Deficitul bugetar s-a redus, în termeni nominali, cu 31% după primele opt luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, coborând la 2,89% din PIB, a anunțat sâmbătă Ministerul Finanțelor.

'Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 59,42 miliarde de lei, cu 26,94 miliarde de lei mai mic față de deficitul de 86,36 miliarde de lei înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025. În termeni nominali, deficitul bugetar s-a redus cu aproximativ 31%. Ca pondere în PIB, deficitul a coborât de la 4,51% în primele opt luni ale anului 2025 la 2,89% în perioada similară din 2026, ceea ce reprezintă o îmbunătățire de aproximativ 1,62 puncte procentuale', precizează instituția, într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, evoluția reflectă menținerea procesului de consolidare fiscal-bugetară, în condițiile în care veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 11,4% ( aproape 48 miliarde de lei), față de primele opt luni din 2025, într-un ritm semnificativ superior celui al cheltuielilor totale, care au avansat cu 4,2% (aproximativ 21,06 miliarde de lei).

Execuția bugetului general consolidat arată că veniturile totale au însumat 468,10 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2026 iar ca pondere în PIB acestea au crescut de la 21,9% la 22,8%, cu aproximativ 0,85 puncte procentuale.

Veniturile fiscale au ajuns la 242,69 miliarde de lei, în creștere cu 14,3% față de primele opt luni ale anului precedent.

Ministerul Finanțelor precizează că un aport important a provenit din încasările din TVA, care au totalizat 103,35 miliarde de lei, cu aproximativ 20,80 miliarde de lei, respectiv 25,2%, peste nivelul înregistrat în perioada ianuarie-august 2025.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au însumat 42,86 miliarde de lei, în creștere cu 8,1%, în timp ce veniturile din impozitul pe profit au ajuns la 29,55 miliarde de lei, marcând un avans de 9,1%.

Contribuțiile de asigurări au totalizat 147,53 miliarde de lei, cu aproximativ 9,80 miliarde de lei, respectiv 7,1%, mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.

În același timp, impozitele și taxele pe proprietate au înregistrat o creștere de peste 30%, până la aproximativ 11,02 miliarde de lei.

Sumele primite de la Uniunea Europeană și alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțărilor au însumat 43,38 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 37,7% față de primele opt luni ale anului precedent.

În ceea ce privește cheltuielile bugetului general consolidat, acestea au totalizat 527,53 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2026. Raportate la PIB, cheltuielile totale s-au redus de la 26,4% în 2025 la 25,7% în 2026, o diminuare de aproximativ 0,7 puncte procentuale.

Cheltuielile de personal au însumat 109,04 miliarde de lei, în scădere cu 4,26 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului precedent, pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,3% din PIB, cu 0,6 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au ajuns la 67,83 miliarde de lei, în creștere cu 7,1% față de perioada similară din anul precedent.

Cheltuielile cu dobânzile au totalizat 42,05 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 8,86 miliarde de lei, respectiv 26,7%, față de primele opt luni din 2025. Ponderea acestora în PIB a ajuns la aproximativ 2%.

'Evoluția cheltuielilor cu dobânzile continuă să reprezinte o presiune importantă asupra bugetului, consolidarea fiscală și reducerea necesarului de finanțare fiind esențiale pentru limitarea, pe termen mediu, a costurilor asociate datoriei publice', subliniază sursa citată.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 166,87 miliarde de lei, în scădere cu 0,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele șapte luni ale anului 2026, în sumă de 236,64 milioane de lei.

În ceea ce privește finanțarea proiectelor de dezvoltare, cheltuielile aferente proiectelor susținute din fonduri externe nerambursabile au totalizat 52,24 miliarde de lei în primele opt luni ale anului. Suma include finanțările europene din perioadele de programare 2014-2020 și 2021-2027, subvențiile europene pentru agricultură, Fondul pentru Modernizare și componenta de granturi a PNRR.

Investițiile susținute din fonduri europene au înregistrat o creștere semnificativă. Plățile pentru proiectele finanțate prin cadrul financiar 2021-2027 și prin PNRR, atât din granturi, cât și din împrumuturi, au crescut cu 27 de miliarde de lei (+67,3%) față de aceeași perioadă a anului trecut, evoluție care a compensat scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale, influențată de nivelul excepțional al plăților efectuate la începutul anului 2025 pentru achitarea unor obligații restante, capitalizarea Carpatica Feroviar România și cheltuieli în domeniul apărării, se mai preizează în documentul publicat de Finanțe.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în creștere cu 25,1 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv de la 71,95 miliarde de lei la 97,05 miliarde de lei, din care 69,2% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027.

'Execuția bugetară la opt luni confirmă continuarea procesului de consolidare fiscală și faptul că măsurile adoptate produc efecte. Este important că această ajustare are loc într-un context în care veniturile cresc într-un ritm semnificativ mai rapid decât cheltuielile, iar finanțarea din fonduri europene și PNRR continuă să susțină economia și proiectele de dezvoltare ale României. Trebuie să păstrăm însă, obligatoriu, o abordare prudentă în perioada următoare. Fiecare decizie de cheltuire a banului public trebuie cântărită cu responsabilitate, în contextul presiunilor ridicate asupra bugetului și al unui spațiu fiscal limitat, dar și al factorilor externi care pot influența evoluția economiei României. De aceea, disciplina cheltuielilor, prioritizarea strictă și menținerea investițiilor esențiale sunt condiții obligatorii pentru continuarea consolidării fiscale', a declarat Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, în comunicat.

După primele șapte luni ale anului, deficitul bugetar s-a situat la 2,34% din PIB, în condițiile în care ținta pentru întregul an este de 6,2% din PIB. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)