Din fiecare 100 de lei achitați pentru serviciile de telecomunicații, 55 de lei ajung la furnizori și subcontractori, circa 17 lei sunt destinați recuperării investițiilor, iar aproximativ 15,5 lei reprezintă taxe și contribuții către stat, potrivit unei analize realizate de analistul financiar Iancu Guda.

'Ce plătim atunci când achităm o factură de telecomunicații de 100 lei? Pe lângă impactul fiscal direct de circa 15,5 lei (TVA net încasat - plătit + impozit pe profit și venit + contribuții salariale pentru pensii, sănătate și impozit pe venit), 7 lei se duc către salariile nete, 8 lei către dobânzi și costuri cu energia, 17 lei pentru amortizarea investițiilor (cele mai accelerate din economie), iar 55 de lei ajung mai departe către furnizori și diverși subcontractori, care creează locuri de muncă, investesc și multiplică efectul financiar și fiscal, la rândul lor', se arată în analiza publicată pe blogul său de analistul financiar.

Potrivit cercetării, plata oricărei facturi pentru un produs sau serviciu generează un impact care se propagă în economie.

'În primul rând, generăm un efect direct, deoarece prețul plătit include costuri cu materiile prime, mărfuri, salarii, investiții, taxe și impozite. În al doilea rând, indirect, deoarece orice preț aferent unei facturi plătite include costuri cu furnizori și subcontractori, care generează, la rândul lor, locuri de muncă, investiții, achiziții, taxe și impozite. Am căutat să răspund la această întrebare pentru o plată care se regăsește în bugetul lunar al fiecărui român: factura de telecomunicații pentru voce și date', a menționat Iancu Guda.

El a explicat că, pentru realizarea analizei, a utilizat situațiile financiare extinse depuse de cele mai mari companii active în sectorul telecomunicațiilor prin rețele cu cablu.

Astfel, au fost analizate ponderile cheltuielilor din cifra de afaceri pentru cele mai importante companii din această industrie în perioada 2020-2025.

'Profitabilitatea medie a sectorului de telecomunicații a fost de 6,5% pe parcursul anului 2025 (foarte aproape de media la nivel național de 6,7%), în condițiile în care un sfert din companii raportează pierderi de până la -10%, iar diferența de trei sferturi înregistrează un profit mai mic de 10%', notează autorul analizei.

Conform sursei citate, diferența cheltuielilor este alocată în principal mărfurilor (majoritatea fiind echipamente de telecomunicații oferite clienților finali), furnizorilor și serviciilor subcontractate către terți, toate acestea cumulând 58% din totalul cheltuielilor sau 55% din veniturile totale.

'Deoarece cifra de afaceri raportată în situațiile financiare și costurile cu furnizorii nu conțin rulajele de TVA, putem deduce că pentru fiecare factură de 100 lei se plătește un TVA de 21 lei, care ajunge să fie plătit mai departe către stat în cuantum net de 9,5 lei, după ce se compensează cu TVA-ul plătit către furnizori și terți subcontractori (55% din cifra de afaceri)', se mai precizează în document.

Practic, pentru fiecare factură netă de 100 de lei se generează un efect comercial de 55 de lei pe lanțul economic (furnizorii companiilor de telecomunicații) și un TVA net încasat la bugetul public de 9,5 lei, mai arată analiza.

'Următoarele cheltuieli importante sunt cele referitoare la recuperarea investițiilor în infrastructura companiilor de telecomunicații, respectiv rețeaua de fibră optică și transport, centrele de date, rețeaua radio mobilă (turnuri telecom, stâlpi și antene, echipamente radio, sisteme de alimentare electrică și baterii), spectrul radio (licențele ANCOM pentru benzile de frecvență și licitațiile 5G), infrastructura IT și sistemele software. Practic, 18,8% din cheltuieli, sau 17,7% din cifra de afaceri a companiilor de telecomunicații, este destinată recuperării investițiilor pe termen lung (echivalentul cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe)', se menționează în document.

Analiza arată că ponderea este de șase ori mai mare decât media la nivel național. Potrivit autorului, doar 3 lei din fiecare 100 de lei facturați de o companie medie din România reprezintă costuri cu amortizarea investițiilor.

Totodată, costurile cu personalul reprezintă 12,1% din totalul cheltuielilor, respectiv 11,4% din cifra de afaceri (echivalentul facturii plătite de clienții finali), din care circa 42,5% reprezintă contribuții sociale și impozit pe venit plătite către bugetul public.

Mai exact, din fiecare 100 de lei plătiți pentru serviciile de telecomunicații, o sumă de 11,4 lei merge către acoperirea costurilor cu personalul angajat direct, din care aproape 5 lei reprezintă contribuții sociale și impozit pe venit plătite către bugetul public, notează sursa citată.

'În final, avem costurile cu dobânzile, care reprezintă 4,4% din totalul cheltuielilor, apoi costurile cu energia și utilitățile, cu o pondere de 3,9%, și impozitul pe profit sau venit (în cazul impozitului minim pe cifra de afaceri), de 1,1% din totalul costurilor (foarte aproape de media națională de 1,4%; impozitul pe profit și venit plătit în 2025 de toate companiile din România a fost de 41 miliarde lei, la o cifră de afaceri de 2.849 miliarde lei, în condițiile unui PIB de 1.909 miliarde lei și venituri curente la buget de 584 miliarde lei)', se mai precizează în document.

Potrivit sursei citate, cheltuielile în creștere, exprimate ca procent din totalul cheltuielilor, sunt cele referitoare la amortizarea investițiilor din ce în ce mai consistente, care au crescut de la 16% (2020) până la 18,8% (2025), apoi cheltuielile cu personalul, în creștere de la 11,2% (2020) până la 12,1% (2025), urmate de cele cu dobânzile, de la 2,5% (2020) până la 4,4% (2025), și utilitățile și energia, care efectiv s-au dublat în ultimii 5 ani, de la 1,8% (2020) până la 3,9% (2025).

'Echilibrul financiar al companiilor de telecomunicații a fost posibil datorită optimizării costurilor cu mărfurile pentru echipamentele oferite clienților finali, care au scăzut de la 22,9% (2020) până la 19,1% (2025), și a celor privind subcontractarea unor servicii către terți furnizori, în scădere de la 42% (2020) până la 39,2% (2025)', mai arată analiza. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)