Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a sesizat Parchetul în cazul unei rețele transfrontaliere de evaziune și spălare de bani în care erau implicate 17 firme, prejudiciul adus bugetului de stat fiind estimat la aproape 6 milioane de lei.

Potrivit unui comunicat al ANAF, ''Cazul RICHRBT'', ajuns pe masa procurorilor, face referire la un grup de 17 firme implicate în multiple acțiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, fals, uz de fals și constituire de grup infracțional organizat.

Investigația arată că rețeaua acționa coordonat în România, Belgia și Bulgaria printr-un modus operandi ilegal. Rețeaua era coordonată de doi cetățeni români.

Verificările au fost efectuate atât prin interogarea bazelor de date ANAF, cât și în baza schimbului de informații cu instituțiile statului și statele membre UE.

''Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF a înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție rezultatele unei investigații complexe privind o rețea de firme și persoane fizice implicate într-o amplă schemă de evaziune fiscală și spălare de bani. Ancheta ANAF s-a derulat în perioada august 2024 - august 2025 și a vizat un grup infracțional organizat cu activitate transfrontalieră (România - Belgia - Bulgaria), coordonat de două persoane cu cetățenie română. Investigația a fost demarată după ce inspectorii Antifraudă au constatat tranzacții comerciale fictive în domeniul panourilor fotovoltaice, realizate prin intermediul unor firme preluate fraudulos și folosite pentru a evita plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat'', se arată în comunicat.

Potrivit datelor din dosar, grupul a acționat coordonat printr-un sistem complex care implica: preluarea frauduloasă a unor firme existente și transmiterea fictivă de părți sociale; folosirea de persoane vulnerabile sau cetățeni străini ca administratori și asociați; utilizarea de documente și identități false, inclusiv certificate digitale obținute nelegal; mutarea fictivă a sediilor și schimbarea denumirilor firmelor pentru a îngreuna verificările; deschiderea de conturi pe platforme financiare care nu solicitau verificarea identității, dar și conturi bancare aparent legitime; folosirea aplicațiilor criptate și a VPN-urilor (rețele virtuale private care maschează identitatea și locația utilizatorului, oferind acces anonim la internet) pentru comunicare și transfer de date.

Din punct de vedere fiscal, prejudiciul estimat adus bugetului de stat este de aproape 6 milioane de lei, rezultat din neplata TVA-ului și a impozitului pe profit aferente operațiunilor comerciale fictive.

ANAF a aplicat măsuri asigurătorii asupra bunurilor și conturilor bancare ale firmelor implicate, iar sumele confiscate până în prezent depășesc 1,3 milioane de lei. Totodată, peste 6.000 de panouri fotovoltaice cu o valoare totală estimată la 1,65 milioane de lei au fost confiscate în cadrul operațiunii.

Rezultatele anchetei indică o rețea complex organizată, în care fiecare nivel avea un rol distinct - de la coordonatori și intermediari până la persoane interpuse folosite pentru deschiderea conturilor bancare și semnarea formală a documentelor comerciale.

''Pe lângă faptele de evaziune fiscală, inspectorii Antifraudă au constatat indicii privind spălare de bani, fals în acte, uz de fals și constituirea unui grup infracțional organizat. De aceea, dosarul complet documentat de ANAF, o investigație care s-a derulat pe o perioadă de un an de zile, a fost transmis către Parchet, pentru evaluare completă și sancționarea întregului mecanism al ilegalităților descoperite'', a declarat președintele ANAF, Adrian Nica, citat în comunicat.

Verificările au fost realizate prin analiza bazelor de date ale ANAF, cooperarea cu instituții partenere din România și din statele membre ale Uniunii Europene, corelarea datelor fiscale, bancare și comerciale privind tranzacțiile suspecte.

''Investigația are loc în contextul în care inspectorii Antifraudă au intensificat în ultimul an controalele în domeniul comerțului cu echipamente fotovoltaice, un sector aflat în expansiune, dar care a devenit tot mai atractiv pentru operațiuni de tip fraudă fiscală.Dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea continuării cercetărilor penale și a stabilirii răspunderii persoanelor implicate. În urma acestei anchete și a altor cazuri similare, ANAF a transmis recomandări privind îmbunătățirea mecanismelor de control și a procedurilor de verificare a identității în sistemele financiare și la Registrul Comerțului, propunând totodată integrarea unor măsuri concrete în pachetele fiscal-bugetare adoptate recent. Aceste măsuri vizează consolidarea analizei de risc fiscal și prevenirea folosirii firmelor-fantomă sau a entităților inactive în scopuri frauduloase'', conform comunicatului.

Printre principalele modificări adoptate recent în acest sens se numără introducerea de noi criterii de analiză a riscului fiscal: lipsa utilizării instrumentelor de plată fără numerar, avertizarea timpurie privind capacitatea de plată a obligațiilor fiscale și analiza informațiilor din cazierul fiscal relevante pentru comportamentul fiscal viitor al contribuabililor.

De asemenea, au fost stabilite noi criterii pentru declararea inactivității fiscale a firmelor, precum lipsa unui cont de plăți deschis în România sau la Trezoreria Statului și nedepunerea situațiilor financiare anuale la cinci luni după termenul legal. Perioada de inactivitate a fost limitată la maximum un an, după care firmele care nu se reactivează vor fi dizolvate automat, cu obligația organului fiscal de a stabili și recupera datoriile înainte de radiere.

''Aceste măsuri urmăresc eliminarea entităților care nu desfășoară în mod real activitate economică, dar și protejarea bugetului public și a contribuabililor onești, potențiale victime ale acestui tip de fraudă, printr-un sistem de monitorizare mai eficient și predictibil'', precizează reprezentanții ANAF.

ANAF transmite că va continua să desfășoare controale de amploare, în special în sectoarele cu risc fiscal ridicat, utilizând analize de risc și instrumente digitale care eficientizează procesul de analiză și colectarea fiscală și reduc erorile umane.

''Instituția își reafirmă angajamentul de a proteja bugetul de stat, de a asigura un mediu concurențial corect și de a funcționa ca o autoritate de încredere, adoptând măsuri care promovează performanța instituțională și integritatea'', se mai arată în comunicat. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)