Afectată de scăderea apetitului consumatorilor pentru vin, în special pentru vinurile roșii, precum și de schimbările climatice, o familie de viticultori din sudul Franței, a decis să scoată vița de vie și să planteze arbori de fistic, după ce a ajuns la concluzia ca nu mai este fezabil să planteze numai viță de vie, transmite AFP.

'Nu avem de ales decât să ne reinventăm', observă Matthias Reynard, care împreună cu soția sa Amandine are o podgorie la poalele Mont Ventoux.

Într-o regiune în care mulți cultivă migdali sau rodii, familia Reynard a ales fisticul în 2024. Cu ajutorul asociației comerciale France Pistache, soții Reynard au aflat despre o cultură care exista aici acum 200 de ani, dar care între timp a dispărut complet.

Cuplul speră să planteze noi arbori de fistic în 2027, grație subvențiilor acordate de Guvernul francez pentru a sprijini diversificarea și chiar reconversia fermierilor afectați de schimbările climatice.

În timpul caniculei din vara anului 2026, podgoria, pe care familia Reynard a reamenajat-o investind în soiuri de struguri albi cu un conținut de alcool mai mic 'adaptați la piață', a rezistat bine, iar recolta nu a fost prea grav afectată de căldură.

Dar 'frunzele sunt într-o stare proastă', se plânge Matthias, 'ca și cum vița de vie ar fi dat totul pentru a-și proteja strugurii, dar s-a epuizat, ceea ce mă îngrijorează pentru sezonul următor'.

În schimb, arborii de fistic 'au avut un puseu de creștere imediat după valul de căldură intens de la sfârșitul lunii august, fără a fi irigați', notează Amandine. Acest arbore crește în sălbăticie în locații foarte aride, chiar deșertice.

În Castelnau-Valence, tot în sudul Franței, viticultorii Jonathan Altier și Nicolas Dussaud au optat și ei pentru o cultură care necesită mai puțină apă decât vița-de-vie: lintea. 'A trebuit să găsim alternative (-la vin- nr.) pentru a continua să ne câștigăm existența din produsele noastre, în pofida provocărilor climatice, în special a lipsei de apă', explică Jonathan.

Lintea, o leguminoasă bogată în proteine, a devenit alegerea evidentă pentru părinții care 's-au săturat să-și vadă copiii mâncând linte asiatică la cantina școlii', adaugă Nicolas, care cultivă și năut.

Lintea este cultură 'mult mai ușoară' decât strugurii, 'pentru că avem foarte puține inputuri și, prin urmare, foarte puține de făcut', subliniază Nicolas Dussaud. Un alt avantaj este că lintea captează azotul și îl reține în sol, ceea ce este benefic pentru lavandă, care este foarte comună în această regiune.

În contextul perturbărilor provocate de schimbările climatice și de noile preferințe ale consumatorilor, mai multe programe de dezrădăcinare a viței-de-vie au fost finanțate în Franța. Însă pentru viticultorii intervievați de AFP, subvenția de 4.000 de euro pentru fiecare hectar de viță de vie dezrădăcinat nu a fost suficientă pentru diversificare, iar fermierii au fost nevoiți să investească personal în aceste noi culturi.

În Vaucluse, arborii de fistic ai familiei Reynard nu sunt încă profitabili: 40 de fructe în primul an, un kilogram în această vară. În 'patru sau cinci ani', Amandine se așteaptă la o producție suficientă pentru a fi viabilă din punct de vedere comercial. 'Copiii și nepoții mei vor beneficia de acest lucru', speră viticultoarea. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)