Evoluția veniturilor în ultimul an este diferită la votanții partidelor, acestea fiind în creștere la simpatizanții USR, la același nivel la cei ai PNL și mai reduse la votanții PSD, relevă o cercetare sociologică realizată de INSCOP Research la solicitarea Newmoney.ro, în parteneriat cu Informat.ro și cu think-tankul Strategic Thinking Group.

Potrivit primei ediții a 'INDEXULUI Sentimentului Economic Newmoney.ro - INSCOP: România între incertitudini și speranță', făcută miercuri publică la Academia de Studii Economice, 10,9% dintre români afirmă că veniturile lor au crescut în ultimele 12 luni, 45,4% spun că acestea au rămas la același nivel, iar 41,1% că s-au diminuat. Ponderea non-răspunsurilor este de 2,6%.

Totodată, raportează o creștere a veniturilor într-o proporție mai mare decât media cu precădere votanții USR, persoanele între 18 și 44 de ani și angajații din sectorul privat.

Votanții PNL dar și ai USR, persoanele între 45 și 59 de ani, angajații din sectorul public spun că veniturile au rămas la același nivel într-un procent mai ridicat decât restul respondenților.

În schimb, votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din București declară că veniturile li s-au redus.

În privința așteptărilor referitoare la veniturile în următoarea jumătate de an, 11,5% dintre participanții la sondaj cred că veniturile familiei lor vor crește în următoarele șase luni, 41,6% apreciază că acestea vor rămâne la fel, în timp ce 37,7% se așteaptă la o scădere a veniturilor, iar 9,2% nu știu sau nu răspund.

Votanții PSD, bărbații, tinerii sub 30 de ani, angajații din sectorul privat anticipează o creștere a veniturilor familiale într-o proporție mai mare decât media.

În plus, votanții PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară, angajații din sectorul privat cred că veniturile vor rămâne la același nivel într-un procent mai ridicat decât restul populației.

Votanții AUR, femeile, persoanele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic și angajații din sectorul public se așteaptă la diminuarea veniturilor într-o proporție peste media eșantionului.

La întrebarea care sunt așteptările privind evoluția prețurilor, 84,5% dintre cei chestionați consideră că prețurile vor crește în următoarele șase luni, 8,5% cred că acestea vor stagna, iar 3,8% apreciază că vor scădea. Ponderea non-răspunsurilor este de 3,1%.

Votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani și angajații din sectorul public se așteaptă la o creștere a prețurilor cu un procent mai ridicat decât restul populației.

Simpatizanții PNL, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București consideră că prețurile vor rămâne stabile într-o proporție mai mare decât media, iar cei ai PSD anticipează o scădere a prețurilor într-o proporție peste media eșantionului.

Un procent de 5,2% dintre cei intervievați declară că intenționează să cumpere titluri de stat în următoarele șase luni, în timp ce 91,7% spun că nu, iar 3,1% nu știu sau nu răspund. Votanții USR și locuitorii din București intenționează într-un procent mai ridicat decât restul populației să cumpere titluri de stat.

Totodată, 17% dintre români afirmă că intenționează să cumpere euro în următoarele șase luni, 81,4% declară că nu au în vedere o astfel de achiziție. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,6%.

Votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din București intenționează, într-un procent mai ridicat decât restul populației, să cumpere euro.

Votanții PSD și AUR, persoanele cu educație primară declară că nu intenționează să cumpere euro într-o proporție mai mare decât media.

Conform sondajului, 20,6% dintre participanți declară că intenționează să economisească lei într-un depozit bancar în următoarele șase luni, 78% spun că nu au această intenție, iar 1,4% nu știu sau nu răspund.

Printre cei care intenționează să economisească într-un depozit bancar într-o proporție mai mare decât media se află votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București, angajații din sectorul public.

Nu au în vedere o astfel de achiziție într-un procent mai ridicat decât restul populației votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară.

Pe de altă parte, 9,5% dintre cei chestionați afirmă că intenționează să cumpere o mașină în următoarele șase luni, 89,9% declară că nu au în vedere o astfel de achiziție. Ponderea non-răspunsurilor este de 0,6%.

Votanții PNL, bărbații și tinerii sub 30 de ani intenționează să cumpere o mașină într-un procent mai ridicat decât media.

De asemenea, votanții PSD și USR, femeile, persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din București și din urbanul mare declară că nu intenționează să cumpere o mașină într-o proporție mai mare decât restul populației.

Un procent de 23,6% dintre cei intervievați declară că intenționează să cumpere electrocasnice sau mobilier în următoarele șase luni, 75,3% spun că nu au această intenție, iar 1,1% nu știu sau nu răspund.

Sondajul mai arată că au în intenție să achiziționeze electrocasnice sau mobilier într-o proporție mai mare decât media votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din mediul rural, angajații din sectorul privat.

În schimb, votanții PSD, femeile, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din București declară că nu intenționează să facă astfel de achiziții într-un procent mai ridicat decât restul populației.

Un procent de 8,7% dintre români afirmă că intenționează să cumpere o locuință (garsonieră, apartament sau casă) în următoarele șase luni, 91,2% declară că nu au în vedere o astfel de achiziție. Ponderea non-răspunsurilor este de 0,1%.

Tinerii sub 30 de ani intenționează să cumpere o locuință în următoarele șase luni într-o proporție mai mare decât media.

De asemenea, 10,6% dintre participanții la sondaj consideră că au control asupra situației lor economice în anii următori în foarte mare măsură, 25,5% spun că au în destul de mare măsură control, 28,8% în destul de mică măsură, iar 30% în foarte mică măsură sau deloc, iar 5,2% nu știu sau nu răspund.

Votanții PNL și USR, bărbații, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București, angajații din sectorul privat consideră că au control asupra situației lor economice într-o proporție mai mare decât restul populației.

Alegătorii PSD și AUR, femeile, persoanele de peste 45 de ani, cei cu educație primară simt că au puțin sau deloc control asupra situației economice personale într-un procent mai ridicat decât media.

Cât privește încrederea în generația tânără, 14,6% dintre cei chestionați declară că au foarte multă încredere că generația tânără va schimba România în bine, 22,7% au destul de multă încredere, 27,1% destul de puțină, iar 32% foarte puțină sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 3,6%.

Votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și angajații din sectorul privat au încredere în generația tânără într-o proporție mai mare decât media.

Au cea mai puțină încredere că generația tânără simpatizanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară.

Conform sondajului, 33,6% dintre români cred că peste zece ani viața în România va fi mai bună decât în prezent, 16,1% apreciază că va fi la fel, iar 38,1% consideră că va fi mai rea, în timp ce 12,2% nu știu sau nu răspund.

Acest lucru este susținut de alegătorii PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare.

Votanții USR, persoanele cu educație superioară și locuitorii din București consideră că situația va rămâne neschimbată într-un procent mai ridicat decât restul populației.

Sunt pesimiști cu privire la evoluția României peste zece ani într-o proporție peste medie: votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural.

Întrebați în ce domenii cred că România are cele mai mari șanse să performeze bine în viitor, 37,3% dintre participanții la sondaj indică agricultura și producția alimentară, 23,4% tehnologia și digitalizarea, 15,8% educația și pregătirea tinerilor, iar 13,4% drumuri, autostrăzi și infrastructura. 10,8% menționează afacerile și dezvoltarea companiilor românești, 6,6% sportul și performanța sportivă, 6,4% protecția mediului și energia verde, iar 5,1% cultura și industriile creative. Ponderea non-răspunsurilor este de 16,5%.

Văd cele mai mari oportunități de dezvoltare în agricultură și producția alimentară într-o proporție peste medie votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani, cei din mediul rural, angajații din sectorul public.

Alegătorii PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și angajații din sectorul privat consideră că tehnologia și digitalizarea reprezintă principalul avantaj competitiv al României într-un procent mai ridicat decât restul populației.

Persoanele de peste 60 de ani și angajații din sectorul privat indică educația și pregătirea tinerilor ca principal domeniu de potențial într-o proporție mai mare decât media.

Întrebați care sunt cele mai importante lucruri de care România are nevoie pentru a se dezvolta în următorii ani, 46,7% dintre cei intervievați indică lideri politici mai competenți, 36,1% o educație mai bună, iar 19,2% dezvoltarea economică și investițiile. 11,8% menționează implicarea mai activă a cetățenilor, 9,3% păstrarea valorilor și tradițiilor românești, 8,4% tehnologia și digitalizarea, iar 6,8% valorificarea relației cu Uniunea Europeană. În procent de 4,8% nu știu sau nu răspund.

Votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare, angajații din sectorul public cred că România are nevoie de lideri politici mai competenți într-o proporție peste medie.

În schimb, votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București consideră că educația reprezintă principala prioritate pentru dezvoltarea României într-o proporție mai mare decât media.

Persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară și superioară și locuitorii din București indică într-un procent mai ridicat decât restul populației dezvoltarea economică și investițiile.

'Lansăm astăzi prima ediție a INDEXULUI Sentimentului Economic Newmoney.ro - INSCOP, un program de cercetări sociologice care va măsura periodic percepțiile, așteptările și comportamentele economice ale românilor prin sondaje la nivel național realizate de INSCOP Research. (...) Prin indicatori monitorizați constant și teme adaptate contextului, INDEXUL va oferi astfel o radiografie detaliată a încrederii, consumului, economisirii și perspectivelor economice ale populației', a declarat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.

Studiul a fost lansat în cadrul conferinței NewMoney.talks / Punctul de inflexiune organizată de newmoney.ro și Informat.ro, în parteneriat cu Academia de Studii Economice.

Datele cercetării au fost culese în perioada 2-8 iunie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica,editor online: Adrian Dădârlat)