Economic
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
AEI: Valul de căldură crește factura la energie și ne arată cât de vulnerabil a devenit Sistemul Energetic Național
Valul de căldură crește factura la energie și ne arată, în plus, și cât de vulnerabil a devenit Sistemul Energetic Național (SEN), susține, într-o analiză publicată sâmbătă, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță. 'De fiecare dată când temperaturile urcă, consumul crește, aparatele de aer condiționat funcționează la capacitate maximă, iar prețurile energiei electrice explodează. Este o explicație comodă, dar incompletă. Valul de căldură nu este cauza problemei, ci doar testul care arată cât de vulnerabil a devenit sistemul energetic din România. (...) Creșterea efectivă a consumului produsă de caniculă este, de regulă, între 80 și 120 lei pe lună, iar în locuințele de la ultimul etaj, cu suprafețe vitrate mari, neumbrite, unde aerul condiționat merge aproape continuu poate depăși 180-230 lei. De remarcat că această majorare este determinată în principal de consumul mai mare al locuinței, nu de variațiile zilnice ale prețului angro. Chiar dacă prețul energiei pe piața pentru ziua următoare crește puternic în zilele caniculare, un client casnic cu contract la preț fix nu vede imediat această volatilitate în factură; efectul direct este consumul suplimentar, iar eventualele creșteri ale preturilor se reflectă doar atunci când furnizorii își actualizează ofertele sau expiră contractele existente', explică specialistul. Potrivit șefului AEI, în timp ce România înregistrează unul dintre cele mai ridicate prețuri ale energiei electrice din regiune, adevărata întrebare nu este de ce consumăm mai mult, ci de ce nu mai putem produce suficient în momentele în care avem cea mai mare nevoie de energie. 'Când cererea crește, România ajunge să importe volume tot mai mari de electricitate, iar această dependență se vede imediat în prețuri. Problema este că nici vecinii noștri nu au surplus. Grecia, Bulgaria, Ungaria și alte state din Europa de Sud-Est trec prind același episod de consum ridicat. Ucraina continuă să absoarbă cantități importante de energie din regiune. în aceste condiții, piața nu mai funcționează ca un mecanism de echilibrare, ci ca o competiție pentru o resursă limitată. Cine are nevoie de ultimul megawatt-oră disponibil îl cumpără la cel mai mare preț, iar acel preț ajunge să fie reper pentru întreaga piață. Adevărata vulnerabilitate a României este că a ajuns să depindă de importuri exact în momentele în care energia este cea mai scumpă. Nu importăm energie ieftină în perioade de excedent european. Importăm energie atunci când întreaga regiune este în deficit. Diferența dintre cele două situații înseamnă sute de milioane de euro care pleacă anual din economia românească', este de părere Dumitru Chisăliță. Specialistul subliniază că, în plus, congestiile din rețelele de transport agravează problema și chiar dacă în alte zone ale Europei există energie disponibilă la prețuri mai reduse, aceasta nu poate ajunge întotdeauna în sud-estul continentului din cauza limitărilor infrastructurii. 'Rezultatul este o piață fragmentată, în care România și statele vecine plătesc mult peste media europeană. Ani la rând, România s-a bazat pe avantajul unui mix energetic diversificat: hidrocentrale, reactoare nucleare, centrale pe gaze și cărbune, completate în ultimii ani de energie regenerabilă. însă diversificarea haotica nu mai este suficientă atunci când capacitățile disponibile în orele de vârf nu acoperă consumul intern. O parte dintre grupurile clasice au fost retrase sau funcționează limitat, hidroenergia depinde de condițiile hidrologice, iar producția din surse regenerabile rămâne dependentă de vreme. Fără suficiente capacități flexibile și fără sisteme de stocare dezvoltate, importurile devin soluția implicită', notează sursa citată. în opinia lui Chisăliță, valul de căldură din aceste zile transmite un semnal clar: România nu are doar o problemă de prețuri, ci una de securitate energetică. 'O economie care depinde de importuri în perioadele de consum maxim este o economie vulnerabilă la orice șoc regional: caniculă, secetă, avarii sau tensiuni geopolitice. Discuția nu mai trebuie să fie despre cât de ridicate sunt temperaturile, ci despre cât de pregătit este sistemul energetic să facă față acestor situații. Pentru că verile caniculare nu mai reprezintă excepții, ci noua normalitate', menționează președintele AEI. Acesta consideră că dacă nu vor fi accelerate investițiile în noi capacități de producție, în stocare și în rețele, România riscă să transforme importurile dintr-o soluție de echilibrare într-o dependență structurală, ce conduce la o vulnerabilitate a SEN. AGERPRES/(AS - editor: Daniel Badea, editor online: Irina Giurgiu)
Gheorghiu: Instituții publice plătesc chirie unei companii publice pentru a ocupa o clădire publică
România are o companie de stat, Grup Exploatare și întreținere Palat C.F.R. S.A, cu 36 de angajați și 4 membri ai consiliului de administrație, al cărei unic obiect de activitate este să închirieze spațiile dintr-o clădire a statului către alte instituții ale statului, afirmă vicepremierul interimar Oana Gheorghiu. 'Caragiale ar fi foarte invidios că n-a trăit să o vadă și pe asta: România are o companie de stat cu 36 de angajați și 4 membri ai consiliului de administrație, al cărei unic obiect de activitate este să închirieze spațiile dintr-o clădire a statului către alte instituții ale statului. Este vorba despre compania Grup Exploatare și întreținere Palat C.F.R. S.A. și ea administrează - ați ghicit - clădirea Palatul C.F.R. din București. Chiriașii ei sunt: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii; Compania Națională de Căi Ferate CFR SA; CFR Călători; CFR Marfă; Autoritatea pentru Reforma Feroviară; Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier; Telecomunicații C.F.R. SA. Toate aceste instituții publice îi plătesc chirie companiei publice pentru a ocupa o clădire publică', a scris aceasta, vineri, pe pagina sa de Facebook. Oana Gheorghiu a reamintit că Palatul CFR este clădirea în care, în luna mai, 7 persoane au căzut în gol cu liftul, după efectuarea unor lucrări majore și înlocuirea cablurilor de tracțiune. Potrivit sursei citate, Curtea de Conturi a identificat probleme severe de guvernanță în cazul acestei companii. Astfel, Palatul CFR nu fusese reevaluat din anul 2013, conducerea societății a funcționat timp îndelungat prin mandate provizorii, nu au fost stabiliți indicatori de performanță pentru administratori și directorul general iar limitele responsabilităților dintre conducerea executivă și Consiliul de Administrație nu au fost respectate întotdeauna. 'Există și o problemă serioasă privind independența Consiliului de Administrație. Legea spune clar că majoritatea administratorilor trebuie să fie independenți și că persoanele care lucrează în instituții publice nu pot fi considerate administratori independenți. Aceste reguli nu sunt recomandări. Ele sunt obligații legale. Cu toate astea, pe cine găsim în consiliul de administrație al acestei companii? Un director din Ministerul Transporturilor; un director executiv din Primăria Sector 2; un consilier general al Municipiului București; purtătorul de cuvânt al doamnei prim-ministru Viorica Dăncilă', precizează vicepremierul interimar. Gheorghiu arată, totodată, că această companie nu înregistrează pierderi pentru că nici nu ar avea cum în condițiile în care obiectul de activitate este închirierea spațiilor din Palatul CFR către alte entități publice, de la care încasează suficienți bani cât să-și acopere costurile și să facă o rată de rentabilitate economică de 3,13% și rată de rentabilitate financiară de 3,22%. Anual, sumele încasate de conducerea societății se ridică la 334.944 lei pentru membrii CA și 291.552 lei pentru directorul general, susține ea. 'în ultimii 10 ani, compania a fost implicată în 177 procese penale, din care unul deschis împotriva Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în calitate de debitor. Ministerul Transporturilor a fost condus mai mereu de PSD. Șeful PSD Sorin Grindeanu a condus ministerul timp de aproape 4 ani, fiind succedat de unul dintre oamenii săi de încredere. Așa cum o demonstrează și inspecțiile ministrului interimar Radu Miruță din aceste zile, Ministerul Transporturilor a fost condus până acum haotic și în batjocură totală față de interesul și resursele statului. Grup Exploatare și întreținere Palat C.F.R. S.A. este doar una dintre cele peste 1.500 de companii ale statului român', subliniază Oana Gheorghiu. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Miruță a demis-o pe directoarea CENAFER, Anna-Maria Dudas, în urma controlului de la sediul instituției
Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a revocat-o din funcția de director general al Centrului Național de Calificare și Instruire Feroviară (CENAFER) pe Anna-Maria Dudas, în urma unui control efectuat la sediul instituției. 'Am semnat astăzi ordinul de revocare din funcția de director general al Centrului Național de Calificare și Instruire Feroviară (CENAFER) a doamnei Anna-Maria Dudas. Consider că o persoană care folosește instituția publică în interes propriu și nu respectă legea și regulile nu poate conduce o instituție a statului. Funcțiile publice presupun responsabilitate, integritate și respect față de banul public. Aceste principii nu sunt negociabile', a scris ministrul interimar pe pagina sa de Facebook. El a precizat că a dispus Corpului de Control al ministerului să efectueze o verificare completă la CENAFER și că vor fi analizate contabilitatea instituției, cheltuielile, plățile efectuate, modul în care au fost administrați banii publici și gestionarea patrimoniului instituției. 'Instituțiile statului trebuie administrate cu responsabilitate, profesionalism și respect față de interesul public. Datoria mea este să mă asigur că fiecare leu din banii contribuabililor este cheltuit corect și că cei aflați în funcții de conducere răspund pentru deciziile lor. Nu voi tolera abuzurile, privilegiile sau folosirea funcțiilor publice în interes personal. în același timp, este la fel de important să îi protejăm pe funcționarii care muncesc zi de zi, cu profesionalism și bună-credință, și care nu trebuie să suporte consecințele deciziilor greșite ale celor care îi conduc. Curățarea administrației nu înseamnă doar sancționarea celor care greșesc, ci și respect pentru oamenii cinstiți care țin instituțiile statului în picioare. Cine confundă funcția publică cu un privilegiu personal nu trebuie sa aibă loc în administrație', a mai spus Miruță. Ministrul Radu Miruță a anunțat joi că un control efectuat la CENAFER a scos la iveală existența unui 'atelier de ciocolată' și a unui 'hotel' la sediul din clădirea situată în Gara de Nord. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Angajații instituțiilor finanțate din venituri proprii vor putea primi sporuri de până la 20%
Personalul autorităților și instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii va putea beneficia de o diferențiere a salariilor, prin acordarea unui spor de până la 20% din salariul de bază, în funcție de specificul activității desfășurate și de calitatea acesteia, conform proiectului actualizat al noii legi a salarizării, publicat vineri de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS). 'Personalul încadrat potrivit prezentei anexe poate beneficia de diferențierea salariilor prin acordarea unui spor de până la 20% la salariul de bază deținut, în funcție de specificul activității desfășurate și de calitatea acesteia. Sumele pentru aceste salarii se vor plăti exclusiv din venituri proprii. încadrarea între limite se face anual, pe baza criteriilor aprobate de consiliile de administrație', se menționează în document. Totodată, drepturile de natură salarială ale personalului încadrat în autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii sunt stabilite de către ordonatorul de credite, cu încadrarea strictă în resursele financiare alocate anual și în numărul de posturi stabilit potrivit legii, prin bugetul de venituri și cheltuieli. Proiectul mai prevede că 'munca prestată de personalul încadrat potrivit acestei anexe, în vederea asigurării continuității activității, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul programului normal de lucru, se plătește cu un tarif orar cu 10% mai mare decât tariful orar al normei de bază. 'Munca astfel prestată și plătită nu se compensează și cu timp liber corespunzător', notează sursa citată. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu) Citeşte şi: Proiectul revizuit al Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice a fost publicat
Vameșii care lucrează cu surse generatoare de radiații vor beneficia de un spor de până la 10% (proiect)
Funcționarii publici din cadrul Autorității Vamale Române (AVR), care își desfășoară activitatea cu surse de radiații sau generatoare de radiații, pot beneficia de un spor pentru condiții periculoase de până la 10% din salariul de bază, diferențiat pe categorii de risc radiologic, potrivit proiectului actualizat al legii salarizării, publicat vineri de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS). 'Funcționarii publici din cadrul Autorității Vamale Române, care își desfășoară activitatea cu surse de radiații sau generatoare de radiații, pot beneficia de un spor pentru condiții periculoase de până la 10% din salariul de bază, diferențiat pe categorii de risc radiologic astfel: 2,5% la categoria I, 5% la categoria a II-a, 7,5% la categoria a III-a și 10% la categoria a IV-a', se arată la Anexa VIII din proiect. Și personalul de specialitate juridică care reprezintă România sau instituțiile publice în fața Curții de Arbitraj internaționale a Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții și în fața altor instanțe judiciare și arbitrale internaționale beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază. La aceeași anexă se precizează că funcționarii publici care, în condițiile legii, exercită temporar o funcție publică de conducere sau o funcție publică corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici au dreptul la salariul de bază corespunzător funcției publice pe care o exercită cu caracter temporar. Funcționarii publici care ocupă o altă funcție publică prin mutare în cadrul altui compartiment sau transfer beneficiază de salariul de bază corespunzător funcției publice pe care o ocupă prin modificarea raporturilor de serviciu. De asemenea, funcționarii publici de conducere care ocupă, ca urmare a reorganizării, funcții publice de conducere de nivel inferior sau, după caz, de execuție au dreptul la salariul de bază pentru funcția publică în care vor fi numiți. Proiectul mai prevede că funcționarii publici din administrația publică locală cu locul de muncă în localitățile din Rezervația Biosferei 'Delta Dunării' beneficiază de un spor de izolare de până la 15% din salariul de bază. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu) Citeşte şi: Proiectul revizuit al Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice a fost publicat
ANRE, ASF și ANCOM vor beneficia de un indice anual de competitivitate la stabilirea salariilor (proiect)
Personalul din cadrul ANRE, ASF și ANCOM va beneficia de un indice anual de competitivitate utilizat la determinarea salariului de bază, conform proiectului actualizat al noii legi a salarizării, publicat vineri de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS). 'Personalul din cadrul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) încadrat pe funcțiile prevăzute în Anexa VII, capitolul II la prezenta lege beneficiază de un indice de competitivitate. Indicele de competitivitate se aplică la determinarea salariului de bază, prin înmulțire cu valoarea de referință și cu coeficientul de salarizare corespunzător funcției. Creșterea salariului de bază rezultată din aplicarea indicelui de competitivitate are caracter temporar, până la determinarea noului indice de competitivitate', se precizează în document. Valoarea indicelui de competitivitate este minimum 1 și nu poate fi mai mare de 2, notează sursa citată. 'Indicele de competitivitate prevăzut se stabilește anual, până la data de 30 noiembrie a fiecărui an pentru anul următor, prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Protecției Sociale și Ministerul Finanțelor, la propunerea Institutului Național de Statistică, care va fi comunicată celor două ministere până la data de 30 august a fiecărui an, pentru anul următor', se mai arată în document. Propunerea Institutului Național de Statistică va fi fundamentată pe baza datelor privind salariul mediu brut în plată din domeniile în care își desfășoară activitatea cele trei autorități, aferente primului semestru al anului în curs. Reprezentanții partidelor și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, au discutat vineri, la Palatul Cotroceni, pe tema legii salarizării, care este jalon PNRR. Discuția a fost coordonată de consilierul prezidențial Radu Burnete, a informat Administrația Prezidențială. Proiectul poate ajunge la o valoare maximală de 7,3% din PIB și o masă salarială de 12,1 miliarde de lei, a anunțat, după întâlnirea de la Palatul Cotroceni, Dragoș Pîslaru. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu) Citeşte şi: Proiectul revizuit al Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice a fost publicat
Gradațiile corespunzătoare tranșelor de vechime în muncă majorează între 2,5% și 7,5% salariul de bază (proiect)
Proiectul legii salarizării prevede șase gradații pentru vechimea în muncă iar majorările salariului de bază/indemnizației de încadrare vor fi cuprinse între 2,5% pentru cei cu peste 15 ani vechime și 7,5% pentru vechime între 3 și 5 ani, reiese din proiectul actualizat al Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, publicat vineri în dezbatere de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS). Conform documentului, fiecărei funcții, fiecărui grad/treaptă profesională îi corespund șase gradații, echivalente tranșelor de vechime în muncă, cu excepția funcțiilor de demnitate publică, funcțiilor de conducere și funcțiilor publice din categoria înalților funcționari publici pentru care gradația este inclusă în salariul de bază/indemnizația lunară, precum și cu excepția personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare. Astfel, tranșele de vechime în muncă în funcție de care se acordă cele șase gradații, precum și cotele procentuale corespunzătoare acestora, calculate la salariul de bază/indemnizația de încadrare avute la data îndeplinirii condițiilor de trecere în gradație și incluse în acestea, pornesc de la gradația 0 (până la 3 ani vechime) pentru care nu se acordă nicio majorare. în cazul gradației 1 (de la 3 ani la 5 ani), majorarea salariului de bază/indemnizației de încadrare se va majora cu cota procentuală de 7,5%, rezultând noul salariu de bază/indemnizație de încadrare. La gradația 2 (de la 5 ani la 10 ani), majorarea va fi de 5%, iar la gradația 3 (de la 10 ani la 15 ani), cota procentuală se va situa tot la 5%. De asemenea, în ceea ce privește gradația 4 (de la 15 ani la 20 de ani vechime), aceasta se determină prin majorarea salariului de bază/indemnizației de încadrare avut cu cota procentuală de 2,5%, același procent fiind aplicat și pentru gradația 5 (peste 20 de ani). Proiectul de lege prevede că, odată obținută, gradația se acordă cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-au împlinit condițiile de acordare. 'Pentru personalul nou-încadrat, salariul de bază/indemnizația de încadrare se determină prin aplicarea succesivă a majorărilor prevăzute la alin.(3), corespunzător gradației deținute. Pentru acordarea gradației corespunzătoare tranșei de vechime în muncă, angajatorul va lua în considerare integral și perioadele lucrate anterior în alte domenii de activitate decât cele bugetare', se menționează în document. Raportul dintre cel mai mic salariu de bază și cel mai mare salariu de bază în sectorul bugetar este de 1 la 8, iar cuantumul valorii de referință pentru anul 2027 se situează la 4.100 de lei. Grila de salarizare va include 12 grade salariale, iar fiecărui grad salarial îi va corespunde un interval de coeficienți. Potrivit proiectului de act normativ, structura de grade salariale reprezintă un sistem de ierarhizare a funcțiilor din sectorul bugetar, prin raportare la valoarea muncii asociate acestor funcții, fiecare grad salarial grupând funcții similare ca valoare. în acest fel, la gradul salarial 1, coeficientul minim este 1, iar cel maxim de 1,19; la gradul salarial 2 - de 1,20 minim și de 1,34 maxim; gradul salarial 3 - între 1,35 și 1,49); gradul salarial 4 - între 1,50 și 1,64, gradul salarial 5 - între 1,65 și 1,83; gradul salarial 6 - între 1,84 și 2,09; gradul salarial 7 - între 2,10 și 2,39; gradul salarial 8 - între 2,40 și 3,29); gradul salarial 9 - între 3,30 și 4,19; gradul salarial 10 - între 4,20 și 5,59; gradul salarial 11 - între 5,60 și 6,49, precum și gradul salarial 12 - între 6,50 și 8. Salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate, stabilit prin înmulțirea coeficienților cu valoarea de referință, la care se adaugă cotele procentuale aferente gradațiilor de vechime în muncă, după caz. Legea salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice urmează să intre în vigoare de la 1 decembrie 2026. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu) Citeşte şi: Proiectul revizuit al Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice a fost publicat
Noua variantă a legii salarizării dublează sporul pentru proiectele europene la primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de CJ
Sporul pentru președinții și vicepreședinții consiliilor județene și primarii și viceprimarii care implementează proiecte finanțate din fonduri europene a crescut de la 20% la 40%, conform proiectului actualizat al noii legi a salarizării, publicat vineri de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS). Astfel, la articolul 15 din proiect se arată că președinții și vicepreședinții consiliilor județene și primarii și viceprimarii unităților administrativ-teritoriale care implementează proiecte finanțate din fonduri europene rambursabile/nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile/nerambursabile pot beneficia de un spor cu o valoare de maximum 40% din indemnizația lunară în limita bugetului aprobat cu această destinație. Personalul din instituțiile publice implicat în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene va putea beneficia de sporuri de până la 40% din salariul de bază, același care era trecut și în varianta prezentată de minister în luna mai a acestui an. Acest spor se aplică proporțional cu timpul efectiv alocat activităților pentru fiecare proiect și cu progresul tehnic/financiar raportat. Pentru fiecare proiect contractat, conducătorul instituției/autorității publice nominalizează, prin act administrativ, persoanele care fac parte din echipa de proiect. Numărul maxim de persoane la nivelul unei instituții sau autorități care pot fi nominalizate în echipele de proiecte pentru proiectele finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile este cel stabilit de prevederile contractului/acordului/ordinului de finanțare semnat de către instituția beneficiară cu autoritatea finanțatoare. Sporul se acordă numai pe perioada de implementare a proiectului, astfel cum a fost stabilită în contractul/acordul/ordinul de finanțare semnat, pe răspunderea ordonatorului de credite în cadrul căruia este organizată echipa de proiect. în cadrul instituțiilor și/sau autorităților publice poate fi încadrat personal cu contract individual de muncă pe durată determinată, pe posturi în afara organigramei, prin act administrativ al conducătorului instituției cu scopul de a desfășura exclusiv activități în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene. Pentru personalul încadrat cu contract individual de muncă pe durată determinată, ocuparea posturilor se face în baza unei proceduri interne de recrutare și selecție, aprobată prin decizie a ordonatorului principal de credite, care să respecte cel puțin principiile transparenței, tratamentului egal și nediscriminării și utilizării eficiente a fondurilor publice. Reprezentanții partidelor și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, au discutat vineri, la Palatul Cotroceni, pe tema legii salarizării, care este jalon PNRR. Discuția a fost coordonată de consilierul prezidențial Radu Burnete, a informat Administrația Prezidențială. Proiectul poate ajunge la o valoare maximală de 7,3% din PIB și o masă salarială de 12,1 miliarde de lei, a aunțat, vineri, după întâlnirea de la Palatul Cotroceni, Dragoș Pîslaru. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu) Citeşte şi: Proiectul revizuit al Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice a fost publicat
Proiectul revizuit al Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice a fost publicat
Forma actualizată a proiectului Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice a fost publicată pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS). Documentul păstrează prevederile referitoare la raportul dintre cel mai mic salariu de bază și cel mai mare salariu de bază în sectorul bugetar care rămâne 1 la 8, iar cuantumul valorii de referință pentru anul 2027 este de 4.100 lei, determinând valoarea salariilor de bază în acord cu coeficienții pentru fiecare familie ocupațională. 'Ca urmare a medierii Administrației Prezidențiale și în urma acordului politic semnat de către partidele politice proeuropene, MMFTSS a organizat o amplă consultare publică prin 14 reuniuni cu instituțiile din administrație și sindicatele reprezentative. în urma consultărilor, proiectul a fost revizuit pentru a include cât mai multe dintre observațiile primite. A existat un dialog permanent cu Ministerul de Finanțe și cu Comisia Europeană pentru o alocare bugetară suplimentară astfel încât să poată fi rezolvate cât mai multe din inechitățile actualului sistem de salarizare a personalului plătit din fonduri publice', se precizează în comunicatul Ministerului Muncii. Potrivit sursei citate, varianta actuală a proiectului îndeplinește condițiile Jalonului 420 din PNRR și are acordul Ministerului de Finanțe în condițiile respectării traiectoriei fiscal-bugetare a României. Proiectul a fost prezentat și predat, în cursul zilei de vineri, partidelor politice semnatare ale acordului inițial pentru analiză și demararea procedurii parlamentare de adoptare. 'MMFTSS își menține rolul de secretariat tehnic și va continua să ofere clarificări și informații de specialitate privind conținutul și fundamentarea prevederilor cuprinse în textul publicat. Eventualele propuneri de modificare sau amendamente vor fi formulate și discutate în cadrul consultărilor cu partidele politice și a mecanismelor parlamentare, în conformitate cu procesul legislativ', precizează sursa citată. Lege salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice va intra în vigoare la 1 decembrie 2026. AGERPRES/(AS - redactor: Andreea Marinescu, editor: Cristian Anghelache,editor online: Ady Ivaşcu) Citeşte şi: Noua variantă a legii salarizării dublează sporul pentru proiectele europene la primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de CJ Gradațiile corespunzătoare tranșelor de vechime în muncă majorează între 2,5% și 7,5% salariul de bază (proiect) ANRE, ASF și ANCOM vor beneficia de un indice anual de competitivitate la stabilirea salariilor (proiect) Vameșii care lucrează cu surse generatoare de radiații vor beneficia de un spor de până la 10% (proiect) Angajații instituțiilor finanțate din venituri proprii vor putea primi sporuri de până la 20%
ASF și autoritatea de reglementare financiară din China discută direcții de cooperare în supravegherea financiară
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Administrația Națională de Reglementare Financiară (NFRA) din Republica Populară Chineză au discutat, vineri, direcții de cooperare în domeniul reglementării și supravegherii sectorului financiar nebancar, precum și principalele evoluții și provocări din domeniul supravegherii financiare, a anunțat președintele ASF, Alexandru Petrescu. 'Alături de vicepreședintele Sectorului Asigurări-Reasigurări, Sorin Mititelu, am primit astăzi, la sediul ASF, delegația Administrației Naționale de Reglementare Financiară (NFRA) din Republica Populară Chineză, condusă de domnul Xiao Yuanqi, vice-ministru al NFRA. întâlnirea bilaterală a oferit prilejul unui dialog constructiv între ASF și NFRA privind principalele evoluții și provocări din domeniul supravegherii financiare, precum și teme de interes strategic pentru ambele autorități, printre care: evoluțiile macroeconomice și financiare la nivel global și impactul acestora asupra regiunii; prioritățile de reglementare și supraveghere în sectorul asigurărilor din România și China; identificarea unor direcții de cooperare în domeniul reglementării și supravegherii sectorului financiar nebancar, în sprijinul dezvoltării relațiilor economice bilaterale', a scris pe Facebook, Alexandru Petrescu. El a menționat că, în contextul în care Europa reprezintă una dintre principalele destinații ale investițiilor chineze în economiile dezvoltate, iar volumul anual al investițiilor directe chineze pe continent este de ordinul miliardelor de euro, dialogul dintre autoritățile de supraveghere financiară este esențial pentru stabilitatea piețelor și dezvoltarea unui cadru de reglementare modern, predictibil și rezilient. 'Potrivit unei analize a Comisiei Europene, există aproape 2.000 de companii din sectorul financiar și al asigurărilor din UE cu capital chinezesc. Schimbul de experiență și de bune practici contribuie la întărirea capacității instituționale și la promovarea unor standarde înalte de supraveghere. Cooperarea dintre cele două autorități poate susține consolidarea încrederii în piețele financiare și menținerea unui mediu stabil, favorabil investițiilor și schimburilor economice', a mai afirmat Alexandru Petrescu. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea MArinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Agenția Domeniilor Statului - reorganizare a parcului auto prin achiziția a 4 autoutilitare de teren
Agenția Domeniilor Statului va achiziționa 4 autoutilitare de teren, echipamente necesare pentru cartografierea și inventarierea terenurilor degradate ale statului ce vor fi transformate în zone de accelerare pentru energie regenerabilă. Guvernul a aprobat, în ședința din această săptămână, o Hotărâre ce modifică anexa nr.3 la HG 30/2017 privind organizarea și funcționarea MADR, precum și pentru modificarea art. 6 alin. (6) din HG 1.186/2014 privind organizarea și funcționarea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit unui comunicat al MADR, HG-ul adoptat modifică normativul de dotare auto al structurilor din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și va permite reorganizarea parcului auto al Agenției Domeniilor Statului prin achiziția a 4 autoutilitare de teren. Acestea sunt echipamente necesare pentru cartografierea și inventarierea terenurilor degradate ale statului ce vor fi transformate în zone de accelerare pentru energie regenerabilă. ''Această măsură nu implică suplimentarea numărului total de vehicule alocat ADS, care rămâne neschimbat, la 37 de unități. Modificarea constă exclusiv în înlocuirea a 4 autoturisme standard din schemă cu cele 4 autoutilitare de teren, asigurând astfel o utilizare eficientă și țintită a resurselor logistice. Deoarece o mare parte din terenurile administrate de ADS sunt situate în zone montane, la înălțimi geografice mari sau în zone mlăștinoase și greu accesibile, logistica actuală era insuficientă'', arată sursa citată. Astfel, Agenția Domeniilor Statului (ADS) parcurge încă o etapă în implementarea Reformei 1 din cadrul Componentei 16 'RePowerEU' a PNRR. Proiectul beneficiază de o alocare totală de 3.011.752 de euro, fonduri europene nerambursabile prin PNRR - RePowerEU, iar obiectivul acestei componente europene (NextGenerationEU) este creșterea rezilienței și a independenței energetice a României prin extinderea producției de energie verde (solar și eolian). Prin această investiție în tehnologie și mobilitate, ADS accelerează procedurile de identificare a terenurilor pretabile pentru investiții majore în energie verde, contribuind la securitatea energetică a țării. Aceasta modificare legislativă este necesară în vederea îndeplinirii integrale a Jalonului nr.508 aferent Reformei nr. 1, componenta 16 'RePower EU', în vederea respectării obligațiilor asumate de MADR, în calitate de coordonator de reformă și/sau investiții față de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitate de coordonator național, precizează sursa citată. AGERPRES/(AS - redactor: Georgiana Tănăsescu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Pîslaru: Valoarea maximală a proiectului legii salarizării este de 7,3% din PIB
Proiectul privind noua Lege a salarizării poate ajunge la o valoare maximală de 7,3% din PIB și o masă salarială de 12,1 miliarde de lei, a declarat, vineri, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, la finalul dezbaterii de la Palatul Cotroceni pe tema acestei legi. 'Ministerul Muncii, împreună cu echipa Băncii Mondiale, a derulat 14 sesiuni de consultare, cu peste 30 de ore de întâlniri cu instituțiile și cu sindicatele. Ca urmare a acestui exercițiu, am constatat că solicitările din partea sectorului public și ale sindicatelor au fost în valoare de peste 20 de miliarde de lei. în mod evident, pe structura actuală de angajamente fiscal-bugetare ale României, lucrul acesta nu poate fi rezolvat. Am plecat de la acel acord politic de opt miliarde (de lei, n.r.). între timp, am avut discuții cu Ministerul Finanțelor, cu Comisia Europeană, pentru a explora care este valoarea maximală pe care ar putea să o aibă acest proiect, astfel încât jalonul să fie îndeplinit și, în același timp, România să aibă resursele pentru a putea susține parcursul fiscal-bugetar. Valoarea care este derivată și din forma renegociată a PNRR, pe acest jalon 420, este de 7,3% din PIB și, practic, acesta este pragul: 7,3% creștere a masei salariale, ceea ce înseamnă 12,1 miliarde de lei. Aceasta este valoarea maximală', a spus Pîslaru, într-o intervenție la Digi24. Potrivit oficialului, un draft al proiectului Legii salarizării a fost prezentat, vineri, partidelor politice. 'Noi am propus acum un draft, o formă de proiect pe care am prezentat-o, astăzi, partidelor politice. Ne menținem acest rol de secretariat tehnic la dispoziția partidelor pe toată perioada care va preceda, sperăm noi, intrarea în Parlament, respectiv depunerea de către partidele politice în Parlament a proiectului. Ne exprimăm încrederea că acest proiect ar fi adoptat nu doar pentru cei 770 de milioane de euro, care reprezintă valoarea jalonului, ci și pentru a putea avea o corectare importantă a inechităților, considerând că sunt anumite aspecte care, în acest moment, în acest draft, merită analizate de către partide și susținute', a subliniat ministrul interimar al Muncii. Acesta a menționat, totodată, că nu este vorba despre proiectul unei persoane anume și nici al Guvernului. La rândul său, consilierul prezidențial Radu Burnete a punctat că acordul este semnat între patru partide, acestea urmând să discute despre acest proiect. 'O să vedem săptămâna viitoare, după aceste discuții, ce opinii vor avea. Astăzi, am avut doar un schimb de întrebări și așa mai departe. Nimeni nu poate să și-l asume fără să-l citească', a precizat Burnete. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru a adăugat că proiectul privind Legea salarizării urmează să fie publicat, în cursul zilei de vineri, în transparență decizională. 'Eu aș vrea să vă spun un lucru care va ajuta foarte mult: într-un interval de maximum o oră, ca să pot ajunge la Ministerul Muncii, proiectul va fi public, cu tot impactul pe care îl veți putea vedea ca proiect, rămânând însă la latitudinea partidelor politice să plece de aici și să ajungă la cea mai bună versiune, respectând constrângerile jalonului', a susținut demnitarul. Reprezentanții partidelor pro-occidentale și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, au discutat, vineri, la Palatul Cotroceni, pe tema legii salarizării, care este jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Daniel Badea, editor online: Ady Ivaşcu)
VIDEO Pistol: Stadiul lucrărilor pe secțiunea Cornetu-Tigveni a A1 se apropie de 15%
Stadiul fizic al lucrărilor pe secțiunea 3 Cornetu-Tigveni a Autostrăzii Sibiu-Pitești (A1) se apropie de 15%, iar extinderea fronturilor de lucru depinde de obținerea Acordului Revizuit de Mediu, a anunțat, vineri, directorul general al CNAIR, Cristian Pistol. 'Autostrada Sibiu-Pitești (#A1), secțiunea 3 (Cornetu-Tigveni): stadiul fizic se apropie de 15%!
Furnizorii de servicii digitale din UE vor avea noi obligații în legătură cu probele electronice, în procedurile penale (analiză)
Furnizorii de servicii digitale de pe teritoriul Uniunii Europene (UE) vor trebui ca, din 18 august 2026, să răspundă direct ordinelor emise de către autoritățile judiciare ale statelor-membre privind divulgarea sau conservarea de probe electronice, în caz contrar sancțiunile pecuniare ar putea ajunge până la 2% din cifra de afaceri anuală totală la nivel mondial, se arată într-o analiză de specialitate, publicată vineri. Conform datelor analizate de către o echipă de avocați, specializați în dreptul penal al afacerilor în cadrul Schoenherr și Asociații SCA, noile reguli vor schimba modul în care companiile vor răspunde solicitărilor autorităților judiciare privind divulgarea sau conservarea datelor necesare într-o anchetă penală. 'Concret, furnizorii de servicii din sfera comunicațiilor electronice, cea a numelor de domenii de internet și numerotare IP, precum și furnizorii de servicii informaționale de comunicare, stocare și prelucrare de date, vor fi obligați să răspundă direct ordinelor emise de autoritățile judiciare ale statelor membre ale UE privind divulgarea sau conservarea de probe electronice. Aceste obligații se activează în măsura în care companiile din industriile de referință dețin date relevante pentru ancheta penală, aceasta neînsemnând automat că entitățile în cauză sunt vizate ele însele de procedura în curs. în vederea conformării, furnizorii stabiliți pe teritoriul UE trebuie să desemneze cel puțin un sediu responsabil de primirea și executarea acestor ordine, iar cei stabiliți în afara Uniunii trebuie să numească cel puțin un reprezentant legal în acest scop. Nerespectarea acestor obligații poate atrage sancțiuni pecuniare de până la 2% din cifra de afaceri anuală totală la nivel mondial, înregistrată în exercițiul financiar precedent', menționează sursa citată. Regulamentul (UE) 2023/1543 (privind ordinele europene de divulgare și păstrare a probelor electronice) stabilește cadrul normativ conform căruia o autoritate a unui stat membru poate, exclusiv în proceduri penale, să emită un ordin de divulgare sau unul de păstrare a probelor electronice direct furnizorului de servicii pe teritoriul UE, indiferent de locul unde se află datele. '(...) noul cadru legislativ european le permite autorităților judiciare (judecători, instanțe judecătorești, judecători de instrucție, procurori) să solicite date sau conservarea acestora pentru a fi prevenită ștergerea/alterarea înaintea finalizării procedurii judiciare. în plus, Directiva (UE) 2023/1544 (privind desemnarea sediilor și numirea reprezentanților legali) introduce obligația de a desemna un destinatar responsabil de primirea și executarea ordinelor privind probele electronice. Astfel, pentru furnizorii stabiliți pe teritoriul UE, obligația presupune desemnarea unuia sau mai multor sedii responsabile, iar pentru cei stabiliți în afara Uniunii, obligația vizează numirea unuia sau mai multor reprezentanți legali', notează autorii analizei, Magdalena Roibu, Ștefan Costăchescu și Nicu Petrușan. în ceea ce privește sfera serviciilor furnizate, actul legislativ nu se aplică exhaustiv, nefiind incluse serviciile financiare, dar este vizată sfera comunicațiilor electronice, cea a numelor de domenii de internet și numerotare IP, precum și serviciile informaționale de comunicare, stocare și prelucrare de date. 'Un aspect important de reținut este că Regulamentul nu se aplică celor ce furnizează servicii exclusiv în propriul stat membru, ci furnizorilor stabiliți în alt stat membru sau reprezentați legal în alt stat-membru', precizează specialiștii. Potrivit sursei citate, în vederea asigurării efectivității mecanismului sancționator, statele-membre trebuiau să asigure transpunerea Directivei până la data de 18 februarie 2026, acest lucru fiind necesar din perspectiva faptului că, în conformitate cu Directiva, până la 18 august 2026, furnizorii de servicii existenți la 18 februarie 2026, au obligația de a indica un sediu desemnat, respectiv de a numi un reprezentant legal responsabil de primirea, respectarea și executarea ordinelor europene. în prezent, România se află într-o fază avansată de implementare a Directivei, iar în acest sens, de interes este proiectul de lege pentru transpunerea acesteia, adoptat de Guvern la data de 4 mai 2026 și transmis spre dezbatere și adoptare în Parlament. 'Proiectul de lege desemnează ANCOM drept autoritatea centrală responsabilă și stabilește mecanismul sancționator care ar urma să fie aplicat de statul român. Astfel, printre altele, constituie contravenție nerespectarea de furnizor a obligației de a desemna cel puțin un destinatar responsabil pentru primirea, respectarea și executarea deciziilor și ordinelor precum și nerespectarea de sediile desemnate și reprezentanții legali a obligației de a primi, respecta și executa deciziile date. Proiectul de lege prevede limite de sancțiune cuprinse între 10.000 și 100.000 lei, iar pentru câteva contravenții (e.g. nerespectarea de furnizori a obligației de a acorda sediilor desemnate sau reprezentanților legali competențele și resursele necesare pentru a se conforma ordinelor de păstrare sau divulgare a probelor electronice) limita maximă este stabilită la cel mult 2% din cifra de afaceri anuală la nivel mondial înregistrată în exercițiul financiar precedent de furnizorul de servicii', se arată în analiza de specialitate. în viziunea experților în dreptul penal al afacerilor, deși regimul sancționator și obligațiile privind indicarea unui sediu desemnat sau a unui reprezentant legal vor deveni aplicabile în România abia odată cu transpunerea Directivei (UE) 2023/1544, este recomandabil ca furnizorii de servicii digitale să nu aștepte finalizarea procesului legislativ național privind probele electronice pentru a asigura adaptarea proceselor interne necesare pentru conformarea la noul cadru european. AGERPRES/(AS - editor: Daniel Badea, editor online: Irina Giurgiu)
România, printre țările din Uniunea Europeană cu cei mai mulți judecători
Uniunea Europene (UE) avea, în anul 2024, o medie de 15,7 judecători la 100.000 de locuitori, în scădere de la 17,7 judecători la 100.000 de locuitori, în anul 2014, arată datele publicate, vineri, de Eurostat cu ocazia Zilei justiției penale internaționale. Potrivit statisticii europene, în rândul statelor-membre, Croația și Slovenia au cei mai mulți judecători, cu 43,3 judecători, respectiv 40,2 judecători la o sută de mii de locuitori. Pe locurile următoare se situează Luxemburg (36 judecători), Bulgaria (35,4) și România (35,3 judecători). La polul opus, Irlanda avea, în 2024, doar 3,6 judecători la suta de mii de locuitori, urmată de Austria (4,3 judecători), Spania (6,2), Cehia (6,7) și Italia (7,9). în ultimul deceniu, numărul de judecători a crescut în România de la 22,67, raportat la o sută de mii de locuitori, în anul 2015, până la 35,31, în anul 2024. Repartiția pe sexe arată că femeile sunt majoritare în aproape toate țările UE. Doar în Irlanda ponderea judecătorilor de sex masculin (56,4%) este mai mare decât cea a judecătorilor de sex feminin (43,6%), respectiv 110 bărbați față de 85 de femei. în cazul României, din numărul total de 6.732 de judecători, 2.331 sunt bărbați și 4.401 sunt femei. Pe 17 iulie este Ziua justiției penale internaționale, iar celebrarea acesteia face trimitere la data din anul 1998 când a avut loc semnarea Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale, document de referință pentru justiția internațională privind cazurile de genocid, de crime împotriva umanității și crime de război. AGERPRES/(AS - redactor: Constantin Balaban, editor: Daniel Badea, editor online: Irina Giurgiu)
ANCOM: Numărul utilizatorilor de comunicații electronice din România și Republica Moldova a crescut cu 14%, în 2025
Numărul utilizatorilor de comunicații electronice din România și Republica Moldova a crescut cu 14%, în cei patru ani de la aplicarea Acordului privind reducerea tarifelor de roaming și de apeluri internaționale dintre două țări, informează Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), într-un comunicat de presă tra