Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România se află la valori minime, situații de scădere fiind înregistrate în 2012, 2018 și în 2020, a declarat luni, pentru AGERPRES, președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu.

'Începând cu 2024, indicatorul a avut valori reduse care indicau o situație incertă în economie și în acești ani am avut recesiuni tehnice, iar anul acesta chiar avem o ușoară recesiune. Deci cumva a anticipat această creștere modestă a PIB-ului, recesiunea tehnică precum și recesiunea actuală. A mai fost la un nivel foarte redus în 2012, atunci când am avut o criză politică. A mai fost în 2018, pe final de an, când s-a încercat naționalizarea fondurilor de pensii Pilon II. De asemenea, au mai fost situații de valori reduse în pandemie și la începutul războiului din Ucraina. Cel mai jos nivel a fost la începutul pandemiei de coronavirus, în 2020', a precizat Adrian Codirlașu.

El a menționat că în ultima prognoză PIB-ul pare că intră într-un teritoriu negativ și anul acesta s-ar putea să existe o ușoară recesiune.

'De asemenea, s-au ajustat anticipările privind evoluția cursului de schimb. Am avut episod de depreciere, aceste informații au fost incluse în anticipațiile membrilor noștri și avem un curs anticipat pe următoarele 12 luni undeva la 5,35 lei/euro. De asemenea, este anticipată o inflație care rămâne la un nivel ridicat. Pe un orizont de 12 luni, de exemplu, inflația anticipată rămâne la peste 7%', a menționat acesta.

Președintele CFA România a explicat, în context, că inflația va rămâne ridicată atâta timp cât deficitele bugetare vor fi ridicate.

'Este o problemă structurală la noi. Inflația este însă legată de o altă problemă structurală, deficitul bugetar. Pentru PIB anticipația mea este că vom avea o scădere, o recesiune, mă rog, spun lucrul acesta de anul trecut. Am putea consemna undeva între 0,5% și 1% scădere economică în acest an. Asta arată cifrele acum. Suntem în situație de stagflație, adică inflația e mare, economia scade. E cea mai rea combinație pentru că politicile standard nu funcționează. Singurul lucru care ar funcționa este reducerea în continuare a deficitului bugetar, însă prin reducerea cheltuielilor, pentru că dacă creștem veniturile înseamnă că generăm inflație și mai mare, majorăm taxele, ceea ce va pune presiune și mai mare pe economie', a mai afirmat Adrian Codirlașu.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut cu 7,7 puncte în luna mai, la valoarea de 30,5 puncte, potrivit unui comunicat al organizației. Indicatorul condițiilor curente s-a redus cu 9,3, până la valoarea de 23,4 puncte, iar cel al anticipațiilor a scăzut cu 6,8 puncte, atingând valoarea de 34 de puncte.

'Pe fondul aversiunii la risc, cauzată atât de factori externi, cât și interni, încrederea în economie a scăzut semnificativ. În același timp, în contextul episodului de depreciere a leului, și anticipațiile de evoluție viitoare a cursului de schimb s-au ajustat. De asemenea, consistent cu evoluția încrederii în economie, și anticipațiile pentru creșterea economică pentru anul curent au înregistrat scăderi semnificative, deja indicând un risc ridicat de recesiune', a explicat Codirlașu, în comunicat.

Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (iunie 2027) a crescut ușor față de valoarea înregistrată în exercițiul anterior, ajungând la 7,53%, iar 80% dintre participanți anticipează reducerea ratei inflației în următoarele 12 luni comparativ cu valoarea actuală a acesteia, în timp ce 20% anticipează majorarea ei.

În ceea ce privește cursul de schimb euro/leu, aproximativ 71% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar 29% o stagnare. Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,2857 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului euro/leu anticipat este de 5,3521 lei pentru un euro.

Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, 53% dintre participanți, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni iar 47% o scădere. De asemenea 67% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supra-evaluate, iar 20% că sunt corect evaluate.

Estimările privind deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2026 au scăzut față de exercițiul anterior cu 0,2 pp și s-a înregistrat o valoare medie a anticipațiilor de 6,2% din PIB.

Anticipațiile de creștere economică pentru anul 2026 s-au redus substanțial și au ajuns la valoarea medie de -0,1%, indicând un risc ridicat de recesiune. Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 61% în următoarele 12 luni.

În contextul războiului din Iran, a fost introdusă și o întrebare referitoare la anticipațiile privind evoluția prețului petrolului Brent în următoarele 12 luni. Conform răspunsurilor, participanții anticipează un preț (media anticipațiilor) de 99 dolari/baril.

Sondajul este realizat lunar de Asociația CFA România, de peste 14 ani, și reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizația dorește să cuantifice anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. Sondajul este realizat în ultima săptămâna a fiecărei luni iar participanții sunt membri ai Asociației CFA România și candidații pentru nivelurile II și III ale examenului CFA. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)