Festivalul Intercultural ProEtnica a ajuns la maturitate, va continua și va fi dezvoltat, fiind o poveste care merge mai departe prin mesajul transmis de cei care îl apreciază, a declarat, pentru AGERPRES, directorul Centrului Educațional Interetnic pentru Tineret (ibz) Sighișoara, Volker Reiter, organizator.

'Anul acesta am sărbătorit 25 de ani de întâlniri, diversitate și dialog intercultural. Dar această ediție ocupă un loc aparte în istoria festivalului și dintr-un alt motiv. La începutul lunii iulie, existența festivalului a fost serios pusă sub semnul întrebării, după pierderea unei finanțări importante. Ceea ce s-a întâmplat apoi m-a emoționat profund. Pentru mine, ProEtnica 2026 a fost dovada că omenia este mai importantă decât banii. Fără oameni și organizații gata să ajute, să-și asume responsabilitatea și să caute soluții împreună, această ediție nu ar fi avut loc. Un rol decisiv l-au avut organizațiile minorităților naționale. Cele mai multe dintre ele au acceptat să suporte costuri care, în mod obișnuit, erau preluate de organizator', a subliniat Volker Reiter.

Potrivit directorului festivalului, în total, 857 de reprezentanți ai minorităților naționale au participat în acest an la ProEtnica, pentru care au fost necesare 1.135 de înnoptări.

'Mulțumesc tuturor organizațiilor minorităților naționale pentru această solidaritate și responsabilitate comună. În acest context, doresc să menționez și contribuția deosebită a Uniunii Elene din România, prezentă cu 297 de participanți - cea mai numeroasă delegație din acest an - și cu cea mai mare contribuție financiară proprie dintre organizațiile minorităților. Mulțumesc Uniunii Elene și președintelui său, prof. univ. dr. Dragoș Gabriel Zisopol. ProEtnica a demonstrat anul acesta, poate mai clar ca niciodată, că este într-adevăr un proiect comun. (...) Un festival trăiește și prin cei care îi duc mesajul mai departe. Mulțumim întregii echipe TVR, echipei Radio România și AGERPRES (...). Dacă e un astfel de jubileu, există tendința de a privi mai mult înapoi, nu? Și accentul e altul decât într-o ediție normală. Îți aduci aminte și e și o ediție specială, că am avut probleme cu finanțările. Și minoritățile naționale au salvat acest festival, au preluat mult mai multe costuri decât în alți ani și am renunțat noi la foarte multe lucruri pe care le-am făcut înainte. (...) Dar învățăm', a spus Volker Reiter.

ProEtnica a ajuns acum la maturitate, a arătat el, și anumite inițiative trebuie preluate și schimbate, dar și abordările, eventual.

'Și sper că acest lucru se va întâmpla. Spre exemplu, la anul să încercăm să facem o școală de jurnalism. Și practica va fi festivalul și la sfârșit se va scoate un documentar multimedia, un material multimedia, ca 'teza' de după festival. Trebuie să atragem tineretul, trebuie să venim cu ceva concret, să nu vorbim în fiecare an aceleași povești, ci să facem ceva, să facem ceva concret și nu neapărat istoric, nu teoretic, ceva practic. Și cred că asta este o abordare care va duce ProEtnica într-o altă sferă și se va simți și un alt spirit', a mai spus Volker Reiter.

El a dezmințit că aceasta ar fi fost ultima ediție a Festivalului Intercultural ProEtnica Sighișoara.

'Probabil că această impresie este legată și de faptul că, după 25 de ani, am fost nevoiți să renunțăm la BurgHostel. Doresc să precizez foarte clar că cele două lucruri nu trebuie confundate. Chiar ediția din acest an demonstrează că ProEtnica poate avea loc și fără BurgHostel. Nu intenționăm să încheiem festivalul. Dimpotrivă, dorim să îl continuăm și să îl dezvoltăm în anii următori. Pentru noi, organizarea unui festival nu este un scop în sine. ProEtnica are o misiune mai largă: să creeze spații în care oameni din comunități diferite se întâlnesc, se cunosc, discută și învață unii de la alții', a explicat Volker Reiter.

Dialogul intercultural, contactul direct și cunoașterea reciprocă pot contribui la consolidarea unei societăți pașnice și democratice și la prevenirea radicalizării, intoleranței și extremismului, a subliniat acesta.

'Tocmai de aceea ne gândim și la noi formate care să completeze festivalul. (...) După 25 de ani, nu considerăm că misiunea ProEtnica s-a încheiat. Dimpotrivă: într-o perioadă în care polarizarea, intoleranța și discursurile extremiste sunt din nou tot mai prezente, dialogul dintre oameni și comunități este poate mai important ca oricând. (...) Dacă ProEtnica reușește să creeze asemenea întâlniri, atunci contribuie concret la prevenirea conflictelor și la o societate mai pașnică. Iar ediția din acest an ne-a demonstrat încă o dată: omenia este mai importantă decât banii. Mulțumesc tuturor celor care au făcut posibilă ProEtnica 2026. La revedere la ProEtnica 2027!', a transmis Volker Reiter.

ProEtnica reprezintă un proiect de suflet pentru secretarul de stat Geafer Dincer, de la Departamentul pentru Relații Interetnice (DRI). El a remarcat că discursurile care incită la ură sunt din ce în ce mai prezente în mediul online și, în acest context, rolul unui festival precum ProEtnica, ce reunește alături minoritățile din România, este și mai important.

'Din păcate, acest discurs de ură, manifestările, în special în mediul online, au început să fie din ce mai prezente și fac parte din viața noastră cotidiană. Dacă înainte erau izolate cazurile în care se aduceau în atenție minoritățile naționale sau acestea erau puse într-o imagine negativă, din păcate, putem să observăm că în ziua de azi aceste lucruri nu mai sunt izolate și în foarte multe situații sunt folosite inclusiv de clasa politică, pentru a alimenta și pentru a genera tracțiune, dacă pot spune așa, în anumite cauze și în anumite mesaje pe care aceștia le lansează în spațiul public. 25 de ani de ProEtnica - într-adevăr este, cel puțin pentru mine, un proiect de suflet, care a reușit de-a lungul timpului să dovedească tocmai importanța acestui dialog interetnic, interconfesional, deschiderea către majoritate în primul rând, deschiderea către acești turiști care au ocazia să viziteze cetatea din Sighișoara. (...) Există și alte festivaluri interetnice în țară, dar senzația și trăirile pe care le avem cu toți aici, la Sighișoara, sunt diferite', a menționat secretarul de stat.

Reprezentantul Guvernului a apreciat că festivalul trebuie să devină și mai cunoscut, inclusiv în afara granițelor, prin atragerea mai multor parteneri.

'Noi, la nivelul Departamentului pentru Relații Interetnice, am contribuit întotdeauna la desfășurarea acestui festival, alături, bineînțeles, de ceilalți parteneri, Ministerul Culturii, știu că a existat de-a lungul timpului sprijin din partea autorităților locale, județene, chiar și din partea unor reprezentanți al unor ambasade prezente în România. Și cred că trebuie să mergem în continuare pe această linie. 25 de ani, într-adevăr, este un test de maturitate. (...) E și pentru noi toți un test și sunt sigur că prin implicarea tuturor celor care consideră că acest festival este un lucru bun pentru societatea românească, în primul rând, o să reușim să ducem povestea mai departe și să avem ocazia să creăm alte generații. Pentru că acest festival, de-a lungul timpului, asta a făcut, a inspirat generații care au creat în jurul lor sau în cadrul comunităților respective societăți mai bune, societăți inclusive, societăți în care ura, în care discriminarea nu își au locul. Și cred că trebuie exportat cât mai mult acest model, chiar și în afara granițelor, tocmai pentru a se înțelege importanța unui festival de genul acesta', a subliniat reprezentantul DRI.

Ediția din acest an a Festivalului Intercultural ProEtnica, organizată în perioada 26-30 august în Cetatea Medievală Sighișoara, are o semnificație aparte: marchează 25 de ani de la prima ediție a festivalului, desfășurată în anul 2001.

ProEtnica 2026 a avut loc sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și sub patronajul ambasadoarei Republicii Federale Germania în România, Angela Ganninger.

Festivalul a fost organizat de Centrul Educațional Interetnic pentru Tineret Sighișoara (ibz), în parteneriat cu Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului României - principalul partener al proiectului -, cu Consiliul Județean Mureș, prin Centrul Județean pentru Cultură Tradițională și Educație Artistică Mureș, Agenția Națională pentru Romi și Fundația Hanns Seidel. Organizațiile minorităților naționale participante dețin un rol esențial în conceperea și realizarea festivalului. AGERPRES a fost partener media al acestui eveniment. AGERPRES/(A, AS - redactor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)