Peste jumătate dintre români au o părere bună despre rezultatele alegerilor din Republica Moldova, unde partidul pro-european a câștigat alegerile cu mai mult de 50% din voturi, relevă un sondaj INSCOP dat marți publicității.

Conform cercetării sociologice, 58,4% dintre respondenți au o părere bună despre rezultatele acestor alegeri din Republica Moldova, 20,7% au o părere proastă, iar 20,9% nu știu sau nu răspund.

Totodată, 71% dintre votanții PSD au o părere bună despre victoria partidului pro-european din Republica Moldova și doar 10% dintre aceștia au o părere proastă. În privința votanților PNL, 85% dintre aceștia o părere bună despre rezultatele acestor alegeri, 12% - o părere proastă.

92% dintre votanții USR o părere bună și doar 1% o părere proastă, în timp ce 39% dintre votanții AUR au o părere bună și 39% una proastă.

Sondajul arată și situația privind categoriile de gen. Astfel, 65% dintre bărbați au o părere bună despre rezultatul alegerilor din Republica Moldova, iar 21% una proastă, în timp ce 52% dintre femei au o părere bună și 20% - proastă.

În funcție de vârstă, la categoria 18-29 de ani: 74% o părere bună față de rezultatul alegerilor din Republica Moldova, 20% - proastă; la categoria 30-44 de ani: 51% - o părere bună și 23% - proastă, la categoria 45-59 de ani: 56% - o părere bună și 19% proastă, iar la categoria 60 plus ani: 59% - o părere bună și 21% - proastă.

Cercetarea sociologică arată și situația în funcție de studiile respondenților. Astfel 46% dintre cei cu studii primare au o părere bună față de rezultatul alegerilor din Republica Moldova și 26% - una proastă, în timp ce 57% dintre intervievații cu studii medii o părere bună și 23% proastă, iar 79% dintre cei cu studii superioare au o părere bună și doar 8% proastă.

Situația în București este că 73% dintre bucureșteni au o părere bună despre aceste rezultate, 11% una proastă. În mediul rural, 52% au o părere bună și 28% proastă, în mediul urban mare (peste 90.000 locuitori), 68% - o părere bună și 12% proastă, iar în mediul urban mic (sub 90.000 locuitori), 55% - o părere bună și 19% una proastă.

De asemenea, 60% dintre angajații la stat au o părere bună despre rezultatul alegerilor din Republica Moldova și 12% una proastă, în timp ce 62% dintre angajații în sectorul privat au o părere bună și 20% - una proastă.

''Percepția opiniei publice din România reflectă o susținere consistentă pentru direcția pro-europeană a Republicii Moldova, ceea ce sugerează apropierea culturală și politică, dar și încrederea românilor în evoluția democratică a Republicii Moldova. Pe de altă parte, opinia pozitivă este puternic corelată cu orientarea partidelor. Votanții USR (92%), PNL (85%) și PSD (71%) susțin puternic rezultatele alegerilor, în timp ce votanți AUR sunt divizați. În condițiile în care conducerea AUR a criticat intens partidul de guvernământ din Republica Moldova, care a câștigat detașat alegerile, devine relevant faptul că jumătate dintre votanții AUR au o evaluare contrară liderilor AUR, având o părere bună despre rezultatul alegerilor de peste Prut'', a declarat Remus Ștefureac - director INSCOP Research, conform comunicatului.

El a menționat că ''nu există nicio categorie de populație în care părerea defavorabilă despre rezultatul alegerilor să fie mai puternică decât părerea bună''.

''Cu toate acestea, publicul cu educație primară, din mediul rural sau orașele mici este ușor mai sceptic, dar și în rândul acestor categorii, ponderea părerilor bune despre deznodământul alegerilor este net superioară ponderii părerilor proaste'', a mai explicat acesta.

Cercetarea a fost realizată în perioada 6 - 10 octombrie de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 2,95%, la un grad de încredere de 95%. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea)