Ceea ce urmează în domeniul transporturilor din punct de vedere al finanțării este dedicat căii ferate, în detrimentul rutierului, și cred că este primul moment în care acest lucru se întâmplă, a declarat, marți, Robert Dobre, director în cadrul Departamentului de Finanțare pe Programe Europene din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI), la Zilele Feroviare.

'Vreau să vă spun că ceea ce urmează, fără a fi un discurs motivațional sau de diplomație, ceea ce urmează din punct de vedere al finanțării este dedicat căii ferate, în detrimentul rutierului, și cred că este primul moment în care acest lucru se întâmplă. Toate sursele de finanțare pe care noi le gestionăm și le vom gestiona ating direct sau indirect sectorul feroviar, fie că ne referim la infrastructura feroviară propriu-zisă, fie că ne referim la materialul rulant, fie că ne referim la tot ceea ce înseamnă digitalizare sau cybersecurity, totul este atins de sursele de finanțare. Programul de Coeziune înseamnă închiderea marilor coridoare feroviare TEN-T Core, TEN-T Comprehensive la standardele STI pe care le știm cu toții. PNRR-ul, într-adevăr, se închide anul următor, dar am reușit să pornim cele două mari lucrări de modernizare - Cluj Napoca - Episcopia Bihor și Arad - Caransebeș - și peste 1000 de kilometri de lucrări de Quick Wins, acele lucrări de aducere a liniei la parametrii constructivi. Pornim centralizările tot din PNRR și le transferăm în Programul de Coeziune. SAFE-ul, noul mecanism de finanțare legat de mobilitatea militară, are componente foarte importante de finanțare pentru calea ferată', a afimat Dobre.

Un program nou de finanțare a proiectelor din domeniul feroviar este Fondul Social pentru Climă, la care se va apela pentru modernizarea liniilor secundare sau a celor aflate în conservare, reprezentantul MTI numindu-l 'o oportunitate absolut teribilă pentru România'.

'Mai nou este Fondul Social pentru Climă. Este un element de noutate pe care ar trebui să-l știm cu toții, care vizează - și noi mergem spre această țintă - de a moderniza linii secundare pentru care niciodată nu am găsit resurse, linii secundare sau chiar unele aflate în conservare și, mai mult decât atât, există o componentă absolut fabuloasă: din bani europeni să se plătească subvenție. Fondul Social pentru Clima zilele acestea se discută, este legat de certificatele verzi și este o oportunitate absolut teribilă pentru România', a arătat el.

În ceea ce privește Fondul pentru Modernizare, acesta este deja o certitudine, potrivit lui Robert Dobre, care a amintit că cele 67 de rame PESA au finanțare prin acest fond, la fel ca trenurile de metrou de pe Magistrala 4.

'Avem peste un miliard de euro câștigați în proiecte. Cele 67 de rame PESA sunt pe Fondul de Modernizare. Mai sunt 20 de rame de lung parcurs și alte 24 de locomotive care au finanțare asigurată din Fondul de Modernizare. Pe lângă acestea, trenuri de metrou pentru Magistrala 4 tot din Fondul de Modernizare care vizează eficiența energetică și scăderea amprentei de carbon. Tot de aici deja avem trei sectoare importante, scurte, dar importante, de cale ferată care au finanțare pentru electrificare. Eternul Videle - Rădulești - Giurgiu, finanțare pentru electrificare, Constanța - Mangalia și parte din centura feroviară între Chiajna și Jilava. Mai mult decât atât, avem un program amplu de electrificare, ceea ce nu am reușit o perioadă mare de timp. Am pornit studiile de fezabilitate pentru închiderea acelor bucle sau a sectoarelor de cale ferată neelectrificată, dar care au o relevanță foarte mare pentru sectorul feroviar. Deci, sunt surse de finanțare, unele noi, pe care le accesăm', a transmis acesta.

Dobre a subliniat că, pentru prima dată, România a reușit din bani europeni să modernizeze exclusiv în industria locală 75 de locomotive, 55 de locomotive electrice, 20 de locomotive conversie de la locomotiva diesel hidraulică la locomotiva pe acumulator și 139 de vagoane de toate tipurile - clasa 1, clasa 2 sau bistro.

'Modernizările de material rulant sunt, iarăși, un element foarte important. Pentru prima dată, România a reușit din bani europeni să modernizeze exclusiv în industria locală 75 de locomotive, 55 de locomotive electrice, 20 de locomotive conversie de la locomotiva diesel hidraulică la locomotiva pe acumulator și 139 de vagoane de toate tipurile, fie speciale, fie de clasa 1, clasa 2 sau bistro. Toate acestea sunt modernizări în curs efectuate de cei trei mari reparatori de locomotive din țară și trei mari reparatori de vagoane din țară. Sunt bani care rămân în industria românească. Este un precedent care, o spun poate pentru prima dată, creează premisele ca să reușim să-l multiplicăm în Programul de Coeziune. Practic, în permanență, complementar cu înnoirea parcului de vagoane, de material rulant, desfășurat din ce în ce mai intens de Autoritatea pentru Reforma Feroviară, complementar să avem un exercițiu de modernizare a parcului de vagoane și locomotive', a explicat oficialul MTI.

Zilele Feroviare 2025 au revenit în zilele de 14 și 15 octombrie la București, reunind principalii actori din domeniul transportului pe șină, respectiv autorități, companii de top, experți și parteneri strategici.

Potrivit organizatorilor, conferința, aflată la cea de-a XX-a ediție, reunește voci influente care definesc prezentul și viitorul transportului feroviar.

Summit-ul Zilele Feroviare este cea mai mare și mai relevantă conferință și expoziție feroviară din România, sute de profesioniști și lideri de piață în domeniu participând în fiecare an la evenimentul cu tradiție și rezonanță în industria românească.

Agenția Națională de Presă AGERPRES este unul dintre partenerii media ai evenimentului. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)