Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) precizează că drepturile bănești ale polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol de diminuare și vor fi asigurate integral în cursul acestui an.
'Cu privire la protestele anunțate de două dintre organizațiile sindicale reprezentative din sistemul penitenciar, având în vedere revendicările formulate în manifestul făcut public de către acestea, pentru corecta informare a publicului și a polițiștilor de penitenciare, dar și pentru a evita inducerea panicii în rândul angajaților sistemului penitenciar românesc, Administrația Națională a Penitenciarelor răspunde, punctual, acestor revendicări. (...) Drepturile bănești ale polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol de diminuare și vor fi asigurate integral în cursul acestui an (inclusiv pentru plata orelor suplimentare și a celorlalte drepturi salariale curente), în acord cu cadrul legal de reglementare, existând perspectiva ca acestea să nu fie afectate nici în anul 2026', informează ANP într-un comunicat remis, marți, AGERPRES.
Potrivit sursei citate, afirmațiile 'Nu este asigurat bugetul de salarii integral pentru lunile noiembrie și decembrie 2025' și 'Există un pericol iminent de tăiere a drepturilor salariale pentru încadrarea în bugetul pe 2025 și perpetuarea situației în 2026' nu corespund realității deoarece, prin Ordonanța de Urgență a Guvernului 50/2025 privind rectificarea bugetară, s-au alocat fondurile necesare pentru plata integrală a cheltuielilor de personal până la 31 decembrie 2025 (321.349.000 lei) din subvenții de la bugetul de stat, filele de buget aferente suplimentării fiind deja aprobate de Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor în data de 15.10.2025.
'Pentru anul 2026, Administrația Națională a Penitenciarelor a transmis Ministerului Justiției proiectul de buget, care include toate drepturile salariale prevăzute de legislația în vigoare, cu respectarea prevederilor din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, potrivit cărora nivelul salariilor de bază, soldelor de funcție, salariilor de funcție și celorlalte elemente salariale se menține în anul 2026 la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025. Această plafonare nu reprezintă o diminuare a drepturilor, ci o măsură temporară de menținere a nivelului salarial existent, fără afectarea cuantumurilor aflate în plată', explică ANP.
Despre afirmația 'A fost sistată plata sentințelor judecătorești, deși acestea priveau drepturi salariale restante încă din 2019', ANP susține că este neîntemeiată juridic, întrucât nealocarea creditelor bugetare aferente tranșelor scadente în 2025 nu reprezintă o decizie a ANP, ci aplicarea art. XVIII alin. (1)-(2) din OUG nr. 52/2025, potrivit căruia: 'Tranșele aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești (...) scadente până la 31 decembrie 2025 și care nu au fost plătite până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se plătesc în anul 2026'. De asemenea, conform art. 14 alin. (2)-(3) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, nicio cheltuială nu poate fi angajată sau efectuată fără prevedere bugetară și bază legală.
Astfel, amânarea tranșelor reprezintă o măsură generală, aplicabilă întregului sector bugetar, nefiind specifică sistemului penitenciar, subliniază sursa citată.
Cu privire la afirmația 'A fost transmisă de către ANP o adresă pentru sistarea plății majorării de 50% pentru trimestrul IV', instituția precizează că este 'falsă'.
'Administrația Națională a Penitenciarelor nu a transmis nicio adresă privind sistarea plății majorării pentru lucrări, misiuni sau activități suplimentare reglementate de lege, cu atât mai mult cu cât plata aferentă trimestrului IV se va efectua în același timp cu plata drepturilor salariale aferente lunii decembrie 2025, respectiv în luna ianuarie 2026', se menționează în comunicat.
În legătură cu afirmația 'Presiunea făcută de ANP pentru a nu se plăti orele suplimentare', Administrația arată că și aceasta este 'nefondată'.
'Plata orelor suplimentare se efectuează, principalele dispoziții aplicabile fiind art. III alin. (4-1)-(4-7) din OUG nr. 156/2024 și Ordinul ministrului justiției nr. 1103/C/2025, neexistând presiune pentru compensare, ci doar aplicarea prevederilor legale privind ordinea cronologică și încadrarea în limita de 3% din suma salariilor de funcție, salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor și a salariilor de comandă de la nivelul bugetului centralizat al Administrației Naționale a Penitenciarelor', argumentează ANP.
Despre afirmația 'Lipsa fondurilor pentru lucrări de investiții sau reparații curente, ceea ce duce la degradarea condițiilor de muncă și a siguranței angajaților', sursa citată susține că este, de asemenea, neîntemeiată.
'Deși cadrul fiscal-bugetar al anului 2025 a impus limitări stricte privind deschiderea creditelor bugetare și reducerea parțială a fondurilor pentru investiții, nu s-au înregistrat anulări sau renunțări la proiectele majore. Astfel, diminuarea fondurilor pentru lucrările de reparații curente s-a realizat exclusiv în aplicarea prevederilor legale cu caracter general privind limitarea cheltuielilor publice, fără a afecta în mod direct finanțarea activităților esențiale pentru siguranța locurilor de muncă sau pentru buna funcționare a unităților penitenciare', explică Administrația Națională a Penitenciarelor. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Antonia Niță)
ANP: Drepturile bănești ale polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol de diminuare, vor fi asigurate integral

Conţinutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
CCR dezbate sesizarea pe legea prin care comuna Cociuba Mare devine zonă cu resurse turistice
Curtea Constituțională a României (CCR) ar putea pronunța miercuri decizia în cazul sesizării președintelui Nicușor Dan în legătură cu Legea pentru modificarea OUG privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național, secțiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice. Actul normativ modifică anexe ale OUG, introduc&ac
Sesizarea lui Bolojan privind conflictul de natură constituțională dintre Guvern și Instanța supremă, la CCR
Curtea Constituțională a României (CCR) este așteptată să ia o decizie miercuri în cazul sesizării depuse de premierul interimar Ilie Bolojan cu privire la soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților.
Sesizarea președintelui Nicușor Dan asupra Legii privind utilizarea plajei Mării Negre, pe agenda CCR
Curtea Constituțională a României ar putea pronunța, miercuri, o decizie în cazul sesizării președintelui Nicușor Dan asupra Legii privind utilizarea plajei Mării Negre. în luna noiembrie a anului trecut, șeful statului a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și comp
CCR discută sesizarea trimisă de Grindeanu privind un posibil conflict juridic între Guvern și Parlament
Curtea Constituțională a României (CCR) ar putea lua o decizie miercuri în cazul sesizării președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, declanșat prin emiterea Ordonanței de urgență referitoare la Programul SAFE. Sorin Grindeanu a
Vâlcea: Bărbatul bănuit că și-a ucis iubita și a aruncat-o în râul Olt a ajuns în arestul IPJ
Vlad Bălțățeanu, principalul suspect în cazul tinerei al cărei cadavru a fost găsit într-o valiză pe râul Olt, a ajuns marți seara în custodia autorităților judiciare din Vâlcea, pentru continuarea cercetărilor în dosarul de omor deschis de procurori pe numele lui. Bărbatul în vârstă de 30 de ani era dat în
CCR stabilește în ce situații pot fi ridicate la percheziții obiecte și înscrisuri
Curtea Constituțională a stabilit, marți, că excepția din Codul de procedură penală care instituie obligația de a fi ridicare în cadrul perchezițiilor, întotdeauna, obiectele și înscrisurile în privința cărora există 'suspiciuni' că pot avea o legătură cu săvârșirea unei infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare di
DGPMB: 5 persoane, cercetate pentru că ar fi înșelat bătrâni cu vânzarea unor dispozitive ce ar fi vindecat afecțiuni inventate
Polițiștii Capitalei au pus în executare, marți, cinci mandate de percheziție într-un dosar de înșelăciune în care cinci persoane sunt cercetate pentru că, în perioada iulie 2025 - septembrie 2026, sub paravanul unor societăți comerciale prezentate ca centre de sănătate și sub pretextul accesării unor fonduri destinate programelor de sănătate, a
CCR: Dispozițiile din lege ce împiedică unii funcționari publici să candideze la funcții de demnitate publică - neconstituționale
Curtea Constituțională a României a stabilit, marți, că sunt neconstituționale dispozițiile potrivit cărora înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere pot candida pentru funcții de demnitate publică numai după încetarea raporturilor de serviciu. Potrivit unui comunicat al CCR transmis AGERPRES, judecătorii constituțional









