Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că judecătorii de la Curtea Constituțională, care i-au dat dreptate în disputa cu Guvernul Bolojan pe tema drepturilor salariale restante ce trebuie plătite magistraților, au demonstrat 'atașament' față de valorile fundamentale ale organizării statului român și că rigoarea dreptului nu poate fi 'tranzacționată sau alterată'.

Curtea Constituțională a stabilit miercuri că nu a existat conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților.

CCR a respins, ca neîntemeiată, sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan, după ce Instanța supremă a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță procesul legat de restanțele salariale, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

'Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional, iar CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanțelor. Soluția pronunțată reafirmă o regulă esențială a statului de drept: hotărârile judecătorești se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituțional. Înalta Curte ia act de faptul că soluția Curții Constituționale a fost adoptată cu majoritate de voturi și remarcă faptul că judecătorii constituționali care au pronunțat-o demonstrează atașament față de valorile fundamentale ale organizării statului român și rolul justiției ca putere în stat, arătând societății prin decizia lor că rigoarea dreptului nu poate fi tranzacționată sau alterată', este reacția ICCJ după decizia dată de CCR.

ICCJ menționează că Guvernul nu a indicat nicio competență constituțională pe care Înalta Curte și-ar fi însușit-o și nicio atribuție a Executivului a cărei exercitare să fi fost împiedicată.

În luna iulie, Bolojan motiva demersul la CCR prin faptul că instanța de judecată 's-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice'.

El argumenta că 'puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector', respectiv în zona de Justiție.

În opinia sa, 'instanța perturbă direct echilibrul bugetar național', act ce reprezintă 'o ingerință directă' în activitatea executivă a statului.

Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților.

Premierul interimar vorbea de o sumă de 4,8 miliarde de lei, care reprezintă restanțe salariale câștigate în instanță.

Curtea de Apel a mai stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, adică 48 de milioane de lei, dar și cu amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Antonia Niță, editor online: Andreea Lăzăroiu)