Creditul furnizor reprezintă principala sursă de finanțare în economia românească, în condițiile în care companiile încasează facturile mai târziu decât își achită obligațiile către furnizori, ceea ce poate genera blocaje financiare în lanț, a declarat joi președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavius Jakubowicz.

'De multe ori companiile, proprietarii, strigă în gura mare că nu primesc finanțare de la bănci, în primul rând. Oare este adevărat? Băncile sunt atât de rele încât nu vor să finanțeze companiile? Așa cum spun eu, fiind contabil la bază, răspunsul este 'depinde' și 'parțial adevărat'. De ce? Pentru că probabil băncile au motive întemeiate pentru care nu finanțează companiile, dar și companiile au partea lor de vină. Acum ține de noi, în primul rând prin educația oamenilor de afaceri, cum rezolvăm această problemă. Și cred că lipsa de creditare în economie este, în primul rând, o lipsă de încredere. De ce? Pentru că, dacă ne uităm la cifre, potrivit rapoartelor BNR, vedem că 22% reprezintă finanțarea neguvernamentală în mediul privat. Am putea spune că este de trei ori mai puțin față de media UE. Iată că suntem la încă un capitol codașii Europei. Această lipsă de finanțare privată a mediului economic se traduce prin ce? Prin lipsă de creștere, de durabilitate și de dezvoltare continuă a companiilor. Dar ce se întâmplă? Care este paradoxul? Vedem că, în general, companiile românești, și aici mă refer, în primul rând, la companiile antreprenoriale, la companiile care sunt fondate de antreprenori români, companii mici, medii, dar și companii mari, nu au un acces foarte facil la finanțare. În schimb, dacă ne uităm în bilanțurile acestora, vom avea niște surprize. De ce? Pentru că vom vedea că ele sunt deja îndatorate. Cum se întâmplă lucrul acesta? Păi, printre cele mai mari datorii care există în bilanțurile unor companii este creditul la furnizori. Este principala sursă de finanțare în economia românească. De ce? Eu aș pune-o pe lipsa educației financiare, dacă mă întrebați pe mine', a afirmat Jakubowicz.

Potrivit președintelui AAFBR, durata medie de plată a furnizorilor a fost de 83 de zile în 2024, în timp ce durata medie de încasare a creanțelor a ajuns la 93 de zile.

'Ce înseamnă lucrul acesta din punctul de vedere al unei afaceri? Că eu, ca antreprenor, trebuie să-mi finanțez afacerea. Încasez mai greu decât plătesc la furnizori. Cum fac lucrurile astea să acopăr acest necesar de trezorerie care este negativ la sfârșitul unei zile de referință, să spunem? Păi, am mai multe variante. Varianta la care apelează, în general, companiile din România este să rostogolească plățile către furnizori. Și un furnizor care nu este plătit de mine la timp va întârzia plata mai departe către furnizorii săi. Și iată cum se propagă o undă de șoc în întreaga economie', a explicat președintele AAFBR, la conferința 'Finanțarea Societăților Comerciale', ediția a III-a, eveniment organizat de Consiliul Patronatelor ESG din România, Institutul Bancar Român, NAI România & Moldova.

În acest context, el a atras atenția și asupra numărului redus de întreprinderi din România, estimând un deficit de aproximativ 400.000 de companii față de media europeană raportată la populație.

'Pentru a putea să mergem mai departe ca economie, trebuie să ne uităm în stradă la antreprenori și să luăm exemple de la țările din vest, Germania, Austria, Italia, Spania, unde motorul economiei sunt IMM-urile. Avem și aici un deficit destul de mare de IMM-uri la nivel de populație. Avem 55 de microîntreprinderi la mia de locuitori față de 77, dacă nu mă înșel, la nivel european. Asta s-ar traduce, aproximativ, printr-o lipsă de 400.000 de companii în economie. Vă dați seama ce ar însemna să avem cu 400.000 de companii în economia reală? Câte locuri de muncă s-ar crea? Taxe, bază impozabilă, afaceri, posibil unicorni, pentru că avem potențial. Antreprenorul român este smart, se adaptează, însă trebuie să-l și ajutăm', a mai spus președintele AAFBR.AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)