Un număr de 150 de aspreți au fost identificați în râul Vâlsan, la monitorizarea anuală, desfășurată în perioada 22 - 25 septembrie, informează Fundația 'Centura Verde'.

Aspretele (Romanichthys valsanicola) este cel mai rar pește de apă dulce din Europa și trăiește doar în râul Vâlsan, nicăieri altundeva pe planetă, subliniază sursa citată.

Monitorizarea a fost realizată de echipa de ihtiologi a programului 'Aspretele Trăiește', derulat de Fundația 'Centura Verde' în parteneriat cu Fauna&-Flora. Cei 150 de aspreți au fost identificați în nouă dintre cele 21 de stații de monitorizare, pe circa 10 kilometri de râu.

S-a remarcat faptul că 114 exemplare (76%) trăiesc pe un singur sector de doar 450 de metri, reprezentând mai puțin de 5% din cei circa 10 kilometri de râu pe care a fost confirmată prezența speciei.

'Nucleul populației este prins între ciocan și nicovală: în amonte, un prag de beton pe care peștele nu-l poate trece, iar în aval o stație de epurare care nu funcționează în parametri și poluează cronic râul, formând o barieră chimică: nu doar că blochează trecerea peștilor, dar afectează și supraviețuirea celor din aval. Datele indică o corelație clară între poziția stației de epurare Brădetu și scăderea bruscă a numărului de aspreți în aval de ea', se explică în comunicat.

Anul trecut au fost identificați 181 de aspreți.

'Cei 450 m din amonte de stație reprezintă mai puțin de 5% din lungimea pe care a fost confirmată prezența speciei, dar însumează 76% din toate exemplarele identificate. În plus, în aval de barajul Vâlsan și de captarea Dobroneagu, debitul ecologic - cantitatea de apă necesară protecției ecosistemelor acvatice - deseori nu este asigurat. Mai puțină apă înseamnă mai puțin habitat pentru o specie care trăiește doar în ape repezi și bine oxigenate și o diluare mai slabă a apelor uzate deversate în râu. În perioadele calde și secetoase, apa puțină se încălzește mai repede și reține mai puțin oxigen', precizează fundația.

La acestea se adaugă lipsa canalizării în comunele Brăduleț și Mușătești. Având în vedere că majoritatea aspreților trăiesc pe un sector scurt de râu, un singur episod catastrofal, cum ar fi o poluare, o viitură sau o perioadă cu debit scăzut, ar putea duce la dispariția speciei, se evidențiază în comunicat.

Președintele Fundației 'Centura Verde', Alex Găvan, fondator al proiectului 'Aspretele Trăiește', a subliniat importanța îndepărtării a trei bariere artificiale din sectorul Brădetu, printre care și pragul de beton care blochează aspretele în amonte. Aceste măsuri fac obiectul unui proiect derulat de fundație prin programul Open Rivers.

El a menționat că aproape o jumătate de milion de euro s-au alocat prin Legea bugetului de stat pe 2026 pentru repunerea în parametri a stației de epurare Brădetu.

'Statul român are o responsabilitate directă: fără debitul ecologic calculat de INHGA, aspretele nu are nicio șansă. Avem un pește unic în lume, iar râul și comunitatea de pe Valea Vâlsanului au nevoie de vindecare. Dincolo de conservarea unei specii și a unui ecosistem extrem de valoros, vorbim despre o chestiune urgentă de sănătate publică. Pentru mine, unul dintre indicatorii de succes ai proiectului va fi momentul în care voi avea iarăși curaj să beau apă și să fac baie în Vâlsan, așa cum făceam în copilăria mea de la Brăduleț', a precizat el.

Pe 22 septembrie, fundația a depus, în calitate de coordonator, proiectul 'Life Asprete' spre finanțare prin Programul pentru mediu și politici climatice (LIFE) al Uniunii Europene. Proiectul, cu o durată de cinci ani, este susținut de Ministerul Mediului și de Administrația Prezidențială.

Descoperit în 1956, aspretele este endemic României și clasificat 'critic periclitat' pe Lista Roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). Istoric, a trăit și în Argeș și în Râul Doamnei, dar azi supraviețuiește doar în Vâlsan, într-un sector protejat de situl Natura 2000 și de Rezervația Naturală Valea Vâlsanului. Înainte de 2019, anul lansării programului 'Aspretele Trăiește', datele oficiale ale Ministerului Mediului estimau populația la 10 - 15 exemplare. AGERPRES/(AS - redactor: Irinela Vișan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)