O inițiativă legislativă, denumită 'Sapă Sigur', prin care se dorește crearea unui sistem național digital de notificare a lucrărilor de excavare în apropierea conductelor de gaze naturale a fost depusă în Parlament în data de 8 octombrie, obiectivul principal fiind reducerea cu cel puțin 50% în următorii cinci ani a incidentelor cauzate de lucrări executate fără informații complete.

'A fost depusă în Parlamentul României Legea privind instituirea Sistemului național de notificare a excavațiilor în zona de protecție și de siguranță a rețelelor de gaze naturale 'Sapă Sigur', un pas esențial pentru modernizarea modului în care România gestionează lucrările de excavare din proximitatea infrastructurii energetice naționale. Proiectul de lege are drept obiectiv reducerea cu cel puțin 50% a incidentelor - accidente, avarii, explozii și întreruperi ale alimentării cu energie cauzate de lucrări executate fără informații complete, în următorii 5 ani și poate fi considerat 'moment zero' pentru siguranța infrastructurii critice', a anunțat Asociația Energia Inteligentă (AEI) într-un comunicat transmis AGERPRES.

Costul estimat al sistemului este de aproximativ 54 de milioane de lei pe cinci ani, acoperit din bugetele Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) și Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, (ANRE) și din fonduri europene și se așteaptă o rată de conformare de cel puțin 75% pentru următorii trei ani.

Proiectul prevede crearea unei hărți digitale naționale a zonelor de protecție și de siguranță ale rețelelor de gaze, disponibilă gratuit, precum și introducerea unui 'Bilet de Săpătură' digital, generat automat ca anexă a autorizației de construire. Acesta va deveni valid numai după ce operatorul de rețea marchează pe teren zona de protecție și predă amplasamentul constructorului, prin proces-verbal.

Potrivit proiectului, lucrările vor trebui notificate în sistem cu 48 de ore înainte, iar ultimii 50 de centimetri deasupra conductei se sapă manual. Operatorii de rețea vor avea la dispoziție cel mult cinci zile lucrătoare de la anunțarea începerii lucrărilor pentru efectuarea marcajelor. Întârzierea se amendează cu 50.000 până la 200.000 de lei, iar operatorul răspunde pentru un marcaj greșit.

'Urgențele nu așteaptă. O avarie se repară imediat. Operatorul de gaze este anunțat la un număr de telefon unic național, iar lucrarea se înregistrează în sistem în 48 de ore. Cine invocă abuziv urgența plătește amendă dublă', se menționează în comunicat.

Inițiativa prevede amenzi cuprinse între 25.000 și 100.000 de lei pentru firmele care execută săpături fără 'Bilet de Săpătură' și între 5.000 și 25.000 de lei pentru persoanele fizice, la care se adaugă plata pagubelor.

'Sistemul va fi administrat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, ca parte a Observatorului Teritorial, platformă care există deja. ANRE stabilește normele tehnice, păstrează sub control datele confidențiale despre traseele conductelor și sancționează operatorii. Autoritatea pentru Digitalizarea României găzduiește sistemul în cloudul guvernamental, iar ANCPI asigură legătura cu datele de cadastru. Legea nu înființează nicio instituție nouă', precizează sursa citată.

Legea este prevăzută să intre în vigoare la 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Implementarea are trei etape, fiecare cu o durată de 12 luni: un proiect-pilot în București și Mediaș, extinderea în toate municipiile reședință de județ și, ulterior, la nivel național.

AEI subliniază că inițiativa vine în contextul în care, pe 17 octombrie 2025, o explozie produsă într-un bloc din cartierul bucureștean Rahova s-a soldat cu trei morți și 15 răniți. Estimările din sector indică peste 150 de incidente anual provocate de săpături în apropierea conductelor de gaze.

Proiectul a fost inițiat pornind de la o propunere a Asociației Energia Inteligentă și a fost elaborat în urma consultărilor cu instituții și operatori din domeniu. 'Legea Sapă Sigur reprezintă un moment zero pentru siguranța infrastructurii energetice din România. Legea introduce premisele unui sistem digital modern prin care lucrările de excavare vor putea fi planificate și executate pe baza unor informații clare și accesibile. Obiectivul 'Sapa Sigur' este simplu: mai puține accidente, avarii, explozii și întreruperi in alimentarea cu gaze naturale, cu energie. Mult mai multă protecție pentru oameni, bunuri și investiții, cu beneficii directe pentru cetățeni, companii și autorități. În același timp sunt convins că această inițiativă, acest proiect legislativ demonstrează valoarea dialogului dintre instituțiile statului și societatea civilă, răspunzând apelului Președintelui României privind sprijinirea inițiativelor civice și a asociațiilor profesionale, a căror expertiză este esențială pentru progresul legislativ și economic al țării',
a declarat Flavius Dordea, Membru al AEI, coordonator al inițiativei 'Sapă Sigur' din partea AEI.

La rândul său, inițiatorul legii, Sebastian Burduja, a transmis că, la un an de la tragedia din Rahova, este necesară adoptarea unor măsuri legislative care să prevină producerea unor incidente similare.

'Pe 17 octombrie se împlinește un an de la tragedia din Rahova. După fiecare explozie vorbim cu toții despre gaze, despre controale și despre vinovați, apoi subiectul dispare din dezbatere. Dacă nu schimbăm regulile, se va întâmpla din nou. Legea Sapă Sigur face un lucru simplu: nimeni nu mai sapă pe ghicite lângă o conductă de gaze. Le mulțumesc specialiștilor Asociației Energia Inteligentă, care au pornit proiectul și au dus greul consultării, Comisiei pentru energie a Senatului, care a găzduit dezbaterea publică, operatorilor de rețea, ACUE și ANCPI, care ne-au trimis zeci de observații, și colegilor deputați și senatori care au semnat inițiativa. Textul a devenit mai bun cu fiecare rundă de consultare. Le cer colegilor din toate partidele să susținem această lege și să o votăm cât mai repede', a afirmat Burduja, în comunicatul citat.

Potrivit AEI, în prezent, Legea 123/2012 interzice săpăturile fără avizul operatorului în zona de protecție a conductelor, regula nu are însă instrumentele prin care să fie respectată: nu există o hartă publică a zonelor de protecție, nu există un canal unic prin care constructorul și operatorul să comunice, iar verificarea depinde de inițiativa fiecăruia. Franța, Olanda, Marea Britanie și Statele Unite au rezolvat problema cu sisteme naționale de tip 'sună înainte să sapi', însă România nu are încă unul, au transmis reprezentanții AEI.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)