Cercetătorii de la Universitatea din Chicago (UIC), Statele Unite, au creat un tratament experimental împotriva cancerului bazat pe bacterii care trăiesc în mod natural în interiorul tumorilor, relatează Science Daily.
În studiile preclinice asupra cancerului de prostată, terapia a dat rezultate remarcabile atunci când a fost combinată cu radioterapia. Această abordare a oprit creșterea tumorii prin țintirea sursei de energie a celulelor canceroase.
Tratamentul este construit pe baza unui mic fragment dintr-o proteină bacteriană numită aurB. Conform rezultatelor publicate în jurnalul științific Signal Transduction and Targeted Therapy, aurB a perturbat producția de energie din mitocondriile celulelor tumorale, privând tumorile de combustibilul de care au nevoie pentru a se dezvolta.
'Mitocondriile sunt foarte importante pentru supraviețuirea unei celule; ele sunt fabricile de energie', a declarat Tohru Yamada, autorul principal al studiului, profesor asociat la departamentele de chirurgie și inginerie biomedicală ale UIC și membru al Centrului Oncologic al universității.
'Multe celule canceroase prezintă modificări ale numărului și activității mitocondriilor, deoarece o celulă canceroasă trebuie să crească agresiv și rapid. Prin urmare, mitocondriile ar fi o țintă ideală pentru terapia împotriva cancerului', a precizat specialistul.
Cercetătorii cunosc de ani buni faptul că tumorile adăpostesc colonii de bacterii care trăiesc în ceea ce este cunoscut drept micromediul tumoral. Mai recent, oamenii de știință au început să caute să afle dacă aceste bacterii ar putea furniza compuși care să poată fi transformați în tratamente împotriva cancerului.
Cercetările anterioare efectuate de laboratorul condus de Yamada au identificat o proteină bacteriană cunoscută sub numele de cupredoxină, care ar putea inhiba dezvoltarea tumorii. Aceste cupredoxine sunt proteine care conțin cupru și care ajută la transferul de electroni între alte proteine.
Pe baza acestei descoperiri, echipa a dezvoltat un medicament peptidic, pe care l-a testat pe scară largă, inclusiv în cadrul unor studii clinice pe care au implicat adulți și în studii asupra cancerului cerebral la copii.
Cu toate acestea, eficacitatea acelui peptid depinde de o genă numită p53. Pentru că p53 suferă frecvent mutații la pacienții cu cancer, iar aceste mutații variază de la o persoană la alta, tratamentul poate să funcționeze bine în cazul unora dintre pacienți, dar nu și al altora.
'Ne-am dorit să avem un agent anticancerigen care să nu depindă de funcția p53', a spus Yamada.
Pentru a găsi o abordare alternativă, oamenii de știință au căutat o proteină bacteriană care să acționeze prin prin intermediul mitocondriilor, și nu prin calea p53. Căutarea lor i-a condus spre o altă proteină cupredoxină.
În cadrul noului studiu, echipa a analizat probe tumorale prelevate de la paciente cu cancer de sân și a utilizat secvențierea ADN pentru identificarea bacteriilor prezente în interiorul tumorilor. O specie bacteriană a atras în mod special atenția cercetătorilor deoarece conținea o proteină cupredoxină cunoscută sub numele de auracianină, cu o funcție similară cu cea a proteinei studiate anterior.
Cercetătorii au creat apoi un peptid bazat pe auracianină, pe care l-au denumit aurB. Experimentele de laborator au arătat că aurB pătrunde în mitocondriile celulelor tumorale și se leagă de ATP-sintază, o proteină care joacă un rol esențial în generarea de ATP, principala sursă de energie utilizată de celule.
Cercetătorii au testat aurB în linii celulare fără activitate funcțională p53 și în modele pe șoareci de cancer de prostată rezistent la terapia hormonală.
Asocierea dintre aurB și radioterapie a redus semnificativ dezvoltarea tumorilor, fără semne semnificative de toxicitate.
'Combinația a sporit în mod semnificativ activitatea peptidului, iar tumoarea s-a micșorat considerabil', a declarat Yamada. 'Această abordare este promițătoare. Folosind un model metastatic bine stabilit în zona osului tibial, am demonstrat, în fază preclinică, o inhibare semnificativă a dezvoltării tumorale', a precizat el.
UIC a obținut un brevet pentru aurB și explorează oportunități de a duce mai departe această terapie, către studii clinice pe oameni.
În opinia lui Yamada, auracianina ar putea reprezenta doar începutul unei oportunități mult mai ample. Nenumărate proteine bacteriene rămân neexplorate, iar multe dintre ele ar putea servi drept bază pentru viitoare terapii împotriva cancerului. 'Există multe alte proteine bacteriene care ar putea constitui o sursă de medicamente anticancer', a afirmat Yamada. 'Pur și simplu nu le-am testat încă', a spus el. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Adrian Dădârlat)
Cercetătorii au descoperit un element surprinzător care combate cancerul, ascuns în interiorul tumorilor (studiu)

Conţinutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Astronomii au detectat cel mai îndepărtat blazar alimentat de o gaură neagră de până acum
Astronomii au detectat cel mai îndepărtat blazar alimentat de o gaură neagră de până acum
Margaret Hamilton, pionieră americană în domeniul informaticii și figură marcantă a programului Apollo, a murit la 90 de ani
Cercetătoarea americană Margaret Hamilton, care a condus dezvoltarea sistemului informatic utilizat în cadrul programului selenar Apollo, a încetat din viață la vârsta de 90 de ani, a anunțat miercuri Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT), unde a lucrat aproape 20 de ani, transmite joi AFP. ''Margaret Hamil
Nobel 2026/Premiul pentru Chimie obținut pentru cercetări legate de sinteza organică asimetrică
Premiul Nobel pentru Chimie 2026 este împărțit între cercetătorul francez Henri Kagan și cel nipon Kenso Soai pentru descoperirea efectelor neliniare și a autocatalizei în sinteza organică asimetrică, a anunțat miercuri Academia Regală Suedeză de Științe, conform site-ului nobelprize.org. Unele molecule, precum aminoacizii, e
Roverul NASA surprinde o imagine impresionantă cu zorii zilei pe Marte
Agenția spațială americană, NASA, a publicat o imagine impresionantă surprinsă în zori pe Marte de roverul Curiosity, în care pot fi văzute stâncile zimțate, formate cu miliarde de ani în urmă, inundate de razele soarelui, relatează Reuters. Roverul Curiosity, de dimensiunea unei mașini, a asolizat în 2012 î
O rachetă Nuri a transportat pe orbită 15 sateliți în prima lansare sud-coreeană din acest an
Coreea de Sud a lansat marți noaptea (6 octombrie) prima sa misiune orbitală din acest an, cu o rachetă proprie de tip Nuri, care a decolat de la Centrul Spațial Naro, transportând 15 sateliți pe orbită, transmite miercuri Space.com. Lansarea a avut loc la ora 03:25 GMT (pe 7 octombrie). Aproape totul a decurs conform planului. Toți sate
Telescopul Spațial James Webb investighează coliziunile dintre planete
Mai multe detalii ale ipoteticei coliziuni dintre Pământul timpuriu și o altă protoplanetă de mărimea lui Marte, numită Theia, în urma căreia s-ar fi format Luna, ar putea fi obținute prin studierea coliziunilor dintre planete prin intermediul Telescopului Spațial James Webb (JWST) al NASA, conform datelor publicate la 1 octombrie într-un nou studiu î
Nobel 2026/Premiul pentru Fizică obținut de cercetări legate de neutrini
Premiul Nobel pentru Fizică 2026 a fost câștigat de cercetări în domeniul neutrinilor, 'fantomatice particule din spațiu', realizate de cercetătorul belgian Francis Halzen, nominalizat de Comitetul Nobel 'pentru contribuția sa decisivă în construirea Observatorului de Neutrini IceCube și în descoperirea neutrinilor de înaltă
Astronomii au descoperit o exoplanetă formată din 'cenușa' unei stele muribunde
Astronomii au descoperit o planetă rară, de a doua generație, care orbitează în jurul rămășițelor unei stele moarte - o pitică albă încă fierbinte - din care s-a format, conform unui studiu publicat luni, 5 octombrie, în revista Nature Astronomy. Deși oamenii de știință au bănuit de multă vreme că planete 'renăscute'









