Blocul Național Sindical (BNS) atrage atenția că majorarea salariului de bază minim brut pe țară, aplicabil de la 1 iulie 2026, vine cu o întârziere de șase luni față de momentul la care ar fi trebuit să intre în vigoare, lucrătorii au pierdut peste 13% din puterea de cumpărare, iar pentru a recupera această erodare salariul minim ar trebui să ajungă la 5.000 lei brut de la 1 ianuarie 2027.
'Guvernul a amânat cu șase luni majorarea salariului minim, iar costul a fost suportat de angajați. Potrivit prevederilor Legii nr. 283/2024 privind modificarea și completarea unor acte normative, pentru stabilirea salariilor minime adecvate, salariul minim trebuia stabilit cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2026. Conform mecanismului de stabilire a salariului minim, stabilit de Legea 283/2024, valoarea salariului minim trebuia decisă între pragurile de 4.325 lei (valoare rezultată din aplicarea formulei de calcul din lege) și 4.590 lei (limita superioară stabilită prin lege - 52% din câștigul salarial mediu brut). Din păcate, salariații remunerați cu salariul minim, dar și cei aflați în intervalul 4.050 - 4.325, adică aproximativ 1,76 milioane salariați, au devenit moneda de schimb în negocierile dintre Guvern și mediul de afaceri, Guvernul nu doar că a preferat soluția de creștere a salariului minim la cel mai de jos nivel rezultat din aplicarea legii, dar a și amânat această creștere pentru iulie 2026', afirmă BNS, într-un comunicat.
Potrivit sindicaliștilor, Guvernul a folosit amânarea creșterii salariului minim ca o măsură compensatorie acordată mediului de afaceri afectat de deciziile fiscale și economice adoptate de Guvern (liberalizarea pieței energiei, creșterea TVA, creșterea accizelor, introducerea impozitului pe cifra de afaceri etc), în ciuda faptului că o bună parte dintre aceste măsuri au fost translatate în creșteri de prețuri în lanț.
Astfel, costul măsurilor luate de Guvern a fost transferat, atât direct, cât și indirect, asupra celor mai vulnerabili salariați din economie, iar consecințele sunt evidente: în cursul anului 2025, puterea de cumpărare a salariului minim net, în valoare de 2.574 lei, s-a diminuat cu aproximativ 227 pe lună, iar inflația din primul semestru al anului a generat o pierdere suplimentară de aproximativ 111 lei lunar.
În consecință, în decurs de numai 18 luni, salariații plătiți cu salariul minim au pierdut aproximativ 340 de lei din puterea de cumpărare a venitului lor lunar, ceea ce echivalează cu o diminuare de circa 13%.
În aceste condiții, majorarea salariului minim aplicată de la 1 iulie 2026, coroborată cu reducerea deducerii fiscale de la 300 de lei la 200 de lei, nu reușește nici măcar să compenseze pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimul an și jumătate, atrage atenția BNS.
'Nu este de mirare că România continuă să ocupe primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește sărăcia în muncă. Nivelul salariul minim nu este nici pe departe unul adecvat, dacă avem în vedere criteriile indicate de Directiva Europeană 2022/2041 sau Convenția OIM 130 / 1970, iar întârzierea ajustării sale nu face decât să adâncească decalajele sociale și economice. BNS a atras atenția în momentul transpunerii Directivei 2022/2041 cu privire la necesitatea introducerii în lege a unor mecanisme de corecție a creșterii salariului minim în cazul apariției unor variații semnificative între nivelul prognozat și cel efectiv realizat al indicatorilor folosiți în stabilirea salariului minim. În prezent ne aflăm într-o astfel de situație, pentru salariul minim din 2025 s-a luat în calcul o rată medie a inflației de 4,4%, în realitate rata inflației în 2025 a fost 7,3%. În 2026, salariul minim a fost calculat luând în calcul o rată a inflației prognozată de 5,8%, deja inflația prognozată pentru 2026 a fost schimbată la 7,9%. De aici ar trebui pornit procesul de stabilire a salariului minim pentru anul 2027', se arată în comunicat.
Conform BNS, în baza prevederilor Legii 283/2024, în perioada următoare, partenerii sociali - Guvernul, în exercitarea atribuțiilor sale constituționale, organizațiile patronale și organizațiile sindicale - ar trebui sa reia negocierile privind stabilirea salariului de bază minim brut pe țară care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.
Blocul Național Sindical transmite încă de pe acum viitorului Guvern că, pentru a recupera erodarea puterii de cumpărare acumulată în ultimii doi ani și pentru a respecta principiile care stau la baza mecanismului european de stabilire a salariului minim adecvat, valoarea salariului de bază minim brut pe țară trebuie stabilită la 5.000 de lei, începând cu 1 ianuarie 2027.
'Introducerea în lege a unui mecanism de stabilire a salariului minim viza tocmai stoparea utilizării salariului minim ca instrument de manipulare electorală și totodată ca măsura de cumpărare a bunăvoinței mediului de afaceri. Salariul minim trebuie să fie stabilit în mod transparent și să poată răspunde necesităților lucrătorului și ale familiei acestuia, ținând cont de condițiile economice și sociale existente la nivel național și protejând totodată accesul la un loc de muncă și stimulentele pentru căutarea unui loc de muncă. Salariile minime care asigură un nivel de trai decent și ating astfel un prag de decență pot contribui la reducerea sărăciei, la susținerea cererii interne și a puterii de cumpărare, îmbunătățesc stimulentele pentru găsirea unui loc de muncă, reduc inegalitățile salariale, diferența de remunerare între femei și bărbați și sărăcia persoanelor încadrate în muncă și limitează scăderea veniturilor în timpul recesiunilor economice', susține BNS. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
BNS: Salariul minim trebuie să ajungă la 5.000 de lei brut de la 1 ianuarie 2027

Conţinutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
ONRC: Peste 94.000 de persoane fizice și juridice, înmatriculate în primele opt luni din 2026
Numărul înmatriculărilor de persoane fizice și juridice a scăzut în primele opt luni din 2026 cu 2,09% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, totalizând 94.078 de înmatriculări, din care 51.873 SRL și 38.049 PFA, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), consultate de AGERPRES.
VIDEO Buzoianu cere demisia conducerii ANM, după achiziții de produse de lux din bani publici
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a cerut demisia conducerii Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), după ce Corpul de Control a identificat achiziții de parfumuri, articole vestimentare și alte produse de lux din bugetul instituției, și a anunțat că raportul verificărilor va fi transmis Parchetului de pe lângă înalta Curte
Apele Române suplimentează aportul de apă în Dunăre pentru funcționarea în siguranță a centralei de la Cernavodă
Administrația Națională 'Apele Române' (ANAR) a dispus suplimentarea temporară cu 20 de metri cubi pe secundă a debitului evacuat din acumularea Iezer, în perioada 10 - 18 octombrie 2026, pentru asigurarea condițiilor hidrologice necesare funcționării în siguranță a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, în contextul debitelor extrem d
Nazare: Am cerut la ECOFIN mai mult capital pentru companiile românești
România a solicitat, în cadrul reuniunii ECOFIN, ca integrarea piețelor europene de capital să faciliteze accesul companiilor românești la finanțare și să țină cont de particularitățile piețelor aflate în curs de dezvoltare, a transmis ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o postare pe pagina sa de
Bușoi: Peste 80% dintre condițiile pentru investiția în proiectul SMR de la Doicești nu sunt îndeplinite
Peste 80% dintre condițiile asociate deciziei finale de investiție în proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești nu sunt îndeplinite, iar Nuclearelectrica propune reducerea cheltuielilor la minimum și diminuarea cu cel puțin 60% a personalului implicat în proiect, a transmis Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energie
Pistol: Lucrările pe lotul 1 al A0 Nord au ajuns la 82%; conexiunea cu A1 ar putea fi finalizată în 2027
Lucrările pe lotul 1 al Autostrăzii Bucureștiului A0 Nord, între Joița și Corbeanca, au ajuns la un stadiu fizic de 82%, iar până la sfârșitul acestui an ar putea fi asigurate descărcările în drumurile naționale DN1A și DN7, în timp ce conexiunea cu autostrada A1 are șanse mai mari să fie finalizată în 2027, a anunțat directorul ge
AAOPFR: Traficul de mărfuri pe Dunăre, blocat la kilometrul 280; autoritățile nu au luat măsuri pentru deblocare
Traficul fluvial de mărfuri este în continuare blocat în ambele sensuri, la kilometrul 280 al Dunării, unde sunt imobilizate 30 de împingătoare și nave autopropulsate, precum și peste 100 de barje, în condițiile în care autoritățile nu au luat măsuri concrete pentru reluarea navigației, au transmis vineri reprezentanții Asociației Armatorilor și
AEI: Inițiativa 'Sapă Sigur' pentru prevenirea accidentelor provocate de lucrările de excavare a fost depusă la Parlament
O inițiativă legislativă, denumită 'Sapă Sigur', prin care se dorește crearea unui sistem național digital de notificare a lucrărilor de excavare în apropierea conductelor de gaze naturale a fost depusă în Parlament în data de 8 octombrie, obiectivul principal fiind reducerea cu cel puțin 50% în următorii cinci ani a incidentelor cauzate de lu









