Aproximativ 17% dintre locuințele din România au o asigurare facultativă, ceea ce înseamnă că circa patru din cinci locuințe nu beneficiază de o astfel de poliță, a declarat joi Valentin Ionescu, director în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).

'În România, această discuție este cu atât mai importantă cu cât asigurarea facultativă a locuinței rămâne la un nivel redus. Aproximativ 17% dintre locuințe au o astfel de poliță. Altfel spus, aproximativ patru din cinci locuințe nu beneficiază de o asigurare facultativă. În regiunea Nord-Vest, din care face parte și Maramureșul, procentul este tot de aproximativ 17%. Sunt cifre care ar trebui să ne dea de gândit. Dar soluția nu este pur și simplu să vindem mai multe polițe. Dacă ne limităm la acest obiectiv, riscăm să pierdem din vedere lucrul cel mai important: ce primește, în realitate, omul pentru banii pe care îi plătește?', a afirmat Ionescu, citat într-un comunicat al ASF.

Declarația a fost făcută în cadrul evenimentului 'Acasă în siguranță' 2026: Campanie națională pentru protejarea locuințelor românilor', organizat joi, la Baia Mare.

Potrivit acestuia, existența unei polițe nu înseamnă automat că proprietarul beneficiază de protecția financiară de care are nevoie, fiind importante riscurile acoperite, limitele și excluderile prevăzute în contract, precum și valoarea sumei asigurate.

'Aceste exemple arată de ce momentul adevărului într-o asigurare este dauna. Atunci aflăm dacă produsul cumpărat răspunde într-adevăr nevoilor clientului. Atunci vedem cât de simplu este să notifici o daună, cât durează evaluarea, cât de bine comunică asigurătorul cu persoana păgubită și, în final, dacă despăgubirea răspunde așteptărilor create atunci când polița a fost vândută', a explicat reprezentantul ASF.

El a subliniat că încrederea în asigurări se poate construi în ani, dar poate fi pierdută rapid în urma unei experiențe neplăcute în cazul unei daune, motiv pentru care accentul ar trebui pus și pe valoarea oferită consumatorului, nu doar pe prețul poliței.

'Cea mai ieftină poliță nu este automat cea mai bună. Trebuie să vedem ce riscuri acoperă, ce excluderi are, care sunt limitele și sublimitele, care este suma asigurată și cum funcționează despăgubirea', a precizat Valentin Ionescu.

În ceea ce privește digitalizarea, acesta a menționat că, potrivit unei cercetări EIOPA, 75% dintre consumatorii români intervievați considerau că digitalizarea facilitează procesul de daună, comparativ cu 63% la nivelul UE27. Totodată, 83% dintre respondenții români care dețineau acest tip de asigurare considerau că produsul le oferă 'value for money'.

'Acest ultim procent exprimă percepția consumatorilor, nu un calcul statistic al raportului dintre prime și despăgubiri', a precizat reprezentantul ASF.

Potrivit acestuia, digitalizarea poate simplifica notificarea și gestionarea unei daune, însă tehnologia nu poate înlocui claritatea informațiilor oferite consumatorilor.

'Consumatorul ar trebui să poată răspunde, înainte să semneze, la cinci întrebări foarte simple: Ce riscuri sunt acoperite? Ce nu este acoperit? Care este suma asigurată? Ce trebuie să fac dacă apare o daună? În ce condiții primesc despăgubirea? Dacă răspunsurile la aceste întrebări nu sunt clare, atunci nici decizia consumatorului nu poate fi una pe deplin informată', a susținut Ionescu.

Din perspectiva supravegherii conduitei, accentul trebuie pus și pe rezultatul pe care îl primește consumatorul, respectiv modul în care a fost conceput produsul, cui îi este vândut, cum sunt explicate condițiile și cum este tratat clientul în cazul unei daune sau al unei reclamații, a mai arătat reprezentantul ASF.

Acesta a atras atenția și asupra deficitului de protecție la nivel european, menționând că, în perioada 1980-2023, doar aproximativ un sfert din pierderile provocate de catastrofe naturale au fost asigurate.

'Prevenția și asigurarea trebuie, de aceea, să meargă împreună. O casă mai sigură reduce riscul și dimensiunea unei eventuale pierderi. Asigurarea oferă resursele financiare necesare pentru ca o familie să se poată ridica după un eveniment grav. În cele din urmă, protecția locuințelor nu este doar responsabilitatea asigurătorilor sau a autorităților. Este o responsabilitate împărțită', a mai spus Valentin Ionescu.

În opinia sa, consumatorul trebuie să înțeleagă ce cumpără, distribuitorul trebuie să explice produsul, asigurătorul să ofere produse care au valoare pentru client, iar autoritățile să urmărească dacă acesta este tratat corect.

'Poate că acesta ar trebui să fie și modul în care măsurăm evoluția pieței, nu doar prin numărul de polițe, nu doar prin volumul primelor, ci prin numărul familiilor care, atunci când se întâmplă ceva grav, pot spune: «Am fost asigurat și asigurarea a funcționat atunci când am avut nevoie de ea». Aceasta este, până la urmă, diferența dintre o poliță în sertar și protecția reală', a adăugat reprezentantul ASF. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)