Statele Unite au anunțat vineri că impun sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI), la câteva ore după ce jurista sud-africană Navi Pillay a primit Premiul Nobel pentru Pace, în special pentru activitatea sa în cadrul instituției, relatează AFP.

Washingtonul justifică aceste sancțiuni prin dorința sa 'de a apăra suveranitatea americană și cetățenii săi împotriva amenințării reprezentate de Curtea Penala Internațională', se arată într-un comunicat al Departamentului de Stat al SUA.

Curtea Penală Internațională a reacționat vineri, declarând că sancțiunile impuse de Statele Unite constituie un atac la adresa dreptului internațional și a avertizat că 'istoria va judeca acest moment'.

Secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat vineri că Washingtonul va interzice orice tranzacție cu ceea ce el a numit o 'instanță necinstită', intensificând astfel campania administrației președintelui Donald Trump care vizează desființarea acestei jurisdicții.

'Vor mai multă putere și o vor pe cheltuiala noastră', a insistat Marco Rubio.

'Atât republicanii, cât și democrații au respins întotdeauna ideea că CPI ar putea urmări penal cetățeni americani, membri ai forțelor noastre armate sau lideri politici americani. Statele Unite nu au aderat niciodată la această Curte, nu avem nevoie de ea și nu o dorim', a declarat Rubio într-un comunicat.

Prevăzute pentru o perioadă de 180 de zile, aceste sancțiuni interzic toate tranzacțiile financiare cu CPI, pentru 'a-i bloca resursele și a-i reduce capacitatea de a opera', a mai spus șeful diplomației americane.

Perioada ar putea fi ajustată 'în funcție de succesele sau eșecurile acestor eforturi', a mai spus el.

'Speram să-i vedem pe aliații noștri temperând zelul Curții. În caz contrar, SUA vor continua să demonteze CPI, cărămidă cu cărămidă, până când americanii nu vor mai putea fi amenințați', a adăugat el.

Sancțiunile nu se aplică însă serviciilor de mentenanță sau software și accesului la 'cloud', nici funcționării sistemului de pensii al CPI sau anumitor activități legate de persoanele reținute de Curte.

Aceste sancțiuni constituie 'un atac la adresa statului de drept și a fundamentelor ordinii juridice internaționale, care subminează principiul fundamental conform căruia nimeni nu este mai presus de lege', a precizat CPI într-un comunicat.

Curtea a subliniat că aceste măsuri au drept scop intimidarea personalului său și perturbarea activității sale, afirmând că nu se va lăsa descurajată.

'Curtea va continua să își îndeplinească pe deplin mandatul, cu independență și imparțialitate depline, acționând exclusiv pe baza legii și a probelor, în sprijinul nenumăratelor victime ale unor crime grave', a declarat președinta CPI, Tomoko Akane.

Curtea a cerut celor 125 de state membre să o susțină, afirmând că soarta sa 'depinde acum și de statele care au creat-o'.

'Generațiile viitoare, în special victimele atrocităților în masă, se vor întreba cum am reacționat atunci când o instituție creată pentru a le proteja a fost vizată', a adăugat CPI.AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Moise, editor online: Andreea Lăzăroiu)