Patru judecători de la Instanța supremă, care l-au achitat pe fostul ministru al Sănătății Nicolae Bănicioiu, compară situația acestuia cu cea a liderului opoziției ruse Aleksei Navalnîi, decedat anul trecut în condiții suspecte într-o închisoare aflată la Cercul Polar Arctic.
Este vorba de Lia Savonea (președinta Instanței supreme), Mihail Udroiu, Adriana Ispas și Gheorghe Valentin Chitidean.
Detalii despre această comparație forțată apar în motivarea deciziei prin care Instanța supremă a dispus luni achitarea lui Nicolae Bănicioiu pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și trafic de influență, într-un dosar în care a fost acuzat de DNA că a primit aproape 800.000 de euro mită de la doi oameni de afaceri (Dorin Cocoș și Mihaela Irimescu), în legătură cu numirea unor manageri de spital și derularea unor contracte din bani publici.
Astfel, cei patru judecători care au votat pentru achitare au pus la îndoială credibilitatea martorilor - denunțători din dosarul lui Bănicioiu, deoarece aceștia erau implicați în alte dosare penale.
'Înalta Curte, Completul de 5 Judecători, în opinie majoritară, apreciază că este necesară reliefarea unor nuanțe în ceea ce privește modalitatea de evaluarea a credibilității martorilor, în ipotezele în care prin poziția lor procesuală anterioare, ca urmare a celor relatate, aceștia au obținut unul sau mai multe beneficii de drept substanțial sau procesual', se arată în motivare.
În context, judecătorii români aduc în discuție un dosar de la CEDO, deschis de Aleksei Navalnîi împotriva Rusiei, în legătură cu modul în care regimul condus de Vladimir Putin l-a judecat și condamnat pentru presupuse fraude.
'Tot astfel, în cauza Navalnyy și Ofitserov contra Rusiei, Curtea Europeană a reținut că instanțele din procedurile paralele erau în mod evident încurajate de a rămâne în concordanță, din cauză că orice constatare contradictorie ar fi putut compromite temeinicia ambelor hotărâri. Astfel, Curtea a considerat că riscul de a pronunța hotărâri contradictorii a fost un element care a descurajat judecătorii de la rolul de a afla adevărul în cauză și le-a diminuat capacitatea acestora de a realiza înfăptuirea justiției, cauzând astfel prejudiciu ireparabil pentru independența, imparțialitatea instanței și, mai mult, a capacității acesteia de a asigura o procedură echitabilă. Deopotrivă, Curtea a arătat că disjungerea cauzelor și, în mod special, condamnarea unuia dintre acuzați ca urmare a unei pledoarii de vinovăție a compromis competența acestuia de martor în cauza subsecventă a reclamanților (CEDO, hotărârea din 23 februarie 2016, în cauza Navalnyy și Ofitserov contra Rusiei, parag. 102 - 109)', spune Instanța supremă.
Cei patru magistrați consideră că situație lui Aleksei Navalnîi este 'parțial' asemănătoare cu cea a lui Bănicioiu.
'Situația de fapt reținută de instanța de contencios european în cauza Navalnyy și Ofitserov contra Rusiei este parțial asemănătoare cu cea din prezenta cauză, în care majoritatea martorilor au avut fie calitatea de denunțători, fie au fost coinculpați într-o cauză penală paralelă din care a fost disjunsă prezenta cauză. Diferența specifică dintre cele două cauze este că, în general, martorii care au obținut beneficii substanțiale și procedurale în cauza disjunsă nu au avut o poziție procesuală constantă, declarațiile acestora fiind contradictorii fie în cadrul aceleiași faze procesuale (în special în cursul urmăririi penale), fie în faze procesuale diferite', declară judecătorii.
Revenind la cazul lui Bănicioiu, judecătorii spun că 'nu pot ignora' că unele dintre beneficiile substanțiale oferite acestor martori au fost atât de semnificative (netrimiterea în judecată pentru infracțiunea de dare de mită, respectiv reducerea limitelor de pedeapsă), încât sunt susceptibile să pună în discuție credibilitatea declarațiilor date de martori în cursul urmăririi penale și care au fost retractate ulterior.
În esență, completul de la Înalta Curte a dispus achitarea lui Nicolae Bănicioiu pe motiv că DNA nu a oferit alte probe care să-l incrimineze, în afara declarațiilor date de afaceriștii Dorin Cocoș și Mihaela Irimescu, declarații care nu ar fi credibile.
A existat și un magistrat care nu a fost de acord cu achitarea lui Bănicioiu, și anume judecătoarea Francisca Vasile. Ea a susținut că trimiterea la cauza lui Navalnîi de la CEDO nu este utilă, deoarece situația din cele două dosare sunt 'eminamente diferite'.
***Bănicioiu vs Navalnîi
Nicolae Bănicioiu a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2021 pentru luare de mită și trafic de influență, alături de o complice, Cătălina Alexandra Furtună.
Potrivit DNA, în perioada 21 decembrie 2012 - 7 aprilie 2015, când era ministru al Tineretului și Sporturilor, Nicolae Bănicioiu ar fi acceptat promisiunea a doi oameni de afaceri, respectiv Dorin Cocoș și Mihaela Irimescu, și ulterior ar fi primit în numerar de la unul dintre cei doi suma totală de 1.292.122 lei, reprezentând dividende aferente anului 2013 distribuite de două societăți comerciale, care comercializau bunuri către spitale publice/institute. În schimb, spun anchetatorii, Bănicioiu ar fi promis că își va exercita influența asupra ministrului Sănătății de la acea vreme, astfel încât să-l determine pe acesta să mențină sau să nu revoce din funcție manageri de la cinci spitale publice/institute din Capitală și județul Ilfov aflate în subordinea Ministerului Sănătății, cu care firmele controlate de oamenii de afaceri derulau relații comerciale profitabile, sau numirea pe funcția de manager a acelor spitale publice/institute a unor persoane apropiate oamenilor de afaceri.
Aleksei Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, lider al opoziției ruse, a murit pe 16 februarie 2024, într-o închisoare din Rusia, aflată la Cercul Polar Arctic. El ispășea o pedeapsă pentru 'extremism' într-o colonie penitenciară îndepărtată în zona arctică, în condiții foarte dificile. Navalnîi a denunțat drept politice numeroasele sale procese, considerându-le o modalitate de a-l pedepsi pentru opoziția împotriva președintelui Vladimir Putin.
Ulterior, soția sa, Iulia Navalnaia, a declarat că testele de laborator efectuate în străinătate pe probe biologice obținute de la soțul ei au arătat că acesta a fost otrăvit. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Judecătorii de la Instanța supremă compară dosarul lui Bănicioiu cu al disidentului rus Aleksei Navalnîi

Conţinutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
CCR dezbate sesizarea pe legea prin care comuna Cociuba Mare devine zonă cu resurse turistice
Curtea Constituțională a României (CCR) ar putea pronunța miercuri decizia în cazul sesizării președintelui Nicușor Dan în legătură cu Legea pentru modificarea OUG privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național, secțiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice. Actul normativ modifică anexe ale OUG, introduc&ac
Sesizarea lui Bolojan privind conflictul de natură constituțională dintre Guvern și Instanța supremă, la CCR
Curtea Constituțională a României (CCR) este așteptată să ia o decizie miercuri în cazul sesizării depuse de premierul interimar Ilie Bolojan cu privire la soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților.
Sesizarea președintelui Nicușor Dan asupra Legii privind utilizarea plajei Mării Negre, pe agenda CCR
Curtea Constituțională a României ar putea pronunța, miercuri, o decizie în cazul sesizării președintelui Nicușor Dan asupra Legii privind utilizarea plajei Mării Negre. în luna noiembrie a anului trecut, șeful statului a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și comp
CCR discută sesizarea trimisă de Grindeanu privind un posibil conflict juridic între Guvern și Parlament
Curtea Constituțională a României (CCR) ar putea lua o decizie miercuri în cazul sesizării președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, declanșat prin emiterea Ordonanței de urgență referitoare la Programul SAFE. Sorin Grindeanu a
Vâlcea: Bărbatul bănuit că și-a ucis iubita și a aruncat-o în râul Olt a ajuns în arestul IPJ
Vlad Bălțățeanu, principalul suspect în cazul tinerei al cărei cadavru a fost găsit într-o valiză pe râul Olt, a ajuns marți seara în custodia autorităților judiciare din Vâlcea, pentru continuarea cercetărilor în dosarul de omor deschis de procurori pe numele lui. Bărbatul în vârstă de 30 de ani era dat în
CCR stabilește în ce situații pot fi ridicate la percheziții obiecte și înscrisuri
Curtea Constituțională a stabilit, marți, că excepția din Codul de procedură penală care instituie obligația de a fi ridicare în cadrul perchezițiilor, întotdeauna, obiectele și înscrisurile în privința cărora există 'suspiciuni' că pot avea o legătură cu săvârșirea unei infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare di
DGPMB: 5 persoane, cercetate pentru că ar fi înșelat bătrâni cu vânzarea unor dispozitive ce ar fi vindecat afecțiuni inventate
Polițiștii Capitalei au pus în executare, marți, cinci mandate de percheziție într-un dosar de înșelăciune în care cinci persoane sunt cercetate pentru că, în perioada iulie 2025 - septembrie 2026, sub paravanul unor societăți comerciale prezentate ca centre de sănătate și sub pretextul accesării unor fonduri destinate programelor de sănătate, a
CCR: Dispozițiile din lege ce împiedică unii funcționari publici să candideze la funcții de demnitate publică - neconstituționale
Curtea Constituțională a României a stabilit, marți, că sunt neconstituționale dispozițiile potrivit cărora înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere pot candida pentru funcții de demnitate publică numai după încetarea raporturilor de serviciu. Potrivit unui comunicat al CCR transmis AGERPRES, judecătorii constituțional









