Plafonul de 100 de lei/hectar acordat fermierilor din sectorul vegetal afectați de secetă nu poate fi acceptat în condițiile în care proiectul de act normativ aflat în consultare prevede suma de maximă de 523 de lei/hectar, atrage atenția Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), într-o scrisoare deschisă transmisă, luni, autorităților.

'Alianța pentru Agricultură și Cooperare, în numele fermierilor și cooperativelor agricole membre, privește cu îngrijorare declarațiile publice recente ale ministrului interimar al agriculturii, a cărui activitate am apreciat-o și continuăm să o apreciem. Tocmai de aceea, considerăm necesară o clarificare publică: fermierii din sectorul vegetal, afectați de secetă, de instabilitatea geopolitică și de presiunile comerciale care le fragilizează activitatea, trebuie să primească informații corecte, coerente și transparente cu privire la sprijinul care li se cuvine. De altfel, ne exprimăm public susținerea pentru sectoarele bovin și suin și înțelegem nevoia unor măsuri dedicate. Nu putem însă accepta ca fermierilor din sectorul vegetal să li se anunțe, prin declarații televizate, că vor primi maximum 100 lei/ha, în condițiile în care proiectul de act normativ aflat în consultare prevede negru pe alb maximum 523 lei/ha, echivalentul a maximum 100 euro/ha. Între textul normativ și comunicarea publică există o contradicție pe care cerem să fie lămurită', se arată în document.

Organizația menționează că plafonul de 100 de lei/hectar nu este susținut de cifrele oficiale. Astfel, pe baza datelor din Nota de fundamentare a proiectului, numai alocarea europeană, de aproximativ 14,8 milioane euro (77.680.760 de lei), împărțită la suprafața de 553.961 de hectare calamitată la porumb și floarea-soarelui, înseamnă aproximativ 140 lei/hectar.

'Cu alte cuvinte, fără niciun leu contribuție națională, cuantumul european singur depășește suma comunicată public. Schema totală prevăzută în proiect, de 233.042.280 lei (alocare europeană plus contribuție națională), raportată la aceeași suprafață, înseamnă aproximativ 421 lei/ha în medie, iar cuantumul maxim prevăzut în act este de 523 lei/ha. Așadar, plafonul de 100 lei/ha comunicat public se situează sub nivelul rezultat exclusiv din fondurile europene și la o cincime din cuantumul înscris în propriul proiect al Guvernului. O asemenea sumă nu poate fi prezentată drept sprijin. Pentru ferme lovite de secetă, cu costuri crescute, pierderi comerciale și incertitudine administrativă, 100 lei/ha nu reprezintă realitatea (cheltuieli, costuri exacerbate la combustibil și îngrășăminte) cu atât mai mult cu cât aceeași notă de fundamentare recunoaște cheltuieli de 6.319,6 lei/ha la porumb și 6.802,3 lei/ha la floarea-soarelui', explică semnatarii scrisorii.

În acest context, AAC, prin fermierii pe care îi reprezintă, solicită calculul complet și oficial: suprafața eligibilă, numărul beneficiarilor, gradul de afectare pe intervale, contribuția națională efectivă și destinația integrală a fondurilor, inclusiv a oricărei sume redirecționate către alte măsuri.

'Dacă Ministerul Finanțelor nu identifică resurse naționale pentru o despăgubire corectă, cerem să spună acest lucru deschis și să își asume public și politic decizia. Alocarea europeană pentru fermierii afectați de secetă provine din rezerva agricolă a PAC, același cadru din care sunt finanțate și plățile directe, care vin însoțite de constrângeri de producție. Aceste resurse nu trebuie transformate într-o plată nesemnificativă, prezentată drept soluție. Fermierii și-au planificat activitatea pe baza angajamentelor publice: au negociat scadențe, au reeșalonat plăți, au contractat inputuri și au continuat să înființeze culturi. Schimbarea repetată a cuantumului anunțat, de la 100 euro/ha, la 333 lei/ha, la maximum 100 lei/ha, subminează predictibilitatea unui sector deja vulnerabil și, mai grav, vulnerabilizat prin decizii politice', avertizează sursa citată.

În plus, fermierii vor instituirea unui mecanism permanent de dialog între Administrația Prezidențială, Guvern, ministerele implicate în negocierile europene și organizațiile reprezentative din agricultură.

'Fermierii nu cer privilegii și nu cer ca un sector să fie sprijinit în detrimentul altuia. Cer respect, transparență, predictibilitate și consultare reală înainte de adoptarea deciziilor care le afectează major activitatea, astfel încât punctele lor de vedere să fie luate în considerare, nu ignorate și înlocuite de simple comunicări ca fapt împlinit', se precizează în scrisoarea oficială.AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)