu consideră promulgarea legii care deblochează proiectele hidroenergetice o victorie importantă pentru securitatea energetică a țării. Acesta atrage atenția că Nicușor Dan trebuia să promulge legea cu mult timp în urmă, după ce a încercat să îi blocheze intrarea în vigoare, în timp ce investiții strategice de sute de milioane de euro au rămas pe loc, iar România a devenit tot mai vulnerabilă energetic. 'Astăzi putem vorbi despre o mare victorie pentru România și pentru securitatea energetică a țării. După ce a atacat legea la Curtea Constituțională și, după ce a pierdut acolo, a retrimis-o Parlamentului spre reexaminare, președintele Nicușor Dan a promulgat în cele din urmă legea în forma menținută de Parlament. Ani întregi, proiecte hidroenergetice începute și ajunse în stadii avansate de execuție au rămas blocate în timp ce România pierdea capacități de producție și devenea tot mai vulnerabilă energetic. Astăzi se deschide, în sfârșit, drumul pentru finalizarea unor investiții pe care statul român a cheltuit deja sume uriașe. Este cu atât mai important cu cât vorbim despre proiecte precum Răstolița, unde lucrările sunt realizate în proporție de peste 90%, iar investițiile efectuate depășesc 200 de milioane de euro. Ani la rând, Hidroelectrica s-a lovit de legislația de mediu și de procesele deschise de organizații ecologiste, în timp ce USR s-a poziționat politic împotriva legii. Am ajuns astfel în situația absurdă în care România avea hidrocentrale aproape terminate, bani deja investiți, nevoie de energie și totuși era împiedicată să le pună în funcțiune. Protejarea mediului este necesară, dar nu poate deveni pretextul pentru paralizarea infrastructurii strategice a României. Nu putem închide capacități pe cărbune, nu putem avea proiecte hidroenergetice blocate, nu putem aștepta ani întregi după noi capacități și apoi să ne mirăm că România ajunge dependentă de importuri în momentele în care producția internă nu acoperă consumul. Hidroenergia este producție internă, regenerabilă și controlabilă, iar într-un sistem energetic care are nevoie de capacități care pot răspunde rapid variațiilor de consum, valoarea ei nu poate fi redusă doar la numărul de megawați instalați. Mai există și o absurditate care trebuie spusă răspicat: o parte dintre aceste investiții au fost începute înainte ca amplasamentele lor să fie introduse ulterior în arii naturale protejate. Statul român a ajuns astfel să investească sute de milioane în infrastructură, să o ducă aproape de finalizare și apoi să își blocheze singur investițiile prin reglementări adoptate ulterior. În cazul Răstolița, lucrările au început încă din 1989. Nu putem transforma investiții realizate în proporție de peste 90% în monumente ale incapacității administrative. De aceea, promulgarea acestei legi trebuie privită ca începutul unei schimbări de direcție. România trebuie să își protejeze patrimoniul natural, dar trebuie în același timp să își protejeze securitatea energetică, investițiile publice și capacitatea de a produce energie în propria țară. După ani în care România a fost învățată să închidă, să conserve și să abandoneze, trebuie să reînvățăm trei verbe simple: să construim, să finalizăm și să producem', a declarat deputatul AUR, Ștefăniță Avrămescu. Departamentul de comunicare al Alianței pentru Unirea Românilor
Comunicat de presă - Ministerul Afacerilor Externe
Participarea secretarului de stat pentru afaceri europene, Orientul Mijlociu și Africa, Clara Staicu, la deschiderea primei reuniuni găzduite la București de președinția-în-exercițiu română a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est - SEECP Secretarul de stat pentru afaceri europene, Orientul Mijlociu și Africa, Clara Staicu, a deschis astăzi, 9 septembrie 2026, la București, reuniunea Comitetului Directorilor Politici al Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), primul eveniment oficial găzduit de președinția-în-exercițiu română a SEECP (1 iulie 2026 - 30 iunie 2027). Subiectele abordate în cadrul reuniunii au fost: prioritățile și calendarul președinției-în-exercițiu române a SEECP, concluziile președinției anterioare a SEECP, exercitată de Bulgaria, mecanismul de rotație al președințiilor SEECP, activitățile Consiliului Cooperării Regionale - brațul operațional al SEECP. Secretarul de stat Clara Staicu a prezentat liniile prioritare de acțiune ale președinției române a SEECP, care se desfășoară sub motto-ul 'Resilient. Connected. European.' ('Rezilient. Conectat. European.'): dialog politic și sprijinirea procesului de extindere a Uniunii Europene; consolidarea stabilității și securității regionale; și dezvoltare economică și socială. A punctat obiectivul Bucureștiului de a urmări o agendă pragmatică, axată pe promovarea de evenimente și inițiative benefice regiunii, menționând că această viziune ghidează atât președinția SEECP, cât și președinția Inițiativei Central Europene pe care România o deține în 2026, 'oferindu-ne o oportunitate unică de a conecta agendele Europei Centrale, de Est și de Sud-Est și de a transforma cooperarea regională în rezultate concrete'. A salutat rolul Consiliului Cooperării Regionale în facilitarea diverselor inițiative și proiecte din plan regional, în special legate de implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă prin Strategia Europa de Sud-Est 2030, piața regională comună, agenda verde, acordurile de mobilitate, acordul regional de roaming. De asemenea, a reiterat sprijinul României pentru politica de extindere a Uniunii Europene, atât către Balcanii de Vest, cât și către Estul Europei, printr-un proces transparent, riguros și transformator pentru societățile respective. Totodată, demnitarul român a condamnat încălcarea repetată a spațiului aerian al României, Republicii Moldova și cel al altor state europene de către drone/UAV-uri ale Federației Ruse și a transmis întregul sprijin al țării noastre pentru Ucraina și pentru R. Moldova, supusă unor presiuni pe multiple planuri. În sesiunea de deschidere a avut o intervenție și Secretarul General al Consiliului Cooperării Regionale, Amer Kapetanovic. Calendarul orientativ al activităților președinției-în-exercițiu române a SEECP poate fi consultat aici https://www.mae.ro/sites/default/files/file/calendar_orientativ_al_activităților_seecp_ro.pdf
Comunicat de presă - Teach for Romania
Comunicat de presă - Alianța pentru Unirea Românilor
Eduard Koler (deputat AUR): 'Liberty Galați trebuie să producă din nou. România nu își mai permite să piardă încă un colos industrial' Deputatul AUR Eduard Koler atrage atenția asupra situației critice de la Liberty Galați, una dintre ultimele mari capacități industriale ale României, și cere Guvernului să prezinte urgent un plan concret pentru repornirea și modernizarea combinatului. 'Liberty Galați nu reprezintă doar problema unui investitor privat. Este una dintre ultimele mari capacități industriale ale României, de care depind mii de angajați și familiile lor. Astăzi, combinatul nu produce, iar oamenii au salarii restante. După două încercări eșuate de vânzare, statul român trebuie să spună clar ce soluție are pentru ca această platformă industrială să repornească. Nu mai este loc pentru tăcere, improvizație și amânări. Nu este suficient să găsim formal un cumpărător. Dacă vindem combinatul, dar nu îi asigurăm condițiile necesare pentru a produce competitiv, nu am rezolvat nimic. Vom fi schimbat doar numele proprietarului, nu și soarta platformei. Energia reprezintă una dintre problemele decisive. Siderurgia este un mare consumator, iar nicio capacitate industrială românească nu poate concura cu producătorii din alte state atât timp cât plătește unele dintre cele mai mari prețuri la energie. Prin documentele oficiale asumate în PNRR, în perioada în care Cristian Ghinea conducea Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, România a acceptat accelerarea închiderii capacităților pe cărbune și lignit. În total, era prevăzută retragerea a 3.780 MW până la sfârșitul anului 2025. USR și Cristian Ghinea trebuie să explice de ce au obligat România să își reducă producția de energie înainte ca alternativele necesare să fie construite și puse efectiv în funcțiune. Nu poți închide capacitățile interne, nu poți împinge prețurile în sus și apoi să ceri industriei românești să rămână competitivă în fața importurilor. Aceasta nu este tranziție energetică. Este dezindustrializare programată. Guvernul mai trebuie să ofere un răspuns clar și asupra banilor publici și garanțiilor acordate în cazul Liberty Galați. Cum sunt protejate interesele statului român? Dacă instituțiile statului sunt expuse cu sute de milioane de euro, situația nu poate fi tratată ca o simplă problemă comercială între companii private. Am atras atenția asupra pericolului încă de anul trecut. Astăzi vedem rezultatul: combinatul este oprit, salariații își așteaptă banii, două licitații au eșuat, iar acum se încearcă vânzarea prin negociere directă. România are nevoie de industrie, de energie la prețuri competitive și de o politică economică orientată spre păstrarea și dezvoltarea capacităților proprii de producție. Nu este normal să ne închidem combinatele, iar apoi să importăm oțelul necesar pentru infrastructură, construcții, industria auto și apărare. Un stat care renunță la industria sa grea renunță treptat la independența economică și la propria securitate. Liberty Galați trebuie să producă din nou. Guvernul trebuie să apere interesul României și să prezinte urgent un plan concret pentru repornirea, modernizarea și menținerea combinatului în circuitul industrial național. România nu își mai permite să piardă încă un colos industrial', a transmis deputatul AUR Eduard Koler. Departamentul de comunicare al Alianței pentru Unirea Românilor
Comunicat de presă - Primăria Sectorului 1
Comunicat de presă - TVR
Comunicat de presă - Ministerul Apărării Naționale
Cooperarea dintre Armata României și Garda Națională a SUA, consolidată prin noi proiecte de instruire Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-a întâlnit marți, 8 septembrie, la sediul Ministerului Apărării Naționale, cu generalul Thomas M. Carden, locțiitorul șefului Gărzii Naționale a Statelor Unite ale Americii, și cu generalul-maior David K. Pritchett, șeful Gărzii Naționale a statului Alabama, aflați în vizită oficială în România. Discuțiile au vizat dezvoltarea cooperării dintre Armata României și Garda Națională a SUA, cu accent pe parteneriatul de lungă durată cu Garda Națională a statului Alabama, situația de securitate din regiunea extinsă a Mării Negre, pe evoluțiile din spațiul euroatlantic și pe implementarea deciziilor adoptate la ultimele summituri NATO. Agenda a inclus și identificarea unor noi oportunități de instruire în comun și schimburi de experiență, precum și dezvoltarea unor proiecte care să răspundă cerințelor actuale și viitoare de securitate. Experiența acumulată prin participarea militarilor români și americani la operații și misiuni internaționale constituie un reper important pentru pregătirea în comun și creșterea interoperabilității. 'Parteneriatul cu Garda Națională a statului Alabama a crescut și s-a consolidat odată cu Armata României. În peste trei decenii de cooperare, am trecut de la schimburi de experiență la instruire complexă și la proiecte care contribuie direct la capacitatea forțelor noastre de a acționa împreună. Actualul context de securitate ne obligă să privim înainte și să dezvoltăm această relație în domenii relevante pentru apărarea colectivă și pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO', a declarat generalul Gheorghiță Vlad. La rândul său, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, Darryl Nirenberg, a subliniat importanța acestei cooperări pentru relația strategică dintre cele două țări și a apreciat că 'parteneriatul de 33 de ani dintre Garda Națională a statului Alabama și România reprezintă o piatră de temelie a relației noastre strategice, demonstrând puterea cooperării pe termen lung în domeniul apărării. Împreună, forțele noastre sunt mai bine pregătite să facă față provocărilor moderne de securitate de pe flancul estic al NATO'. Programul vizitei în România include activități în București, Sibiu și la Centrul Național de Instruire Întrunită 'Getica', de la Cincu. Generalul Thomas M. Carden are programate întrevederi cu comandantul Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est și cu comandantul Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est. Generalul-maior David K. Pritchett se va întâlni, de asemenea, cu șefii Statului Major al Forțelor Aeriene și Statului Major al Forțelor Terestre, precum și cu comandantul Comandamentului Logistic Întrunit. Biroul de presă
Comunicat de presă - Deputat Ștefan Bouda
Deputatul Ștefan Bouda solicită intervenția Guvernului pentru salvarea comunităților cehe din Clisura Dunării, în perspectiva bicentenarului din 2027 Ștefan Bouda a depus astăzi o serie de întrebări parlamentare oficiale adresate Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și Ministerului Culturii, solicitând deblocarea de fonduri guvernamentale pentru infrastructura din Clisura Dunării. Demersul vine în contextul în care, în anul 2027, comunitățile istorice de cehi (pemi) din județele Caraș-Severin și Mehedinți vor marca 200 de ani de atestare documentară pe teritoriul României. În cadrul unei declarații politice susținute în plenul Parlamentului, Stefan Bouda a atras atenția asupra riscului de depopulare cu care se confruntă satele Gârnic,Sfânta Elena, Bigăr, Rovensko, Șumice (Caraș-Severin) și Eibenthal (Mehedinți) din cauza izolării geografice și a stării precare a drumurilor județene, în mod special axa DJ 571A. Parlamentarul a anunțat că a asigurat deja, prin demersuri administrative locale, finanțarea integrală pentru reabilitarea drumului de acces către complexul istoric de mori de apă din localitatea Gârnic (cel mai mare sat majoritar ceh din țară), însă a subliniat că acest efort trebuie dublat de o intervenție a executivului de la București. 'Am rezolvat conectarea rutieră către morile de apă din Gârnic pentru a debloca potențialul turistic, însă patrimoniul tehnic preindustrial de aici riscă să se prăbușească fără un program de restaurare al Ministerului Culturii. În egală măsură, Ministerul Transporturilor trebuie să sprijine Consiliile Județene din Caraș-Severin și Mehedinți pentru modernizarea de urgență a drumului DJ 571A și a căilor de acces către Eibenthal. Este o obligație de onoare a statului ca bicentenarul valurilor de colonizare din Boemia să prindă aceste comunități integrate, nu izolate', a declarat Ștefan Bouda. Prin întrebările parlamentare înregistrate la comisiile de specialitate, parlamentarul solicită celor două ministere indicarea liniilor de finanțare europene sau naționale (inclusiv din Timbrul Monumentelor Istorice) ce pot fi accesate în regim de urgență, precum și includerea obiectivelor culturale ale minorității cehe din Clisura Dunării într-un traseu turistic oficial promovat la nivel național și european. Bouda Ștefan Deputat
Cseke Attila: România trebuie să fie mai atentă la negocierea viitoarelor fonduri europene
Iași, 9 sep /Agerpres/ - Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, că România trebuie să aibă mai multă libertate în stabilirea priorităților atunci când sunt negociate viitoarele programe de finanțare europeană, iar țintele și reformele asumate trebuie analizate cu atenție încă de la început, pentru a evita blocajele în implementare. Aflat la Iași pentru a lua parte la Reuniunea Comitetului Director al Asociației Municipiilor din România, ministrul Dezvoltării a precizat, într-o conferință de presă, că rezultatele obținute de minister s-au bazat în mare măsură pe colaborarea cu administrațiile locale. 'În orice program de finanțare există lucruri care sunt învățăminte și din care putem să tragem niște concluzii. Acum noi suntem în perioada de închidere a acestor programe, ceea ce v-am spus este o situație la zi cu absorbția de sută la sută. Eu cred că succesul nostru, care este evident și succesul României, dar succesul Ministerului Dezvoltării s-a bazat pe acest parteneriat cu comunitățile locale și am lansat ghidurile de apel de proiecte', a răspuns Cseke Attila atunci când a fost întrebat despre lecțiile care trebuie învățate din implementarea PNRR. Atunci când jurnaliștii au întrebat care sunt aspectele care ar trebui îmbunătățite în viitoarele programe, ministrul a subliniat necesitatea acordării unei libertăți mai mari statelor membre în stabilirea modului în care sunt utilizate fondurile europene. Cseke Attila a dat ca exemplu presiunea existentă la nivel european în 2021 și 2022 pentru finanțarea proiectelor din zona verde. În cazul Ministerului Dezvoltării, această orientare s-a tradus inclusiv printr-o țintă foarte ambițioasă privind infrastructura pentru încărcarea vehiculelor electrice. 'În ceea ce privește lucrurile care pot să funcționeze mai bine, o anumită libertate mai mare în determinarea programelor. Și aici nu este o critică, dacă vreți, națională. Dacă vă aduceți bine aminte, în 2021 și 2022 de la nivel european am avut o tendință accentuată, ca să folosesc cuvântul potrivit, de a merge spre zona verde. Ca să înțelegeți, în cazul Ministerului de Dezvoltării a însemnat faptul că a trebuit să punem în ghidul de aplicare punerea în funcțiune a 15.200 de puncte de încărcare electrică, fapt care s-a dovedit în acești patru ani sau cinci ani că nu corespunde realității și așteptărilor din România. Drept urmare, acum, la final, cu țintele care s-au renegociat de-a lungul timpului cu Comisia Europeană, ne-am realizat ținta de puțin peste 5.000. Deci de la 15.200 la 5.000. O mai mare libertate acordată statului membru în gestionarea acestor programe de finanțare europeană cred că este binevenită', a punctat ministrul Dezvoltării. El a atras însă atenția și asupra unei alte provocări reprezentate de mecanismul utilizat în cazul PNRR, prin care finanțarea legată de atingerea unor ținte și implementarea unor reforme, ce ar putea fi păstrat și în viitoarele programe europene. 'Ceea ce trebuie să spunem și ceea ce se preconizează de la nivel european este că, pe exemplul fondurilor europene care au venit din PNRR, probabil același mecanism vor fi prevăzute ținte și reforme și pentru celelalte tipuri de programe de finanțare europeană. Adică noi trebuie să fim pregătiți pentru un asemenea mecanism pe care l-am avut pe PNRR, în care trebuie să ne asumăm niște reforme', a răspuns ministrul Cseke Atilla. În opinia ministrului Dezvoltării, 'ele trebuiesc foarte bine discutate, pentru că punctul de început dacă nu e bine discutat și dacă ne asumăm câteva lucruri care de-a lungul timpului se dovedesc ca fi mai greu de realizat, atunci s-ar putea să avem o problemă'. 'Vă spun că foarte important este cum începe. Foarte important este punctul și partea de negociere pe care România, și Guvernul, și Ministerele, și toată lumea care e implicată o face în gestionarea acestor fonduri europene. Și aici trebuie să fim mai pregătiți și mai atenți', a subliniat Cseke Atilla. Declarațiile au fost făcute presei în contextul în care la Iași se desfășoară Reuniunea Comitetului Director al Asociației Municipiilor din România. La conferința de presă au participat, alături de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, și președintele Asociației Municipiilor din România, Olguța Vasilescu, și primarul Iașiului, Mihai Chirica. AGERPRES/(A - autor: Daniela Malache, editor: George Onea)