Creditarea de la bănci a înregistrat un ritm anual de creștere de 5,8% în 2025, în special pe seama segmentului populației (8,3% față de 3,5% în cazul creditelor acordate companiilor nefinanciare), conform Raportului anual 2025, publicat de Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM).

Potrivit sursei citate, creditarea din partea instituțiilor financiare nebancare (IFN) a consemnat o dinamică anuală mai alertă, de 15,8%, însă raportat la totalul îndatorării sectorului real, aceasta reprezintă numai 8% (+0,7 puncte procentuale față de decembrie 2024).

Finanțarea în monedă străină a accelerat, depășind dinamica creditării în moneda națională (10,8% față de 4,2%, decembrie 2025). Această evoluție are la bază în principal majorarea creditului în valută acordat de bănci (18,3%) și IFN (11,6%) companiilor nefinanciare. Astfel, datoria firmelor la bănci este în proporție de 50,8% denominată în monedă străină, în timp ce în cazul portofoliului de credite acordate de bănci populației, ponderea creditelor în valută este de 7,4% și în continuă scădere, ca urmare a măsurilor macroprudențiale privind debitorii implementate de BNR, diferențiat în funcție de valută.

Raportul mai semnalează că, pe parcursul anului 2025, băncile au raportat înăsprirea netă a standardelor de creditare atât în cazul creditelor acordate companiilor nefinanciare, cât și în cel al împrumuturilor destinate consumului populației. În cazul creditelor pentru achiziția de terenuri sau locuințe, primul trimestru al anului 2025 a fost caracterizat de o relaxare a condițiilor de creditare, urmată de înăspriri succesive în următoarele trimestre determinate de așteptările privind situația economică generală, pentru ca la finalul anului standardele de creditare să rămână
nemodificate.

'Nivelul redus al intermedierii financiare reprezintă o vulnerabilitate structurală persistentă a economiei românești, cu implicații sistemice asupra capacității acesteia de a mobiliza și aloca eficient resursele financiare necesare susținerii investițiilor productive și a unei creșteri economice durabile. România continuă să se situeze pe ultima poziție în Uniunea Europeană din perspectiva ponderii activelor sectorului bancar în produsul intern brut, care a atins 49,3% în trimestrul al treilea al anului 2025, semnificativ sub media Uniunii Europene de 210,2%. Acest decalaj evidențiază nu doar o subdezvoltare relativă a sectorului financiar, ci și o capacitate limitată de susținere a economiei reale, diferențele fiind accentuate în raport cu economiile din regiune, precum Polonia (93%), Bulgaria (96,6%) și Ungaria (110,5%). Nivelul scăzut al intermedierii financiare este strâns corelat și cu un grad modest de incluziune financiară, care afectează în mod disproporționat categoriile vulnerabile ale populației, precum persoanele cu venituri reduse, cu nivel scăzut de educație sau rezidente în mediul rural', se precizează în raport.

CNSM mai subliniază că, deși în ultimii ani se observă progrese graduale în extinderea accesului la servicii financiare (71% din populația cu vârstă de peste 15 ani deținea un cont bancar sau la o instituție financiară similară în 2024, în creștere de la 69% în 2021), România continuă să se situeze sub media Uniunii Europene în materie de incluziune financiară (71% comparativ cu media UE de 94%).

Ritmul anual de creștere a creditelor acordate de bănci companiilor nefinanciare a continuat să se tempereze în anul 2025, situându-se la 3,8% (decembrie 2025) față de 7,1% în 2024, 10,3% în 2023 și 18,8% în 2022. Dinamica creditului nou a reintrat în teritoriul pozitiv începând cu luna martie 2025 (fluxuri cumulate pe 12 luni), intensificându-și creșterea până la 16,7% în perioada noiembrie 2024 - decembrie 2025 față de perioada corespondentă anterioară, arată raportul.

De asemenea, capacitatea companiilor nefinanciare de onorare a serviciului datoriei și-a continuat tendința de deteriorare începută la finalul anului 2024, rata creditelor neperformante ajungând la 5,5% în decembrie 2025 (+1,5 puncte procentuale anual).

Conform raportului, anumite segmente de creditare continuă să prezinte un nivel mai ridicat de risc, respectiv creditele acordate IMM (6% față de 4,5% în cazul corporațiilor, în decembrie 2025), în special cele acordate IMM micro și mici (7% fiecare), expunerile față de sectorul imobiliar comercial (6,2%) și creditele cu garanții de stat (9,9%).

O altă categorie de credite care necesită o monitorizare mai atentă este cea a creditelor în valută acordate companiilor nefinanciare. Volumul acestor credite reprezintă jumătate din portofoliul corporativ al băncilor și, deși la momentul actual este caracterizat de o performanță superioară celui în lei, o proporție redusă dintre expunerile acestor companii este acoperită la riscul valutar.

În ceea ce privește sectorul populației, analiza menționează că acesta se regăsește în zona de risc redus din perspectiva vulnerabilităților, fiind caracterizat de o situație financiară robustă și un grad ridicat de reziliență, însă vulnerabilitățile se pot accentua în perioada următoare, în contextul temperării avansului sau chiar al scăderii veniturilor disponibile reale, influențate de nivelul ridicat al inflației și de impactul măsurilor fiscale, precum și de dinamica moderată a activității economice. Un factor de atenuare a impactului unor potențiale șocuri negative asupra veniturilor sau a condițiilor economice generale îl reprezintă consolidarea avuției nete, care contribuie la întărirea rezilienței sectorului populației.

Raportul subliniază că reducerea apetitului pentru consum al populației, generată de erodarea puterii de cumpărare în contextul măsurilor de consolidare fiscală adoptate de autorități, s-a reflectat într-o încetinire a dinamicii creditării noi. În acest context, ritmul anual de creștere al creditului de consum nou-acordat populației de instituțiile de credit s-a moderat semnificativ, coborând la 4,6% în decembrie 2025, față de niveluri care au depășit 50% în a doua parte a anului 2024.

În paralel, creditarea ipotecară nouă a continuat să avanseze, însă într-un ritm mai temperat, menținând totuși o dinamică superioară celei aferente creditului de consum (10,3% în decembrie 2025, pe baza fluxurilor cumulate pe 12 luni). Evoluția favorabilă a creditului ipotecar a fost susținută de intensificarea activității pe piața imobiliară la jumătatea anului, în contextul anticipării modificării cotei de TVA aplicabile locuințelor noi începând cu luna august 2025.

Potrivit sursei citate, capacitatea populației de onorare a serviciului datoriei și-a continuat tendința de îmbunătățire pe parcursul anului 2025, rata creditelor neperformante (NPL) ajungând la 2,76% în decembrie 2025. Contribuția favorabilă a venit în special din partea segmentului de credite de consum, a cărui rată NPL s-a diminuat de la 5,7% la sfârșitul anului 2023 și 5% în decembrie 2024, până la 4,5% în decembrie 2025.

Calitatea creditelor imobiliare s-a menținut adecvată, cu o rată NPL de 1,5%. Deși riscul de rată a dobânzii s-a redus semnificativ, numai 34% dintre creditele imobiliare și 7% dintre creditele de consum având asociată rată de dobândă variabilă pe toată perioada creditului, o proporție importantă din volumul de credite ipotecare (42%) prezintă o perioadă inițială de
fixare a ratei dobânzii între 1 și 5 ani. În cazul acestor credite se impune o monitorizare atentă odată ce ratele se vor recalcula în funcție de condițiile pieței, după expirarea perioadei de fixare. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)