Avocatul Răzvan Doseanu susține vineri că motivarea Curții de Apel București privind respingerea propunerii de arestare preventivă în cazul lui Viorel Pașca, soției acestuia, celor trei fii și Deliei Păcală arată că nu există probe suficiente pentru a justifica măsura preventivă în raport cu acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de persoane.

'Motivare zdrobitoare a Curții de Apel București pentru respingerea totală a propunerii de arestare preventivă formulată față de Viorel Pașca, soția acestuia, cei trei fii și Delia Păcală. Curtea de Apel a reținut că arestarea preventivă a fost formulată fără să existe probe pentru reținerea tipicității pentru cele două infracțiuni pentru care s-a solicitat arestarea preventivă (GIO - grup infracțional organizat și trafic de persoane - 210 pretinse victime neidentificate). O adevărată lecție de drept predată de magistrații Curții de Apel București, Andrei Viorel Iugan și Cristina Grecu', se arată în postarea pe Facebook a avocatului Răzvan Doseanu.

Potrivit sursei, instanța ar fi reținut că propunerea de arestare preventivă formulată de DIICOT nu este susținută de probe care să demonstreze întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de persoane, dosarul vizând, potrivit avocatului, 210 presupuse victime neidentificate.

Conform extraselor din motivarea instanței prezentate de avocat, Curtea de Apel București a apreciat că simpla restrângere a libertății de mișcare a beneficiarilor nu echivalează, în sine, cu sclavia sau aservirea, făcând trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind noțiunea de aservire.

Instanța ar mai fi reținut că analiza sumelor încasate pe o perioadă de aproximativ 68 de luni nu susține teza unei îmbogățiri ilicite, apreciind că valoarea medie lunară alocată fiecărui beneficiar era destinată întreținerii și nu genera profit. Ca termen de comparație, judecătorii ar fi avut în vedere inclusiv costurile unor programe guvernamentale de relocare a persoanelor vulnerabile.

În motivare se mai arată că au existat consultații medicale periodice, tratamente și numeroase apeluri la serviciile de urgență, iar eventualele deficiențe constatate ar fi fost generate de lipsa resurselor financiare și nu de însușirea fondurilor.

Totodată, Curtea ar fi constatat că beneficiarii puteau părăsi oricând centrele, existând proceduri documentate de plecare și transport asigurat, aspect confirmat inclusiv de un investigator sub acoperire. Judecătorii au apreciat și că demersurile administrative, precum întocmirea actelor de identitate, desemnarea tutorilor, efectuarea anchetelor sociale sau deschiderea unor conturi bancare, reprezintă obligații legale și nu indicii ale traficului de persoane.

Potrivit documentului prezentat de avocat, instanța a făcut și distincția între infracțiunile cercetate și eventuale alte fapte, arătând că posibile omisiuni privind sesizarea unor incidente între pacienți ar putea constitui alte infracțiuni, însă nu pot fundamenta arestarea preventivă pentru trafic de persoane.

În aceeași postare, Răzvan Doseanu califică motivarea drept 'o adevărată lecție de drept' și afirmă că, deși respectă activitatea DIICOT și consideră instituția 'o unitate de elită', în acest dosar 's-au întâmplat lucruri greu de înțeles din punct de vedere juridic'.

Motivarea invocată de avocat privește exclusiv soluția asupra propunerii de arestare preventivă formulate în cauză. AGERPRES/(AS - redactor: Eugenia Pașca, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea)