Fosta deputată PSD Laura Vicol a fost chemată joi la DIICOT, fiind anunțată de procurori că a fost extinsă urmărirea penală pe numele ei pentru alte trei infracțiuni în dosarul 'Nordis', respectiv fals în declarații în formă continuată, spălarea banilor în formă continuată și complicitate la înșelăciune.
'În continuarea activităților de urmărire penală efectuate în cauza privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, de rambursări, restituiri sau compensări de la bugetul general consolidat, toate în formă continuată, la data de 30 septembrie 2026, procurorii DIICOT - Structura Centrală au dispus extinderea urmăririi penale. Măsura vizează o inculpată, cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în declarații în formă continuată, spălarea banilor în formă continuată și complicitate la înșelăciune', anunță DIICOT într-un comunicat de presă, care însă nu îi dezvăluie numele, însă oficiali din DIICOT au confirmat că e vorba de Laura Vicol.
Concret, spun anchetatorii, noile acuzații se referă la modul în care Laura Vicol a încasat și cheltuit bani din firmele grupului Nordis, sume care nu au fost menționate în declarațiile sale de avere.
'Din actele de urmărire penală a reieșit faptul că, în perioada 2020 - 2025, în calitate de deputat în Parlamentul României, cu intenție, în baza aceleași rezoluții infracționale, la intervale diferite de timp, corespunzătoare termenelor de depunere a declarațiilor de avere, a declarat necorespunzător adevărul cu ocazia întocmirii declarațiilor de avere cu referire la venituri, datorii, împrumuturi acordate, cadouri și alte avantaje, în scopul producerii de consecințe juridice pentru sine, respectiv sustragerea de la orice formă de răspundere juridică față de fondurile încasate din patrimoniul unor societăți din cadrul unui grup, direct sau indirect, ascunderea unor surse ilicite de venit și evitarea controlului de integritate. Astfel, au fost identificate venituri de peste 15.600.000 lei (salarii, dividende, returnări de împrumuturi), împrumut oferit în cuantum de 910.000. lei, împrumuturi contractate în valoare de 241.000 lei și 35.000 dolari, restituite în perioada 2019 - 2021, respectiv cadouri, servicii sau avantaje primite în valoare de peste 300.000 lei, care nu au fost menționate în declarațiile de avere', explică DIICOT.
De asemenea, în aceeași perioadă, prin declarațiile de avere, ea a declarat un împrumut fictiv acordat unuia dintre inculpații cercetați în cauză, în valoare de 150.000 euro și 1.774.000 lei, ulterior modificat în 1.124.000 lei, după care a încasat în baza acestui titlu juridic de la o suspectă, cu justificarea restituire împrumut suma de 1.595.000 lei, ascunzând și disimulând adevărata natură și proveniență a fondurilor, cunoscând că provin din săvârșirea infracțiunii de delapidare.
Totodată, în intervalul cuprins între 2019 - 2025, fără o calitate statutară în cadrul uneia dintre societățile cercetate în cadrul dosarului penal, cu intenție, Laura Vicol i-ar fi sprijinit pe trei inculpați în săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, cu ocazia încheierii și executării unor promisiuni de vânzare și a unui contract de vânzare - cumpărare având ca obiect imobile (apartamente de vacanță) în cadrul ansamblurilor rezidențiale din Mamaia și Sinaia, imobile care fie nu au fost predate, fie nu au fost edificate, inducând în eroare o persoană vătămată, căreia i-a cauzat un prejudiciu în cuantum de peste 122.000 euro.
În februarie 2025, Laura Vicol și soțul acesteia, Vladimir Ciorbă, au stat în arest preventiv zece zile, fiind ulterior eliberați de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Vladimir Ciorbă a fost plasat atunci sub control judiciar, dar între timp această măsură a fost ridicată.
Laura Vicol și Vladimir Ciorbă sunt anchetați penal de DIICOT pentru mai multe infracțiuni, printre care constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare, spălare a banilor, evaziune fiscală și înșelăciune.
În esență, ei sunt acuzați că au delapidat zeci de milioane de euro din firmele grupului Nordis și au cheltuit banii pe vacanțe, călătorii cu avioane private, achiziții de bunuri și mașini de lux. Sumele retrase proveneau de la clienții păgubiți de gruparea Nordis.
Alți inculpați în dosar: Gheorghe Emanuel Poștoacă - acționar principal la Nordis; Cristian Nicolae Poștoacă - acționar și administrator la mai multe firme din grup; Florin Poștoacă; Sanda Răileanu; Gabriela Vasile - manager resurse umane; Matei Cristian - manager achiziții și director; Bogdan Adalbert Șaitoș - acționar și administrator; Oana Claudia Oprea - contabila grupării; George Marian Ivan. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Laura Vicol, noi acuzații în dosarul 'Nordis': fals în declarații, spălarea de bani și complicitate la înșelăciune
Conţinutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
CCR dezbate sesizarea pe legea prin care comuna Cociuba Mare devine zonă cu resurse turistice
Curtea Constituțională a României (CCR) ar putea pronunța miercuri decizia în cazul sesizării președintelui Nicușor Dan în legătură cu Legea pentru modificarea OUG privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național, secțiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice. Actul normativ modifică anexe ale OUG, introduc&ac
Sesizarea lui Bolojan privind conflictul de natură constituțională dintre Guvern și Instanța supremă, la CCR
Curtea Constituțională a României (CCR) este așteptată să ia o decizie miercuri în cazul sesizării depuse de premierul interimar Ilie Bolojan cu privire la soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților.
Sesizarea președintelui Nicușor Dan asupra Legii privind utilizarea plajei Mării Negre, pe agenda CCR
Curtea Constituțională a României ar putea pronunța, miercuri, o decizie în cazul sesizării președintelui Nicușor Dan asupra Legii privind utilizarea plajei Mării Negre. în luna noiembrie a anului trecut, șeful statului a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și comp
CCR discută sesizarea trimisă de Grindeanu privind un posibil conflict juridic între Guvern și Parlament
Curtea Constituțională a României (CCR) ar putea lua o decizie miercuri în cazul sesizării președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, declanșat prin emiterea Ordonanței de urgență referitoare la Programul SAFE. Sorin Grindeanu a
Vâlcea: Bărbatul bănuit că și-a ucis iubita și a aruncat-o în râul Olt a ajuns în arestul IPJ
Vlad Bălțățeanu, principalul suspect în cazul tinerei al cărei cadavru a fost găsit într-o valiză pe râul Olt, a ajuns marți seara în custodia autorităților judiciare din Vâlcea, pentru continuarea cercetărilor în dosarul de omor deschis de procurori pe numele lui. Bărbatul în vârstă de 30 de ani era dat în
CCR stabilește în ce situații pot fi ridicate la percheziții obiecte și înscrisuri
Curtea Constituțională a stabilit, marți, că excepția din Codul de procedură penală care instituie obligația de a fi ridicare în cadrul perchezițiilor, întotdeauna, obiectele și înscrisurile în privința cărora există 'suspiciuni' că pot avea o legătură cu săvârșirea unei infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare di
DGPMB: 5 persoane, cercetate pentru că ar fi înșelat bătrâni cu vânzarea unor dispozitive ce ar fi vindecat afecțiuni inventate
Polițiștii Capitalei au pus în executare, marți, cinci mandate de percheziție într-un dosar de înșelăciune în care cinci persoane sunt cercetate pentru că, în perioada iulie 2025 - septembrie 2026, sub paravanul unor societăți comerciale prezentate ca centre de sănătate și sub pretextul accesării unor fonduri destinate programelor de sănătate, a
CCR: Dispozițiile din lege ce împiedică unii funcționari publici să candideze la funcții de demnitate publică - neconstituționale
Curtea Constituțională a României a stabilit, marți, că sunt neconstituționale dispozițiile potrivit cărora înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere pot candida pentru funcții de demnitate publică numai după încetarea raporturilor de serviciu. Potrivit unui comunicat al CCR transmis AGERPRES, judecătorii constituțional