Anul 2026 a fost unul benefic pentru apicultura din județul Gorj, comparativ cu 2024 și 2025, care au fost dezastruoși, însă apicultorii se confruntă cu o altă problemă, respectiv lipsa pieței de desfacere.
Potrivit vicepreședintelui Asociației Crescătorilor de Albine (ACA) Gorj, Ionuț Pîrvan, o soluție pentru relaxarea pieței ar fi punerea în aplicare a legii care prevede ca fiecare elev să primească la școală, o dată pe lună, câte un borcan de miere de 400 de grame.
Sursa foto: ACA Gorj
'În anul 2026, producția de miere la nivelul județului Gorj a fost relativ bună. Nu putem discuta de un an excepțional, dar a fost un an cu o producție bună, comparativ cu anii anteriori, 2024 și 2025, care au fost dezastruoși. Partea bună este că s-a făcut miere, partea mai puțin bună este că în continuare apicultura din județul nostru și nu numai se confruntă cu lipsa pieței de desfacere. Din cauza invaziei mierii extracomunitare pe piața europeană, miere care vine din Argentina, China, Brazilia la prețuri mult sub prețul pieței și mult sub costul de producție al mierii românești și de o calitate îndoielnică, apicultura românească se confruntă în continuare cu această problemă. Una dintre măsurile care ar putea fi luate ar fi punerea în aplicare a legii 'Mierea în școli', care de aproape 20 de ani este aprobată și nepusă în practică. Conform acestei ințiative legislative, fiecare copil ar primi câte un borcan de miere de 400 de grame pe lună și cât de cât ar mai relaxa piața, apicultorii români nemaifiind nevoiți să stea cu mierea pe stoc', a declarat Ionuț Pârvan, pentru AGERPRES.
Sursa foto: ACA Gorj
O altă problemă în ceea ce privește apicultura este nepunerea în practică a legii care a fost aprobată anul acesta, care prevede acordarea a 15 euro pe familia de albine.
'A fost publicată în Monitorul Oficial, a fost promulgată de către președinte, însă am primit un aviz negativ din partea Comisiei Europene, că nu corespunde conform legislației europene. Putea să beneficieze orice apicultor care are stupii identificați și declarați cu cod de stupină până la finele anului 2025, deci se raporta la efectivul de finalul anului trecut. Un fel de sprijin care să compenseze oarecum anii anteriori în care nu a existat producție, iar apicultorii au fost nevoiți să susțină această activitate din fonduri proprii, altminteri albinele erau sortite pierii dacă nu se asigura necesarul de hrană, dar și pentru a putea face față pieței oarecum necompetitive din punct de vedere al apicultorului român, pentru că vine așa-zisa miere de salcâm din afară cu un euro, un euro și ceva, iar apicultorul român nu poate să producă un kilogram de miere de salcâm cu 6-7 lei, pentru că nu-i acoperă nici costurile de producție. Ar fi cam o compensare parțială și, totodată, o recunoaștere a albinei, a rolului său primordial pe care îl are pentru păstrarea biodiversității și a vieții pe pâmânt', a mai spus vicepreședintele ACA Gorj.
Sursa foto: ACA Gorj
În județul Gorj, mierea de salcâm și mierea de mană sunt cele mai apreciate, prețurile variind între 40 și 55 de lei pe kilogram, iar mierea polifloră costă între 30 și 40 de lei.
Efectivele de familii de albine s-au refăcut în comparație cu anii anteriori, dat fiind faptul că a fost și un an mai bun din punct de vedere al producției.
Sursa foto: ACA Gorj
În Gorj sunt înregistrați cu cod de stupină aproximativ 900 de apicultori, însumând circa 50.000 de familii de albine.
'Consumul de miere este foarte important, este un foarte bun energizant și vitaminizant natural pentru organism și nu numai în sezonul rece, ci tot timpul anului. Stând aproape de produsele stupului, stăm departe de boală', a adăugat Ionuț Pîrvan.
Sursa foto: ACA Gorj
La nivelul județului Gorj, producția medie de miere a fost anul acesta undeva la 10 -15 kilograme pe familia de albine. AGERPRES / (A - redactor: Oana Popescu, editor: Marius Frățilă, editor online: Ada Vîlceanu)
