Autoritățile locale olandeze au anunțat joi că sunt necesare 'cercetări suplimentare' pentru a se putea stabili dacă osemintele descoperite sub o biserică din Țările de Jos aparțin celebrului muschetar d'Artagnan, care a murit în urmă cu mai bine de 350 de ani, informează AFP.
După luni întregi de speculații și reportaje potrivit cărora cercetările asupra posibilelor rămășițe ale lui d'Artagnan ar fi fost efectuate cu neglijență, primăria din Maastricht (sud) a declarat că rezultatele primelor analize oferă 'atât indicii, cât și noi întrebări'.
'Originea scheletului și circumstanțele morții rămân, deocamdată, incerte', se arată într-un comunicat.
'Caracteristicile scheletului corespund cu ceea ce se cunoaște istoric despre d'Artagnan, însă nu sunt suficient de precise pentru a permite o identificare definitivă. Prin urmare, sunt necesare cercetări suplimentare', au continuat autoritățile.
Descoperirea scheletului în zona naosului unei biserici moderne din Maastricht, ale cărei origini datează cel puțin din secolul al XIII-lea, a stârnit, în martie, un interes mediatic intens în întreaga lume.
Charles de Batz de Castelmore, cunoscut sub numele de d'Artagnan, faimosul muschetar al regilor Ludovic al XIII-lea și Ludovic al XIV-lea, originar din Lupiac (Gers), și-a petrecut viața în slujba Coroanei franceze.
Acest gentilom gascon l-a inspirat pe scriitorul Alexandre Dumas când a creat, în secolul al XIX-lea, personajul d'Artagnan din 'Cei trei muschetari', devenit celebru în întreaga lume datorită acestui roman și numeroaselor ecranizări.
În timpul asediului de la Maastricht din 1673, muschetarul a fost ucis, probabil de un glonț de muschetă. Locul său de veci a rămas un mister de atunci.
Potrivit canalului media regional L1, au fost comise greșeli în timpul săpăturilor inițiale, ceea ce a dus la pierderea unor informații valoroase.
Consiliul orașului a efectuat 'săpături de urgență', dar a recunoscut că ancheta a avut de suferit din această cauză.
'Deoarece nicio documentație arheologică nu a fost stabilită conform procedurilor standard înainte de săpăturile de urgență, o parte din contextul arheologic a fost pierdut', se arată în comunicat.
'Pierderea acestor informații limitează posibilitățile unei interpretări complete a mormântului și a scheletului', se arată în comunicat.
Autoritățile au indicat că vor efectua analize arheologice, istorice și genetice suplimentare pentru a determina dacă rămășițele au aparținut cândva celebrului muschetar.
Până atunci, toate ipotezele rămân deschise, au precizat autoritățile. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Ady Ivaşcu)
Țările de Jos/ Identificarea 'rămășițelor' lui d'Artagnan necesită cercetări suplimentare

Conţinutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Astronomii au detectat cel mai îndepărtat blazar alimentat de o gaură neagră de până acum
Astronomii au detectat cel mai îndepărtat blazar alimentat de o gaură neagră de până acum
Margaret Hamilton, pionieră americană în domeniul informaticii și figură marcantă a programului Apollo, a murit la 90 de ani
Cercetătoarea americană Margaret Hamilton, care a condus dezvoltarea sistemului informatic utilizat în cadrul programului selenar Apollo, a încetat din viață la vârsta de 90 de ani, a anunțat miercuri Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT), unde a lucrat aproape 20 de ani, transmite joi AFP. ''Margaret Hamil
Nobel 2026/Premiul pentru Chimie obținut pentru cercetări legate de sinteza organică asimetrică
Premiul Nobel pentru Chimie 2026 este împărțit între cercetătorul francez Henri Kagan și cel nipon Kenso Soai pentru descoperirea efectelor neliniare și a autocatalizei în sinteza organică asimetrică, a anunțat miercuri Academia Regală Suedeză de Științe, conform site-ului nobelprize.org. Unele molecule, precum aminoacizii, e
Roverul NASA surprinde o imagine impresionantă cu zorii zilei pe Marte
Agenția spațială americană, NASA, a publicat o imagine impresionantă surprinsă în zori pe Marte de roverul Curiosity, în care pot fi văzute stâncile zimțate, formate cu miliarde de ani în urmă, inundate de razele soarelui, relatează Reuters. Roverul Curiosity, de dimensiunea unei mașini, a asolizat în 2012 î
O rachetă Nuri a transportat pe orbită 15 sateliți în prima lansare sud-coreeană din acest an
Coreea de Sud a lansat marți noaptea (6 octombrie) prima sa misiune orbitală din acest an, cu o rachetă proprie de tip Nuri, care a decolat de la Centrul Spațial Naro, transportând 15 sateliți pe orbită, transmite miercuri Space.com. Lansarea a avut loc la ora 03:25 GMT (pe 7 octombrie). Aproape totul a decurs conform planului. Toți sate
Telescopul Spațial James Webb investighează coliziunile dintre planete
Mai multe detalii ale ipoteticei coliziuni dintre Pământul timpuriu și o altă protoplanetă de mărimea lui Marte, numită Theia, în urma căreia s-ar fi format Luna, ar putea fi obținute prin studierea coliziunilor dintre planete prin intermediul Telescopului Spațial James Webb (JWST) al NASA, conform datelor publicate la 1 octombrie într-un nou studiu î
Nobel 2026/Premiul pentru Fizică obținut de cercetări legate de neutrini
Premiul Nobel pentru Fizică 2026 a fost câștigat de cercetări în domeniul neutrinilor, 'fantomatice particule din spațiu', realizate de cercetătorul belgian Francis Halzen, nominalizat de Comitetul Nobel 'pentru contribuția sa decisivă în construirea Observatorului de Neutrini IceCube și în descoperirea neutrinilor de înaltă
Astronomii au descoperit o exoplanetă formată din 'cenușa' unei stele muribunde
Astronomii au descoperit o planetă rară, de a doua generație, care orbitează în jurul rămășițelor unei stele moarte - o pitică albă încă fierbinte - din care s-a format, conform unui studiu publicat luni, 5 octombrie, în revista Nature Astronomy. Deși oamenii de știință au bănuit de multă vreme că planete 'renăscute'









