Matematicianul francez Cédric Villani, laureat al medaliei Fields, le-a cerut studenților săi care își pregătesc teza de doctorat ''să nu folosească sub nicio formă'' instrumentele inteligenței artificiale (AI) generative, argumentând că, în activitatea de cercetare, ''drumul'' este ''mai important'' decât ''rezultatul'', potrivit AFP.
''Coordonez un doctorand. Și i-am spus ca, pe perioada tezei, să nu folosească sub nicio formă aceste instrumente generative. În timpul formării, trebuie să muncești mult pentru a-ți remodela spiritul, creierul'', a declarat el marți pentru postul Radio Classique, asumându-și că ''va vâsli în contrasens'' prin promovarea ''efortului''.
Pentru Villani, laureat cu medalia Fields în anul 2010, o distincție considerată Nobelul matematicienilor, ''timpul de cercetare, timpul de verificare a soluțiilor, timpul de înțelegere, drumul este în continuare mai important în domeniul științelor, iar în matematică cu atât mai mult, decât rezultatul însuși''.
El și-a exprimat de asemenea îngrijorarea în legătură cu riscul ''epuizării'' problemelor matematice la câteva zile după ce OpenAI a rezolvat o problemă matematică importantă, ecuația Navier-Stokes.
''În studiul matematicii avem nevoie, pentru a face progrese, de trei materii prime fundamentale, iar acestea sunt ideile, studenții și problemele (...). Iar acum avem instrumente atât de eficiente, încât există riscul epuizării problemelor'', a constatat el.
Alături de alți circa 20 de laureați ai medaliei Fields, matematicianul a semnat vineri un editorial despre un posibil ''efect distructiv'' al AI asupra cercetării în domeniul matematic. Trebuie să ''evităm spectrul unei generații pierdute de tineri matematicieni, ceea ce ar fi dăunător pentru întreaga umanitate'', a explicat el. AGERPRES/(AS-redactor: Simona Tatu, editor online: Simona Aruştei)
Matematicianul francez Cédric Villani îndeamnă doctoranzii să nu utilizeze inteligența artificială generativă

Conţinutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Nobel 2026/Premiul pentru Chimie obținut pentru cercetări legate de sinteza organică asimetrică
Premiul Nobel pentru Chimie 2026 este împărțit între cercetătorul francez Henri Kagan și cel nipon Kenso Soai pentru descoperirea efectelor neliniare și a autocatalizei în sinteza organică asimetrică, a anunțat miercuri Academia Regală Suedeză de Științe, conform site-ului nobelprize.org. Unele molecule, precum aminoacizii, e
Roverul NASA surprinde o imagine impresionantă cu zorii zilei pe Marte
Agenția spațială americană, NASA, a publicat o imagine impresionantă surprinsă în zori pe Marte de roverul Curiosity, în care pot fi văzute stâncile zimțate, formate cu miliarde de ani în urmă, inundate de razele soarelui, relatează Reuters. Roverul Curiosity, de dimensiunea unei mașini, a asolizat în 2012 î
O rachetă Nuri a transportat pe orbită 15 sateliți în prima lansare sud-coreeană din acest an
Coreea de Sud a lansat marți noaptea (6 octombrie) prima sa misiune orbitală din acest an, cu o rachetă proprie de tip Nuri, care a decolat de la Centrul Spațial Naro, transportând 15 sateliți pe orbită, transmite miercuri Space.com. Lansarea a avut loc la ora 03:25 GMT (pe 7 octombrie). Aproape totul a decurs conform planului. Toți sate
Telescopul Spațial James Webb investighează coliziunile dintre planete
Mai multe detalii ale ipoteticei coliziuni dintre Pământul timpuriu și o altă protoplanetă de mărimea lui Marte, numită Theia, în urma căreia s-ar fi format Luna, ar putea fi obținute prin studierea coliziunilor dintre planete prin intermediul Telescopului Spațial James Webb (JWST) al NASA, conform datelor publicate la 1 octombrie într-un nou studiu î
Nobel 2026/Premiul pentru Fizică obținut de cercetări legate de neutrini
Premiul Nobel pentru Fizică 2026 a fost câștigat de cercetări în domeniul neutrinilor, 'fantomatice particule din spațiu', realizate de cercetătorul belgian Francis Halzen, nominalizat de Comitetul Nobel 'pentru contribuția sa decisivă în construirea Observatorului de Neutrini IceCube și în descoperirea neutrinilor de înaltă
Astronomii au descoperit o exoplanetă formată din 'cenușa' unei stele muribunde
Astronomii au descoperit o planetă rară, de a doua generație, care orbitează în jurul rămășițelor unei stele moarte - o pitică albă încă fierbinte - din care s-a format, conform unui studiu publicat luni, 5 octombrie, în revista Nature Astronomy. Deși oamenii de știință au bănuit de multă vreme că planete 'renăscute'
Sectorul AI nu știe cum să împiedice inteligența artificială să își stabilească propriile obiective, atenționează un avertizor de integritate
Companiile de top din domeniul inteligenței artificiale nu știu cum să împiedice AI să își stabilească propriile obiective și să se încerce să le atingă, a atenționat luni avertizorul de integritate Jacob Coxon, în timpul unei audieri în fața Consiliului Municipal din New York, conform AFP. Cercetătorul britanic, fost angajat la O
Administratorul NASA dorește să păstreze o minte deschisă în legătură cu fenomenul OZN
Fenomenele neidentificate, de tip OZN sau de altă natură, observate pe cer, în oceane sau în spațiu, ar putea să împingă Statele Unite ale Americii spre un nou 'moment Sputnik', este opinia administratorului NASA, Jared Isaacman, care a comparat creșterea numărului de observații raportate privind fenomenele anormale neidentificate (UAP) din ultimii








