Telescopul spațial Euclid a detectat cei mai vechi quasari - cele mai strălucitoare obiecte din Univers - observați vreodată, adâncind și mai mult un mister cosmic care îi nedumerește pe oamenii de știință, transmite luni AFP.
Quasarii sunt nucleele galaxiilor primitive unde găurile negre supermasive devorează frenetic materia din jurul lor. Această fază gigantică de acreție produce o luminozitate mai mare decât cea a trilioanelor de sori.
Deoarece sunt incredibil de strălucitori - și pentru că observarea în spațiu seamănă cu o privire înapoi în timp - oamenii de știință caută de mult timp astfel de quasari străvechi pentru a înțelege mai bine vârstele timpurii, încă puțin înțelese, ale Universului.
Într-un studiu publicat luni în jurnalul științific Astronomy & Astrophysics, o echipă internațională de astronomi a anunțat că telescopul Euclid al Agenției Spațiale Europene (ESA) a detectat 31 de quasari, doi dintre aceștia fiind cei mai vechi observați până în prezent.
Lumina lor a fost emisă când Universul, estimat acum la 13,8 miliarde de ani, se afla încă la prima tinerețe, cu aproximativ 670 de milioane de ani în urmă. Cu 20 de milioane de ani înainte de cel mai vechi quasar cunoscut, a cărui descoperire a fost anunțată de aceeași echipă în 2021.
În urmă cu doar câțiva ani, căutarea quasarilor era realizată cu telescoape terestre, însă lansarea lui Euclid, în 2023, a 'revoluționat domeniul', după cum a declarat pentru AFP Daming Yang, autorul principal al studiului.
În doar doi ani, Euclid a dublat numărul quasarilor străvechi cunoscuți, a notat acest doctorand de la Universitatea din Leiden (Țările de Jos).
Cei doi quasari datează din perioada reionizării Universului, când primele galaxii și stele au început să se formeze, iar ceața cosmică a început să se disipeze.
'Putem să utilizăm quasarii ca pe niște faruri, pentru a studia gazul situat între ei și noi, și astfel putem să reconstruim procesul de reionizare a Universului de-a lungul istoriei sale', a explicat Yang.
De asemenea, ei sunt cel mai recent exemplu al unei probleme care i-a nedumerit pe astrofizicieni.
Pe măsură ce telescoapele tot mai puternice le permit oamenilor de știință să privească mai departe în timp, observațiile lor dezvăluie galaxii și obiecte mai mari și mai evoluate decât ceea ce prezice teoria pentru o perioadă atât de timpurie din istoria Universului.
'Fiecare pas al nostru în trecut face ca puzzle-ul să fie și mai derutant', a declarat co-autorul studiului, Joseph Hennawi. 'Acești monștri - cu mase de miliarde de ori mai mari decât Soarele - existau deja când Universul se afla la început' și 'încă nu înțelegem pe deplin cum au putut să devină într-atât de masivi atât de repede', a afirmat el.
Pentru a găsi indicii, oamenii de știință caută quasari și mai vechi, din perioada în care Universul avea doar 630 de milioane de ani.
Totodată, echipa intenționează să studieze, cu ajutorul telescopului spațial James Webb, quasarii recent descoperiți pentru a afla mai multe despre informații ei.
În cele din urmă, cercetătorii speră să compileze toate aceste observații pentru a ceea ce Joseph Hennawi a descris drept 'o cronică a quasarilor din primele miliarde de ani ai Universului'. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Cei mai vechi quasari observați vreodată în Univers, descoperiți cu ajutorul telescopului spațial Euclid

Conţinutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Astronomii au detectat cel mai îndepărtat blazar alimentat de o gaură neagră de până acum
Astronomii au detectat cel mai îndepărtat blazar alimentat de o gaură neagră de până acum
Margaret Hamilton, pionieră americană în domeniul informaticii și figură marcantă a programului Apollo, a murit la 90 de ani
Cercetătoarea americană Margaret Hamilton, care a condus dezvoltarea sistemului informatic utilizat în cadrul programului selenar Apollo, a încetat din viață la vârsta de 90 de ani, a anunțat miercuri Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT), unde a lucrat aproape 20 de ani, transmite joi AFP. ''Margaret Hamil
Nobel 2026/Premiul pentru Chimie obținut pentru cercetări legate de sinteza organică asimetrică
Premiul Nobel pentru Chimie 2026 este împărțit între cercetătorul francez Henri Kagan și cel nipon Kenso Soai pentru descoperirea efectelor neliniare și a autocatalizei în sinteza organică asimetrică, a anunțat miercuri Academia Regală Suedeză de Științe, conform site-ului nobelprize.org. Unele molecule, precum aminoacizii, e
Roverul NASA surprinde o imagine impresionantă cu zorii zilei pe Marte
Agenția spațială americană, NASA, a publicat o imagine impresionantă surprinsă în zori pe Marte de roverul Curiosity, în care pot fi văzute stâncile zimțate, formate cu miliarde de ani în urmă, inundate de razele soarelui, relatează Reuters. Roverul Curiosity, de dimensiunea unei mașini, a asolizat în 2012 î
O rachetă Nuri a transportat pe orbită 15 sateliți în prima lansare sud-coreeană din acest an
Coreea de Sud a lansat marți noaptea (6 octombrie) prima sa misiune orbitală din acest an, cu o rachetă proprie de tip Nuri, care a decolat de la Centrul Spațial Naro, transportând 15 sateliți pe orbită, transmite miercuri Space.com. Lansarea a avut loc la ora 03:25 GMT (pe 7 octombrie). Aproape totul a decurs conform planului. Toți sate
Telescopul Spațial James Webb investighează coliziunile dintre planete
Mai multe detalii ale ipoteticei coliziuni dintre Pământul timpuriu și o altă protoplanetă de mărimea lui Marte, numită Theia, în urma căreia s-ar fi format Luna, ar putea fi obținute prin studierea coliziunilor dintre planete prin intermediul Telescopului Spațial James Webb (JWST) al NASA, conform datelor publicate la 1 octombrie într-un nou studiu î
Nobel 2026/Premiul pentru Fizică obținut de cercetări legate de neutrini
Premiul Nobel pentru Fizică 2026 a fost câștigat de cercetări în domeniul neutrinilor, 'fantomatice particule din spațiu', realizate de cercetătorul belgian Francis Halzen, nominalizat de Comitetul Nobel 'pentru contribuția sa decisivă în construirea Observatorului de Neutrini IceCube și în descoperirea neutrinilor de înaltă
Astronomii au descoperit o exoplanetă formată din 'cenușa' unei stele muribunde
Astronomii au descoperit o planetă rară, de a doua generație, care orbitează în jurul rămășițelor unei stele moarte - o pitică albă încă fierbinte - din care s-a format, conform unui studiu publicat luni, 5 octombrie, în revista Nature Astronomy. Deși oamenii de știință au bănuit de multă vreme că planete 'renăscute'









