Conflict Orientul Mijlociu
484 articole
Țările europene din Consiliul de Securitate cer Israelului la ONU să înceteze extinderea coloniilor în Cisiordania
Franța, Regatul Unit și celelalte țări europene membre în Consiliul de Securitate al ONU au cerut luni Israelului să oprească extinderea coloniilor sale în Cisiordania, relatează agenția EFE. Ambasadorul Franței la ONU, Jerome Bonnafont, a citit o declarație comună în numele Franței, Regatului Unit, Greciei, Danemarcei și Letoniei, cu câteva minute înainte de începerea unei sesiuni a Consiliului de Securitate privind situația din teritoriile palestiniene ocupate. 'Solicităm guvernului israelian să pună capăt extinderii așezărilor și a prerogativelor administrative ale acestora, să garanteze responsabilitatea pentru violențele comise de coloniști și să investigheze denunțurile împotriva forțelor israeliene', a spus diplomatul francez. Dezbaterea din Consiliul de Securitate se axează pe respectarea unei rezoluții care condamnă explicit activitatea de colonizare în Cisiordania și cere Israelului să își respecte obligațiile în virtutea dreptului internațional, întrucât 'guvernul israelian continuă să-și consolideze controlul asupra teritoriului palestinian ocupat', a remarcat ambasadorul francez. Grupul celor cinci țări europene membre în Consiliul de Securitate și-a exprimat 'preocuparea profundă' față de evenimentele petrecute în ultimele luni în Cisiordania și a deplâns 'toate măsurile menite să modifice structura demografică, precum și caracterul și statutul teritoriului palestinian ocupat'. De asemenea, aceleași țări europene au subliniat că planurile Israelului vor împărți Cisiordania în două și vor separa și mai mult Ierusalimul de Est, ceea ce ar reprezenta un atac 'deliberat și direct împotriva viabilității și continuității unui stat palestinian independent și suveran'. Țările europene membre în Consiliul de Securitate au mai cerut Israelului să permită intrarea ONU, a agenției acestei organizații pentru refugiații palestinieni, UNRWA, și a ONG-urilor internaționale pentru a desfășura operațiuni umanitare și au subliniat necesitatea unui proces politic menit să conducă la o soluție durabilă de încheiere a conflictului și care să permită conviețuirea a două state, israelian și palestinian.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Liban: Președintele Joseph Aoun afirmă că este hotărât să desfășoare armata până la granița cu Israelul
Președintele libanez Joseph Aoun și-a exprimat luni hotărârea de a consolida autoritatea statului prin desfășurarea armatei libaneze în sud, unde mișcarea pro-iraniană Hezbollah dispune de o prezență puternică, relatează AFP. Președintele libanez, care l-a primit la Beirut pe amiralul Brad Cooper, șeful Comandamentului american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), a reafirmat 'hotărârea statului libanez de a-și extinde autoritatea, prin forțele sale armate', până la granița cu Israelul. Cei doi oficiali au discutat despre pregătirile pentru implementarea acordului-cadru dintre Liban și Israel, mediat de SUA. Armata israeliană a ocupat o parte din sudul Libanului în timpul conflictului cu Hezbollah început pe 2 martie, când organizația proiraniană șiită a deschis focul asupra Israelului în semn de solidaritate cu Teheranul, după ce Iranul fusese ținta loviturilor aeriene israeliano-americane. Teheranul insistă asupra unei încetări a focului în Liban ca parte a acordului provizoriu cu Washingtonul, în timp ce Statele Unite au sprijinit ideea unor discuții separate între guvernele libanez și israelian, la care Beirutul a participat în pofida obiecțiilor exprimate de Hezbollah. Israelienii au salutat acordul semnat vineri de ambasadorii Libanului și Israelului la Washington, premierul Benjamin Netanyahu afirmând că acordul le permite forțelor israeliene să continue să ocupe sudul Libanului dacă Hezbollah nu se dezarmează. Acordul are în vedere preluarea de către armata libaneză a controlului asupra teritoriului în așteptarea dezarmării verificate a grupărilor nonstatale - o aluzie la Hezbollah - afirmând că în acest fel se va permite armatei israeliene ''să se redesfășoare gradual'' în afara Libanului. De asemenea, este avută în vedere asumarea responsabilității armatei libaneze în ''zonele pilot''.AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Moise, editor online: Ady Ivaşcu)
Irak: Guvernul cere grupărilor proiraniene să se dezarmeze până la 30 septembrie
Guvernul irakian a anunțat luni că dă termen grupărilor proiraniene prezente pe teritoriul său până la sfârșitul lunii septembrie ca să se dezarmeze, cerință de mai mult timp a SUA, care a devenit mai presantă de când bazele americane au devenit ținta unor atacuri din partea acestora în timpul războiului cu Iranul, relatează AFP. 'Toate grupările înarmate au fost informate despre o dată precisă care marchează finalul acestui dosar, adică 30 septembrie, data la care va lua sfârșit de asemenea prezența coaliției internaționale antijihadiste', a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului irakian, Haidar Abboudi, în cadrul unei conferințe de presă. 'După această dată, toate armele care se vor afla în afara cadrului legal vor constitui obiectul urmăririlor judiciare', a adăugat el. Facțiunile atașate de armele lor refuză să discute despre aceasta atât timp cât forțe străine rămân în nordul Irakului. Acestea din urmă sunt prezente în cadrul unei coaliții internaționale conduse de Washington pentru combaterea jihadiștilor, iar misiunea lor urmează să se încheie în septembrie. Acest anunț intervine în apropierea datei unei vizite a noului premier irakian Ali al-Zaidi în SUA, prevăzută pentru jumătatea lunii iulie. SUA, care păstrează o puternică influență asupra politicii irakiene, exercită presiuni de mai multe luni asupra Bagdadului pentru a dezarma aceste facțiuni, considerându-le organizații teroriste. Unele dintre ele atacaseră în numeroase rânduri instalații americane în Irak în timpul războiului din Orientul Mijlociu, după ofensiva americano-israeliană lansată în 28 februarie asupra Iranului. La începutul lunii mai,SUA asiguraseră că își vor relua transferurile financiare în Irak și asistența în materie de securitate când vor fi luate 'măsuri concrete' cu privire la acest subiect. Preluându-și mandatul la jumătatea lunii mai, Ali al-Zaidi a promis să facă astfel încât statul să aibă monopolul asupra armelor. Vizita sa la Washinton va constitui prima sa călătorie oficială în străinătate de la intrarea în funcție. Irakul a fost mult timp un teren de confruntare prin procură între SUA și Iran, guvernele succesive negociind un echilibru delicat între cei doi parteneri, ei înșiși inamici. După conflicte care au i-au devastat infrastructurile, între care invazia americano-britanică din 2003 care l-a înlăturat pe dictatorul Saddam Hussein, Irakul caută să atragă investitori, în special în sectorul energetic.AGERPRES/(AS-editor:Lilia Traci, editor online: Ady Ivaşcu)
Trump îi trimite pe Witkoff și Kushner în Qatar pentru a continua negocierile cu Iranul
Emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, se vor deplasa luni în capitala qatareză Doha pentru a continua negocierile de pace cu Iranul, a anunțat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, potrivit agenției EFE. 'Trimisul special (Steve) Witkoff și Jared Kushner vor călători la Doha săptămâna aceasta pentru întâlniri la nivel înalt, în timp ce continuăm să discutăm asupra memorandumului de înțelegere' încheiat cu Iranul, a declarat Karoline Leavitt la postul Fox News. Președintele american Donald Trump a insistat luni mai devreme pe rețeaua sa de socializare Truth Social că Iranul 'a solicitat o întâlnire care va avea loc mâine la Doha', după reluarea atacurilor reciproce, în pofida armistițiului. Totuși, cu puțin timp înainte, viceministrul iranian de externe Kazem Gharibabadi a negat că discuții tehnice cu SUA ar urma să se desfășoare săptămâna aceasta. Astfel de discuții, a adăugat oficialul iranian, vor avea loc numai când 'se vor întruni condițiile necesare'. Website-ul de știri american Axios a relatat duminică seară că SUA și Iranul au convenit să oprească atacurile reciproce din ultimele zile și să se întâlnească în această săptămână în Qatar. Cele două țări au convenit pe 21 iunie să continue negocierile 60 de zile pentru a ajunge la un acord privind dosarul nuclear iranian și o pace durabilă, în urma unui memorandum de înțelegere care a adus o încetare a focului după mai mult de 100 de zile de război și a permis redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Dar în ultimele zile tensiunile au escaladat din nou, după atacuri iraniene asupra unor nave, urmate de atacuri aeriene americane împotriva unor ținte militare de pe coasta de sud a Iranului, care a răspuns cu atacuri asupra bazelor americane din Kuweit și Bahrain. Iranul insistă să exercite controlul exclusiv asupra traficului maritim în Strâmtoarea Ormuz, în timp ce Washingtonul amenință să continue campania de bombardamente.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Gaza: Trei civili, printre care un copil, uciși de o dronă israeliană, potrivit autorităților
Un atac israelian cu dronă a ucis trei civili, printre care un copil, și a rănit alte câteva persoane luni în centrul Fâșiei Gaza, unde loviturile continuă în pofida armistițiului în vigoare în octombrie, au anunțat autoritățile sanitare locale, transmit Reuters și AFP. Ministerul Sănătății din Gaza a precizat că atacul s-a produs în jurul orei locale 09.30 (06.30 GMT) la Deir al Balah, oraș din centrul Fâșiei, aflat sub controlul Hamas. Israelul ocupă circa 60% din teritoriul enclavei palestiniene, amintește Reuters. 'Trei persoane au fost ucise și mai multe au fost rănite după ce o dronă israeliană a lovit un grup de civili', a comunicat spitalul al-Aqsa din Deir el-Balah. Apărarea Civilă a informat, de asemenea, că o lovitură a vizat Deir el-Balah. O sursă militară israeliană a confirmat un atac în acea zonă. 'Armata a executat, într-adevăr, o lovitură care a vizat teroriști jihadiști. Rezultatele loviturii sunt încă în curs de evaluare', a indicat pentru AFP sursa militară israeliană. Israel și Hamas se acuză aproape zilnic de încălcări ale armistițiului în enclava palestiniană devastată. Conform cifrelor anunțate de fiecare parte, 1.045 de palestinieni și patru militari israelieni au fost uciși de la intrarea în vigoare a armistițiului acum opt luni.AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor online: Ady Ivaşcu)
Criza din Strâmtoarea Ormuz va reduce producția agricolă și va majora prețurile și în 2027
Războiul din Orientul Mijlociu, care prin închiderea Strâmtorii Ormuz a provocat o creștere a prețurilor la energie și îngrășăminte, va duce la o scădere a producției agricole anul acesta și în 2027, precum și la o majorare a prețurilor, afectând în special țările mai sărace, relatează agenția EFE. în raportul comun privind perspectivele în sectorul agricol, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că producția de cereale în țările cu venituri mici se va diminua cu 2,3% anul acesta și cu 1,7% în 2027. în țările cu venituri medii, această scădere va fi de 1-2%, în timp ce în statele bogate va rămâne sub 1%. Motivul acestor diferențe este acela că impactul scumpirii energiei și, în special, a îngrășămintelor, este mai greu de suportat de către țările sărace, deoarece rezervele acumulate erau mai mici și sectorul agricol este mai sensibil la majorarea costurilor. în paralel, vor crește prețurile la principalele produse din sectorul agricol, precum grâul (cu 4,5% în 2026 și peste 7% en 2027), porumbul (peste 3% în 2026 și aproape 7% în 2027), orezul (peste 4% în 2026 și 3% în 2027), carnea de vită (1,5% în 2026 și 2,5% în 2027), carnea de porc (circa 2% în 2026 și 4% în 2027) și cea de pui (3% în 2026 și aproape 5% în 2027). Scenariul negativ elaborat de OECD și FAO pentru a lua în considerare războiul declanșat de Statele Unite și Israel prin atacarea Iranului se bazează pe o încetinire a economiei globale și prețuri la energie care vor fi anul acesta cu 33% mai ridicate față de situația anterioară și cu 10% în 2027. îngrășămintele, la rândul lor, vor fi, în medie, cu 29% mai scumpe în 2026 și cu 17% în 2027 și asta va conduce la o utilizare mai redusă, precum și la ajustări în producție și comerț și la modificări ale obiceiurile de consum, care vor fi diferite de la o țară la alta. Acest scenariu ar duce la o contracție sau o stagnare a consumului de alimente în țările sărace, în special în ceea ce privește produsele de origine animală, fapt ce indică o orientare spre diete mai economice, în timp ce în țările cu venituri medii și mari nivelurile de consum vor rămâne practic fără schimbări semnificative. Dincolo de această analiză a crizei din Orientul Mijlociu, ca și în edițiile anterioare, experții OECD și ai FAO au făcut previziuni și pentru următorul deceniu și estimează că la orizontul anului 2035 producția din sectorul agricol va crește 13,3% și va atinge un nivel de 4.010 miliarde de dolari. Avansul din acești nouă ani va fi mai accentuat în special în cazul producției animale (15,1%), dar va fi semnificativ și în ceea ce privește producția vegetală (12,5%), precum și cea din sectorul de pescuit și alte produse acvatice (11%). Veniturile din agricultură, care acum sunt în medie de 3.800 dolari pe an, se vor majora la nivel mondial cu 9% în următorul deceniu, însă diferențele vor fi foarte mari între regiunile lumii și vor continua să se mențină. în țările bogate vor urca de la 21.100 dolari în prezent la 22.155 dolari în 2035, în timp ce în statele sărace (din Africa subsahariană și sudul Asiei) vor înregistra un avans modest, de la 930 de dolari la 1.100 dolari. Prețurile produselor agricole se vor menține stabile sau vor scădea, dar autorii studiului subliniază că acest lucru nu va influența posibilele variații, așa cum a demonstrat experiența istorică, marcată de episoade de volatilitate. în pofida creșterii productivității și îmbunătățirii eficienței, emisiile de gaze cu efect de seră vor fi cu 6,5% mai mari în 2035. în ceea ce privește comerțul internațional cu produse agricole, a cărui pondere a crescut semnificativ, de la 16% în 2000 la 22-23% în 2019, menținându-se de atunci la acest nivel, ar trebui să rămână la aceeași parametri în următorul deceniu. Regiunea America Latină și Caraibe (în special Brazilia, Argentina și Paraguay) va continua să fie, de departe, principală zonă pentru exporturi, în timp ce marii importatori vor fi țările în curs de dezvoltare din sudul și sud-estul Asiei, în special India, Indonezia, Filipine, Thailanda și Vietnam. în termeni relativi, până în 2035, importurile de alimente de bază se vor majora cu 55% în Africa subsahariană și cu 34% în Orientul Mijlociu și nordul Africii. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Iran și Oman au avut o primă reuniune privind controlul asupra strâmtorii Ormuz
Iran și Oman au avut o primă reuniune, de la semnarea acordului între Teheran și Washington, pentru a discuta despre controlul viitor asupra strâmtorii Ormuz, a declarat luni Ministerul de Externe iranian, citat de AFP și Reuters. Cele două țări revendică suveranitatea asupra Ormuz, însă Convenția Națiunilor Unite privind Dreptul Mării (UNCLS), adoptată în 1982, dar neratificată de către Teheran, garantează un ''drept de tranzit'' în strâmtorile ce servesc navigației internaționale, cum este cazul strâmtorii Ormuz, esențială pentru a lega zona Golfului de restul lumii. ''Prima reuniune a Comitetului comun pentru Ormuz s-a ținut la Muscat pentru a avea un schimb de opinii cu privire la gestionarea viitoare'' a strâmtorii, a scris pe X ministrul adjunct de externe iranian Kazem Gharibabadi. Viitorul strâmtorii Ormuz, de facto închisă de Iran în timpul războiului, rămâne un punct de divergență în tratativele între Teheran și Washington. Iranul ia în considerare impunerea unei ''taxe de redevență'', ce nu exista înainte de război, în timp ce SUA se opun acestui scenariu, argumentând că este vorba despre o ''cale navigabilă internațională'', chiar dacă Iran și Oman sunt riverane strâmtorii Ormuz. în ultimele zile, Oman a exprimat poziții ambigue asupra acestei chestiuni. Pe 23 iunie, după vizita unor oficialități iraniene, Oman și Iran anunțaseră într-un comunicat comun că înclină către impunerea unei taxe pentru administrarea viitoare a strâmtorii. La finalul săptămânii, Oman a indicat că în viitoarele aranjamente nu este prevăzută nicio ''taxă de trecere'', evocând deschiderea unui ''coridor maritim temporar'', prezentat drept o inițiativă concertată cu ONU. Teheranul nu a primit bine acest anunț întrucât singura trecere autorizată de Iran se face pe un culoar ce se întinde de-a lungul coastelor sale. Duminică, șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, a avertizat că orice încercare de a opta pentru o altă rută ar risca să ''amplifice tensiunile'' în regiune, după o reluare a ostilităților cu SUA în ultimele zile în Golf. Protocolul de acord încheiat de Teheran și Washington pentru a pune capăt războiului stipulează că ''republica islamică Iran va angaja un dialog cu sultanatul Oman în scopul definirii administrării viitoare și a serviciilor maritime în strâmtoarea Ormuz, în mod concertat cu celelalte state riverane golfului Persic, în conformitate cu dreptul internațional aplicabil și cu drepturile suverane ale statelor de coastă ale strâmtorii Ormuz''. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Simona Aruştei)
Iranul și Statele Unite sunt de acord să își suspende atacurile și să se întâlnească marți în Qatar (presă americană)
Iranul și Statele Unite au acceptat să înceteze atacurile reciproce 'pentru moment' și au planificat să se întâlnească marți în Qatar pentru a-și rezolva diferendele privind Strâmtoarea Ormuz, a declarat duminică Axios, citând oficiali americani, scrie AFP. în ciuda protocolului de acord semnat pe 17 iunie, cele două țări s-au atacat reciproc în ultimele zile, acuzându-se de încălcarea încetării focului, controlul asupra Strâmtorii Ormuz fiind în centrul tensiunilor. 'Am decis să oprim toate activitățile cinetice', a declarat un înalt oficial american pentru Axios, folosind termenul militar pentru a desemna atacurile. Un al doilea oficial din Statele Unite a dat asigurări Axios că ambele părți opresc atacurile 'pentru moment' și că 'navele pot circula liber' prin strâmtoare, în timp ce continuă discuțiile pentru un sfârșit durabil al conflictului. Acești doi oficiali și o a treia sursă care are cunoștință despre acest dosar au confirmat că iranienii și americanii se vor întâlni marți în Qatar, conform Axios. Postul de televiziune CNN a raportat declarații similare ale unui oficial din administrația Trump. Casa Albă nu a reacționat imediat. Conform protocolului lor de acord, Iranul se angajează să permită trecerea în siguranță a navelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz, în timp ce Statele Unite acceptă să ridice blocada asupra porturilor iraniene. Sâmbătă seară, președintele american Donald Trump a revenit la amenințări, afirmând că Iranul 'va înceta să mai existe' dacă Statele Unite vor decide să pornească din nou la război. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Simona Aruştei)
Iranul va primi 6 miliarde de dolari în fonduri înghețate, în baza acordului cu SUA, declară Pezeshkian
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat luni că țara sa va primi 6 miliarde de dolari din fonduri iraniene înghețate în Qatar, ca parte a memorandumului de înțelegere semnat cu Statele Unite pentru a pune capăt războiului, informează EFE. 'Dintr-un total de 12 miliarde de dolari în fonduri iraniene în Qatar, 6 miliarde (de dolari) vor fi eliberate și repatriate în țară, în timp ce se depun eforturi pentru recuperarea restului acestor resurse', a declarat președintele iranian în timpul unei întâlniri cu ayatollahul Musa Shabiri Zanjani în orașul Qom. Pezeshkian a apărat, de asemenea, memorandumul încheiat cu Statele Unite ca fiind o 'mare victorie pentru poporul iranian' și a menționat că Washingtonul a ridicat sancțiunile asupra industriei petroliere și petrochimice. Memorandumul de înțelegere semnat la 17 iunie este sub presiune după ce Iranul și SUA s-au atacat reciproc în ultimele zile în lupta lor pentru controlul Strâmtorii Ormuz, un punct de trecere strategic pentru comerțul cu petrol. Iranul susține că este singurul responsabil pentru traficul prin strâmtoare și a avertizat că orice încercare de a redeschide rute care nu sunt controlate de Teheran 'va întârzia redeschiderea' strâmtorii, în timp ce Washingtonul se opune acestui lucru. Potrivit site-ului de știri american Axios, Statele Unite și Iranul au convenit să oprească bombardamentele din ultimele zile și să se întâlnească săptămâna aceasta în Qatar. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Numărul atacurilor cibernetice iraniene contra Israelului a explodat în 2026
Numărul atacurilor cibernetice iraniene împotriva Israelului a explodat după lansarea ofensivei americano-israeliene contra Iranului în acest an, a anunțat luni șeful Directoratului cibernetic național israelian, Yossi Karadi, citat de dpa. într-un interviu pentru cotidianul german Die Welt, Yossi Karadi a menționat că în timpul operațiunilor militare israeliene din iunie 2025 autoritățile din Israel au înregistrat aproximativ 1.600 de incidente cibernetice ostile. Spre comparație, în iunie acest an numărul incidentelor de acest fel a urcat la circa 4.800, a adăugat oficialitatea israeliană. ''Unele grupuri sunt foarte pricepute. Le putem gestiona, dar trebuie să le luăm în serios. Spre deosebire de domeniul cinetic, în spațiul cibernetic nu există nicio încetare a focului'', a explicat Karadi. Potrivit acestuia, atacurile au fost orientate împotriva sistemelor utilizate de infrastructura esențială, autorităților centrale, IMM-urilor și publicului. ''Până acum am reușit să contracarăm atacurile asupra infrastructurii esențiale și sperăm ca lucrurile să rămână așa'', a mai spus Yossi Karadi. Iranul a respins constant acuzațiile privind implicarea sa în atacuri cibernetice contra altor state, dar a raportat astfel de atacuri împotriva sa. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Simona Aruştei)
Ministrul israelian al apărării spune că armata a primit ordin să se pregătească pentru o 'ședere prelungită' în Liban
Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a declarat sâmbătă că armata a primit ordin să se pregătească pentru o 'ședere prelungită' în zona pe care o ocupă în sudul Libanului, la o zi după acordul-cadru încheiat între Liban și Israel pentru încetarea ostilităților, transmite AFP. 'Prim-ministrul și cu mine am ordonat' armatei 'să se pregătească pentru o ședere prelungită în zona de securitate', a declarat Katz într-un mesaj video, referindu-se la fâșia de teritoriu de aproximativ 10 kilometri ocupată de Israel în interiorul Libanului. în mesaj, Katz, la fel cum făcuse și prim-ministrul Benjamin Netanyahu la anunțarea acordului, a subliniat că 'principiul important stabilit' de acest text 'este că nu va exista nicio redesfășurare (...) nicio retragere atâta timp cât' Hezbollah 'nu va fi dezarmat în tot Libanul'. De asemenea, Katz a amenințat că va răspunde cu 'mare forță' dacă Iranul va ataca Israelul pentru a împiedica aplicarea acordului-cadru încheiat cu Libanul, care vizează o 'pace durabilă' între cei doi vecini. Acest acord a dat 'o lovitură strategică axei iraniene' din regiune, iar, dacă 'Iranul încearcă să atace Israelul pentru a împiedica' punerea lui în aplicare, 'vom acționa împotriva sa cu mare forță', a declarat ministrul Israel Katz.AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor online: Andreea Preda) Sursa foto: Israel Katz/Facebook
Circa 2.500 de marinari și 115 nave au ieșit din Golful Persic prin Strâmtoarea Ormuz
Planul de evacuare elaborat de Organizația Maritimă Internațională (OMI) a permis ca 115 nave și circa 2.500 de marinari să părăsească Golful Persic prin Strâmtoarea Ormuz începând de marți, conform unui bilanț publicat vineri de această organizație din cadrul ONU responsabilă cu securitatea navigației maritime, relatează AFP. 'Deși am suspendat evacuarea ieri (după un atac asupra unei nave), unele nave continuă să tranziteze partea de sud a Strâmtorii Ormuz', a adăugat secretarul general al OMI, Arsenio Dominguez. Planul OMI prevede evacuarea în total a aproximativ 11.000 de marinari la bordul a circa 600 de nave rămase blocate în Golf în urma războiului declanșat pe 28 februarie de SUA și Israel împotriva Iranului, țară care a închis strâmtoarea ca represalii. Evacuarea navelor se realizează pe două rute separate, una în apropierea coastei Iranului și cealaltă în apropierea coastei Omanului, în coordonare cu autoritățile acestor țări. Ruta navigabilă folosită de obicei înainte de război rămâne impracticabilă din cauza minelor instalate acolo de Iran. Operațiunea de evacuare a fost însă suspendată joi, după un atac cu un proiectil asupra unei nave. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), armata ideologică a Republicii Islamice, a amenințat în aceeași zi că va răspunde prin 'măsuri adecvate' oricărei tentative de traversare a strâmtorii fără autorizația sa prealabilă. OMI a obținut garanții de securitate pentru a se asigura că navele nu vor fi atacate, a reafirmat secretarul general al acestei organizații, care a asigurat că operațiunea de evacuare va fi reluată de îndată ce vor fi 'obținute confirmări suplimentare în acest sens'.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Trump acuză Iranul că a lansat drone kamikaze împotriva navelor din Strâmtoarea Ormuz
Președintele american Donald Trump a acuzat vineri Iranul că a lansat cel puțin patru drone kamikaze împotriva unor nave care traversau Strâmtoarea Ormuz, transmite Reuters. El a precizat că unul din aparatele fără pilot respective a lovit puntea superioară a unui cargou. 'S-au produs pagube, dar Nava a reușit să își continue drumul. Am doborât alte trei Drone. Evident, asta este o încălcare prostească a Acordului nostru de Armistițiu', a scris Trump în rețeaua sa Truth Social (majusculele îi aparțin - n. red.). Agenția de securitate maritimă UKMTO din Regatul Unit a raportat joi că un cargo a suferit daune când a fost lovit de un proiectil de origine necunoscută în Strâmtoarea Ormuz, iar compania britanică Vanguard Tech a identificat vasul ca fiind port-containerul Ever Lovely, sub pavilion singaporez, reamintește AFP. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor online: Ada Vîlceanu)
IMO suspendă evacuarea a mii de marinari din zona Golfului după incidentul din Strâmtoarea Ormuz
Organizația Maritimă Internațională (IMO), agenție a ONU pentru securitatea pe mare, a suspendat joi, după numai două zile de la lansare, operațiunea de evacuare a mii de marinari blocați în zona Golfului Persic din cauza închiderii Strâmtorii Ormuz de la începutul războiului dintre Statele Unite și Iran, transmite Reuters. Motivul este, potrivit secretarului general al IMO, Arsenio Dominguez, lovitura cu un proiectil de origine necunoscută primită de un cargou în sudul strâmtorii. Nava nu efectua traversarea în cadrul evacuării planificate de IMO, a precizat oficialul, adăugând că a luat decizia de a întrerupe operațiunea până la reconfirmarea garanțiilor de securitate. Atacul de joi a fost primul din ultimele opt zile asupra unei nave în Strâmtoarea Ormuz și primul de când SUA și Iranul au semnat memorandumul de înțelegere în urma căruia au încetat ostilitățile și au convenit redeschiderea acestei căi navigabile. înainte de incident, vasele puteau alege, conform IMO, una din cele două rute disponibile - prin apele iraniene sau prin cele ale Omanului. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor online: Irina Giurgiu)
Iranul acuză NATO de 'complicitate' în războiul dus împotriva lui de SUA și Israel
Purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmail Baghaei, a acuzat joi NATO de 'complicitate' în 'războiul de agresiune ilegală' lansat împotriva Iranului de Statele Unite și Israel, transmite AFP. Baghaei a reacționat la declarațiile pentru Fox News ale secretarului general al NATO, Mark Rutte, potrivit cărora '500 de avioane americane au decolat de pe baze americane din Italia' pentru a susține operațiunea militară israeliano-americană 'Epic Fury' (Furie Epică) lansată împotriva Iranului pe 28 februarie. Rutte a mai afirmat că aeroportul din București și-a redus zborurile comerciale pentru a face loc avioanelor de aprovizionare folosite în cadrul acestei operațiuni și că între 4.000 și 5.000 de misiuni de zbor cu avioane americane au fost efectuate de pe baze europene în timpul conflictului. 'Aceasta este o mărturie clară și copleșitoare a complicității active a NATO într-un război de agresiune ilegal împotriva unui stat membru suveran al ONU', a scris Baghaei pe X. 'Secretarul general al NATO a desemnat în mod explicit Italia și România drept participante la agresiunea împotriva Iranului', a subliniat purtătorul de cuvânt al ministerului iranian. 'Aceste țări, precum și toate celelalte țări europene care au sprijinit agresiunea americano-israeliană împotriva Iranului, trebuie să explice propriilor lor cetățeni și lumii întregi de ce au ales să devină complici la acest act evident de agresiune și la comiterea de atrocități în masă împotriva populației iraniene', a adăugat el. în Italia, Ministerul Apărării a condamnat miercuri declarațiile secretarului general al NATO, apreciind că au transmis 'un mesaj complet înșelător', Roma permițând SUA să folosească baze doar pentru zboruri tehnice și logistice, și nu pentru misiuni de luptă. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Iranul avertizează că nu va permite nicio traversare a Strâmtorii Ormuz fără autorizația sa
Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran (IRGC) a avertizat joi cu privire la oricare traversare a Strâmtorii Ormuz fără autorizația sa și a amenințat navele care nu se vor conforma cu 'măsuri adecvate', relatează AFP. Viitorul Strâmtorii Ormuz - rută strategică pentru comerț și blocată de facto de către Iran de la începutul războiului - rămâne un punct de dispută în negocierile între Teheran și Washington. Iranul se gândește să impună 'taxe de redevență' care nu existau înainte de război, în timp ce SUA se opun, argumentând că aceasta este o 'cale navigabilă internațională', chiar dacă apele strâmtorii delimitează coastele iraniene și cu cele ale Omanului. 'Singurul traseu autorizat pentru trecerea prin Strâmtoarea Ormuz este cel anunțat de Republica Islamică Iran', a declarat IRGC. Orice traversare fără autorizație din partea Iranului este 'inacceptabilă și periculoasă' și va face obiectul unor 'măsuri adecvate', a avertizat IRGC într-un comunicat, care denunță 'anunțul făcut de unele autorități privind o nouă rută maritimă'. Ormuz este o cale navigabilă îngustă de 30 km ce separă Iranul de Oman. Singurul itinerar permis de Iran se face printr-un culoar de-a lungul coastelor sale. Memorandumul de înțelegere încheiat între Teheran și Washington pentru a pune capăt războiului prevede ca trecerea navelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz să se facă fără taxă 'doar timp de 60 de zile'. Textul adaugă că 'Republica Islamică Iran va lua măsuri, depunând eforturi maxime, pentru a asigura securitatea trecerii navelor comerciale'. Iranul și Omanul au anunțat marți că vor analiza 'costurile' care ar putea să fie percepute pentru serviciile legate de administrarea strâmtorii. Secretarul de stat american Marco Rubio, aflat într-o vizită în țările vecine din Golf, a reafirmat marți că Washingtonul nu va accepta taxe sau redevențe pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz. AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Nicușor Dan: România nu a fost cobeligerantă în conflictul SUA-Iran
România nu a fost cobeligerantă în conflictul SUA-Iran, a afirmat, joi, președintele Nicușor Dan. 'Cred că lucrurile sunt foarte clare încă din momentul în care ... adică, a fost totuși o hotărâre a Parlamentului care a permis staționarea pe teritoriul României a unor nave de reîncărcare. Asta este tot și asta în niciun caz nu face România cobeligerantă. (...) Un partener al nostru a spus că are nevoie să-și instaleze niște avioane de realimentare și noi am spus da, de acord, mai ales că asta era parte, într-un oarecare sens, din acordul nostru de parteneriat', a declarat șeful statului în cadrul unei conferințe de presă susținute la Gdansk. Anterior, și MAE a transmis că România nu a fost parte a conflictului SUA-Iran, prioritatea țării noastre fiind sprijinirea constantă a eforturilor diplomatice care au avut ca scop dezescaladarea regională și obținerea unui climat de pace și securitate în Orientul Mijlociu. Ministerul a amintit că decizia României a fost luată în contextul acordurilor bilaterale existente cu SUA. 'România este o țară aliată cu responsabilități și angajamente pe care le respectă pe deplin. Subliniem încă o dată că toate deciziile pe care România le ia în exercitarea suveranității sale sunt atent evaluate pentru a ne asigura că acestea sunt în conformitate cu prevederile Cartei ONU și cu normele relevante de drept internațional', a precizat MAE. Joi, purtătorul de cuvânt al MAE iranian a transmis pe platforma X că 'Italia și România au fost menționate explicit de către secretarul general al NATO că au participat la agresiunea împotriva Iranului'. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, s-a referit, în cadrul unui interviu televizat, la faptul că România s-a oferit să alimenteze aeronave militare americane, pe teritoriul național. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Ghiță, editor: Antonia Niță, editor online: Irina Giurgiu)
China cere consolidarea încetării focului între Iran și SUA și deschiderea rapidă a Strâmtorii Ormuz
Ministrul de externe chinez Wang Yi a avut miercuri seara o convorbire telefonică cu omologul său pakistanez, Ishaq Dar, în cadrul căreia a pledat pentru consolidarea 'încetării totale a focului' între Iran și Statele Unite și 'restabilirea cât mai curând posibil' a navigației normale prin Strâmtoarea Ormuz, transmite joi EFE. în timpul convorbirii care a avut loc la cererea Islamabadului, Wang Yi a precizat că memorandumul de înțelegere semnat săptămâna trecută între Teheran și Washington 'răspunde intereselor fundamentale și pe termen lung ale Iranului, precum și așteptărilor generale ale comunității internaționale'. 'Partea chineză este dispusă să sprijine ferm, alături de toate părțile, ca negocierile să continue să avanseze fără interferențe'', a afirmat ministrul, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe chinez. în ceea ce privește dispozițiile referitoare la strâmtoarea Ormuz, Wang a subliniat că acestea '˜trebuie să respecte atât suveranitatea, drepturile și interesele legitime' ale statelor riverane, cât și '˜să se conformeze practicilor internaționale și dorinței comune a tuturor țărilor'. Ministrul de externe chinez a mai punctat că Orientul Mijlociu 'nu poate deveni din nou o arenă a rivalității marilor puteri și nici o victimă a geopoliticii' și a adăugat că țările din regiune 'trebuie să își mențină o adevărată autonomie strategică și să își ia cu adevărat destinul în propriile mâini'. '˜Nucleul problemelor din Orientul Mijlociu rămâne chestiunea palestiniană, motiv pentru care partea chineză face apel la țările din regiune să creeze o voce mai unitară și să adopte acțiuni mai coordonate pentru rezolvarea chestiunii palestiniene', a afirmat Wang. La rândul său, ministrul pakistanez de externe a mulțumit Beijingului pentru 'sprijinul ferm și constant' acordat eforturilor de mediere ale Pakistanului în negocieri. 'Partea pakistaneză speră să continue să se coordoneze și să colaboreze strâns cu partea chineză pentru a juca împreună un rol constructiv în obținerea unei păci și a unei stabilități durabile în regiune', a spus Ishaq Dar. De la începutul conflictului, China a condamnat în mod repetat atacurile Statelor Unite și ale Israelului împotriva Iranului, deși a cerut, de asemenea, respectarea suveranității și securității țărilor din Golful Persic cu care menține legături politice, comerciale și energetice strânse și care au fost, de asemenea, ținta ofensivei iraniene. Beijingul a susținut în mod constant o soluție negociată și încetarea focului și a subliniat necesitatea restabilirii navigației libere în strâmtoarea Ormuz, o cale deosebit de importantă pentru China având în vedere că prin ea tranzitează aproximativ 45% din importurile sale de petrol și gaze. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Casa Albă cere 88 de miliarde de dolari, 'în mare parte' pentru războiul din Iran
Casa Albă a cerut miercuri Congresului american o suplimentare bugetară de aproape 88 de miliarde de dolari, dintre care 'majoritatea' urmează să răspundă unor 'nevoi urgente' legate de războiul din Iran, relatează AFP. Peste 67 de miliarde de dolari ar fi astfel consacrate Pentagonului, în special pentru 'costurile operaționale' ale războiului declanșat de Statele Unite și Israel pe 28 februarie, și pentru 'a reconstitui stocurile de muniție', conform unei scrisori trimise Congresului de către directorul pentru buget al Casei Albe, Russell Vought. în plus, se solicită 11,1 miliarde de dolari pentru a ajuta fermierii americani, dintre care 10 miliarde ca ajutor temporar pentru însămânțările din 2026. Ministerul Energiei ar obține de asemenea 672 de milioane de dolari 'pentru activități destinate încetării complete și verificabile a capacității Iranului de a dezvolta sau achiziționa o armă nucleară', a precizat scrisoarea. Departamentul de Stat ar primi, la rândul său, 300 de milioane de dolari pentru proiecte de securitate și de renovare a ambasadelor din țările vecine cu Iranul, după ce mai multe clădiri diplomatice au fost vizate de Teheran în timpul conflictului. 'îndemn Congresul să acționeze cât mai curând posibil cu privire la aceste solicitări importante și urgente', a subliniat Russell Vought în scrisoarea sa. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru
Rubio avertizează în legătură cu un 'haos total' dacă se introduc taxe pentru traversarea Strâmtorii Ormuz
Secretarul de stat american Marco Rubio, aflat într-un turneu în Golf, a avertizat joi în legătură cu 'haosul total' pe care l-ar putea provoca introducerea de către Iran a unor taxe pe care navele ar trebui sa le achite pentru traversarea Strâmtorii Ormuz, relatează AFP. Teheranul amenințase anterior cu 'măsuri adecvate' orice navă care s-ar 'aventura' să traverseze strâmtoarea fără autorizația sa, aparent într-o reacție la anunțul făcut de Oman privind deschiderea unui 'coridor maritim temporar', prezentată ca o inițiativă coordonată cu ONU. Ormuz este o cale navigabilă îngustă, de numai 30 km lățime, care separă Iranul de Oman, dar singurul traseu autorizat de Iran este un culoar de-a lungul coastelor sale. Iranul se gândește să impună 'taxe de redevență', care nu existau înainte de război, cărora SUA li se opun categoric - acesta fiind unul dintre punctele în dispută între cele două țări, care au semnat recent un memorandum de înțelegere pentru a pune capăt definitiv războiului în Orientul Mijlociu. 'Dacă acceptăm că s-ar putea percepe taxe pentru utilizarea unei căi navigabile internaționale doar pentru că se află în apropierea spațiului teritorial al unei țări, aceasta s-ar putea răspândi în întreaga lume precum o epidemie', a avertizat Marco Rubio, în timpul unei întâlniri cu omologii săi din Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG) la Manama (Bahrain). Șeful diplomației americane - care a dorit să liniștească aliații din Golf, vizați pe scară largă de Teheran în cursul războiului, ca represalii pentru bombardamentele americano-israeliene asupra Iranului - a adăugat că SUA doresc un acord de pace cu Iranul, dar 'nu cu orice preț'. 'Ne dorim un acord bun, un acord real, care să poată fi verificat și vrem un acord care să fie respectat', a spus în continuare Rubio. Secretarul de stat american, care s-a deplasat în Emiratele Arabe Unite (EAU), în Kuweit și în Bahrain, a dat, de asemenea, asigurări că interesele țărilor din Golf vor fi luate în considerare. 'Dorim să ne asigurăm că nicio parte a acestui acord nu va aduce atingere, în vreun fel, securității, stabilității sau prosperității vreunuia dintre partenerii noștri din regiunea Golfului', a subliniat el. Omologul său din Bahrain, Abdullatif bin Rashid Al Zayani, a evidențiat 'incertitudinile' care afectează aceste țări. Monarhiile din Golf au plătit un preț ridicat în urma ofensivei americano-israeliene lansate pe 28 februarie împotriva Iranului. Acestea găzduiesc baze militare americane și au fost vizate de rachete și drone iraniene ca represalii. AGERPRES/(AS-redactor: Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)
Un proiectil de origine necunoscută a lovit un cargou în Strâmtoarea Ormuz
Un cargou a fost lovit joi de un proiectil de origine necunoscută în timp ce naviga în partea de sud a Strâmtorii Ormuz, în largul coastei Omanului, conform datelor de monitorizare ale agenției britanice pentru securitate maritimă UKMTO, relatează agenția de presă EFE. Potrivit UKMTO, căpitanul cargoului a semnalat că nava fost atacată 'de un proiectil de origine necunoscută care a lovit la tribord', provocând daune timoneriei, dar fără victime sau efecte asupra mediului. Incidentul a fost localizat la 7,5 mile nautice de coasta Omanului. Acesta este primul atac din ultimele opt zile asupra unei nave în Strâmtoarea Ormuz și primul de când SUA și Iranul au semnat memorandumul de înțelegere în urma căruia au încetat ostilitățile și au convenit redeschiderea acestei căi navigabile, care fusese blocată de facto de Iran în timpul războiului lansat împotriva sa de SUA și Israel pe 28 februarie și unde au fost atacate de atunci mai multe nave. în plus, acest nou atac vine la numai câteva zile după ce Organizația Maritimă Internațională (OMI) a declarat că a primit garanțiile de securitate necesare pentru a implementa un plan de evacuare a celor circa 11.000 de marinari care sunt încă blocați în zonă după închiderea strâmtorii. Acest plan, realizat în colaborare cu Iranul, Omanul, SUA și cu alte state riverane Golfului Persic, presupune contactarea individuală a navelor pentru a le asigura ieșirea din strâmtoare prin două coridoare de navigație sigure, astfel încât să evite potențialele pericole, cum ar fi zonele minate.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Irina Giurgiu)
Rubio, în turneu în Orientul Mijlociu, afirmă că un acord cu Iranul va garanta securitatea aliaților SUA din Golf
Secretarul de stat american Marco Rubio le-a declarat joi aliaților arabi din Golf că orice acord cu Iranul va lua în considerare interesele acestora, la încheierea unui turneu în Orientul Mijlociu a șefului diplomației americane menit să convingă partenerii regionali sceptici în legătură cu acordul preliminar încheiat între administrația președintelui Donald Trump și Teheran, relatează Reuters. Prezent la o reuniune a miniștrilor de externe și oficialilor din țările arabe din Golf, desfășurată în Bahrain - țara unde se află Flota a Cincea a Marinei SUA - Rubio a declarat că Washingtonul dorește o pace durabilă cu Iranul, care să nu submineze securitatea și prosperitatea aliaților săi din regiunea bogată în petrol, aceștia temându-se că acordul este prea blând cu Iranul după ce acesta din urmă i-a atacat în timpul războiului declanșat de SUA și Israel. Iranul a luptat împotriva a două dintre cele mai puternice armate din lume în timpul conflictului și a preluat controlul asupra vitalei Strâmtori Ormuz, perturbând puternic transporturile de petrol și zguduind piețele energetice globale și economia la nivel mondial. Ministrul de externe al Bahrainului, Abdullatif bin Rashid Al Zayani, care a prezidat reuniunea, a salutat anunțul Omanului privind crearea unui coridor pentru trecerea în siguranță a navelor prin Strâmtoarea Ormuz. Turneul de trei zile al lui Rubio în Golf este prima misiune diplomatică la nivel înalt după ce SUA și Iranul au ajuns la un acord preliminar săptămâna trecută pentru a pune capăt conflictului, declanșat de atacurile lansate pe 28 februarie de SUA și Israel asupra Iranului. El a recunoscut caracterul delicat al misiunii sale, încercând să câștige sprijinul liderilor arabi din Golf, în opinia cărora concesiile excesive acordate Iranului ar putea întări poziția Teheranului și remodela echilibrul de securitate al regiunii și fluxurile de petrol. în vizitele sale în Emiratele Arabe Unite și Kuweit, Rubio a încercat să-i asigure pe oficiali că acordul propus nu este prea favorabil Iranului, care a atacat mai multe state din Golf în timpul războiului. 'Nu vom face nimic care să submineze securitatea aliaților noștri, aliații noștri de lungă durată din regiune', a declarat el pentru presă în Kuweit. Toate cele șase țări din Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG) - Arabia Saudită, Qatar, Oman, Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Kuweit - sunt aliați strategici ai SUA care au oferit sprijin logistic Washingtonului în timpul războiului și, prin urmare, toate au fost vizate de atacuri aeriene iraniene. împreună, ele constituie coloana vertebrală a arhitecturii de securitate a SUA în Orientul Mijlociu și orice țară care își regândește relația de securitate cu Washingtonul ar putea avea un impact semnificativ asupra strategiei militare americane în regiune. Proiectul de acord SUA-Iran nu prevede nicio restricție referitoare la capacitățile de rachete balistice ale Iranului, include un fond de reconstrucție propus de 300 de miliarde de dolari și prevederi care ar putea extinde influența regională și controlul Teheranului asupra rutelor critice de transport al petrolului. Rubio a declarat că nu are în vedere să le ceară în timpul turneului aliaților regionali ai SUA să contribuie la un fond de reconstrucție, chiar dacă proiectul de acord cu Iranul sugerează că țările din regiune ar fi cel puțin parțial responsabile pentru acoperirea costurilor. Unii aliați ai SUA din Golf și-au exprimat în privat dezamăgirea în legătură cu acordul preliminar care ar putea deschide calea către normalizarea relațiilor dintre SUA și Iran, o țară predominant șiită, pe care majoritatea statelor CCG, conduse de suniți, o consideră principalul lor adversar. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Moise, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
MAE: România nu a fost parte din conflictul SUA - Iran; deciziile - în conformitate cu prevederile Cartei ONU
România nu a fost parte a conflictului SUA - Iran, prioritatea țării noastre fiind sprijinirea constantă a eforturilor diplomatice care au avut ca scop dezescaladarea regională și obținerea unui climat de pace și securitate în Orientul Mijlociu, a informat MAE joi. Ministerul român amintește că decizia României a fost luată în contextul acordurilor bilaterale existente cu SUA. 'România este o țară aliată cu responsabilități și angajamente pe care le respectă pe deplin. Subliniem încă o dată că toate deciziile pe care România le ia în exercitarea suveranității sale sunt atent evaluate pentru a ne asigura că acestea sunt în conformitate cu prevederile Cartei ONU și cu normele relevante de drept internațional', a arătat MAE. Joi, purtătorul de cuvânt al MAE iranian a transmis pe platforma X că 'Italia și România au fost menționate explicit de către Secretarul general al NATO că au participat la agresiunea împotriva Iranului'. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, s-a referit, în cadrul unui interviu televizat, la faptul că România s-a oferit să alimenteze aeronave militare americane pe teritoriul național. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Ghiță, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)
EASA recomandă companiilor aeriene să evite în continuare spațiul aerian al Iranului după armistițiul SUA-Teheran
Companiile aeriene ar trebui să evite în continuare spațiul aerian deasupra Iranului, Irakului și Libanului și să rămână prudente în întreaga regiune, în pofida armistițiului încheiat între Washington și Teheran, deoarece încălcări ale acordului rămân posibile, a avertizat miercuri Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (EASA), relatează Reuters. EASA a anunțat miercuri că își prelungește avertismentul privind zona de conflict pentru această regiune până la 1 iulie. încălcări ale armistițiului dintre SUA și Iran rămân posibile, în special în și în jurul Strâmtorii Ormuz și în spațiul aerian învecinat, a precizat agenția. Agenția a atras atenția, de asemenea, asupra fragilului armistițiu dintre Israel și gruparea Hezbollah, care creează posibilitatea ca activitățile militare să aibă impact asupra spațiului aerian al Libanului. EASA a declarat că toate companiile aeriene trebuie să dea dovadă de prudență și să ia în considerare potențialele riscuri atunci când operează în spațiul aerian al Bahrainului, Kuweitului, Israelului, Iordaniei, Qatarului, Omanului, Emiratelor Arabe Unite și Arabiei Saudite. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Moise, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)
Secretarul general al NATO subliniază sprijinul european pentru SUA în timpul războiului din Iran
Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte, a subliniat sprijinul european pentru operațiunile militare ale SUA în timpul războiului din Iran, înainte de întâlnirea sa cu președintele american Donald Trump, relatează miercuri dpa. 'Când vine vorba de NATO, știu că există o anumită dezamăgire, dar haideți să privim la acestea ca la niște cazuri izolate', a declarat Rutte postului american Fox News marți, referindu-se la țările membre ale Alianței care s-au eschivat de o colaborare în cadrul ofensivei SUA și a Israelului împotriva Iranului. Oficiali americani au criticat în mod repetat ceea ce au considerat a fi drept un sprijin insuficient din partea aliaților în timpul războiului din Iran, inclusiv accesul la baze și dreptul de survol. în acest sens, Rutte a argumentat că au existat mii de decolări și aterizări ale avioanelor militare americane de la baze europene în timpul conflictului, calificând continentul drept o 'platformă de proiecție a puterii' pentru Statele Unite, întrucât bazele europene, datorită proximității lor geografice, facilitează semnificativ operațiunile militare ale SUA în regiuni precum Africa și Orientul Mijlociu. Mark Rutte urmează să se întâlnească cu Donald Trump miercuri, la Washington, înaintea summitului NATO, programat peste două săptămâni la Ankara, în cadrul unor discuții menite să reducă tensiunile din interiorul Alianței Nord-Atlantice. Trump a acuzat din nou săptămâna aceasta mai mulți aliați europeni că nu au oferit un sprijin adecvat, menționând Regatul Unit, Germania și Italia, fără a oferi detalii. AGERPRES/(AS - redactor: Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)
Cotația țițeiului Brent, la cel mai scăzut nivel de dinaintea izbucnirii războiului din Iran
Cotația țițeiului Brent, referința globală, a scăzut miercuri cu peste trei dolari, la cel mai redus nivel de dinaintea izbucnirii războiului din Iran, după ce au apărut informații că mai multe petroliere trec prin Strâmtoarea Ormuz, transmite Reuters. La 13:27 GMT, cotația barilului de petrol Brent din Marea Nordului a scăzut cu 3,32 dolari, la 73,76 dolari, în timp ce prețul barilului de țiței WTI nord-american barilului de petrol 'light sweet crude' a scăzut cu 3,02 dolari, la 70,19 dolari. Barilul Brent atinsese nivelul de 73,60 dolari, cel mai redus începând din 27 februarie, ziua de dinaintea izbucnirii războiului din Iran. WTI a scăzut până la 70,91 dolari, cel mai redus începând din 3 martie. 'Deși vedem semne încurajatoare ale sporirii activității petrolierelor, piața evaluează scenariul reintrării petrolului iranian pe piața globală și normalizarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz', a apreciat Tim Waterer, analist la KCM Trade. Acesta a adăugat: 'Dacă sancțiunile sunt atenuate, producția și exporturile iraniene ar putea crește rapid, ținând cont de cantitatea stocată în petroliere, vorbim probabil de câteva săptămâni, nu luni'. Omanul a anunțat că va menține deschisă traficului Strâmtoarea Ormuz, fără a impune taxe, și a desemnat două rute temporare pentru a facilita trecerea în siguranță a navelor care părăsesc regiunea. Miercuri, analiștii de la JP Morgan au înrăutățit previziunile privind cotația țițeiului Brent în semestrul doi din 2026. Ei se așteaptă la un preț mediu al barilului de țiței Brent de 86 dolari în trimestrul trei și de 80 dolari în ultimele trei luni ale anului. Surse care au dorit să-și păstreze anonimatul au declarat pentru Reuters că rafinăria din Moscova nu va funcționa cel puțin șase luni, după pagubele majore suferite în urma atacurilor cu drone ale Ucrainei. AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
Doar un sfert dintre americani aprobă războiul cu Iranul; popularitatea lui Trump, la cel mai scăzut nivel(sondaj)
Doar unul din patru americani consideră că războiul lansat de președintele Donald Trump împotriva Iranului a meritat costurile implicate, în timp ce majoritatea se tem că un armistițiu cu Teheranul are puține șanse să dureze, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos publicat miercuri. Sondajul, realizat pe parcursul a cinci zile și care s-a încheiat luni, arată, de asemenea, că războiul din Iran afectează puternic popularitatea lui Donald Trump, rata sa de aprobare scăzând la 34% și revenind la cel mai redus nivel în cel de-al doilea mandat al republicanului la Casa Albă, nivel atins ultima dată într-un sondaj din aprilie. Doar 23% dintre americani, inclusiv doar jumătate dintre republicani, consideră că Statele Unite se află în momentul de față într-o poziție mai puternică față de Iran comparativ cu cea de dinainte de război, arată sondajul, în timp ce aproximativ 35% dintre respondenți consideră că SUA se află într-o poziție mai slabă. Restul respondenților au declarat că nu sunt siguri sau că poziția SUA este aproximativ aceeași ca înainte de război. Donald Trump și președintele iranian Masoud Pezeshkian au semnat, pe 17 iunie, un acord preliminar care ar urma să redeschidă rutele de transport pentru petrol și gaze naturale blocate în urma conflictului, reducând totodată presiunea economică exercitată de SUA asupra Iranului. Acordul a dus la o scădere rapidă a prețurilor globale la țiței, deși pentru majoritatea americanilor prețul benzinei rămâne considerabil mai mare decât era înainte de atacurile americano-israeliene din 28 februarie care au declanșat războiul. Iranul a răspuns la atacul inițial cu lovituri care au oprit o cincime din comerțul global cu petrol și au avariat instalațiile energetice ale aliaților regionali ai SUA. Doar 24% dintre americani cred că războiul cu Iranul a meritat costurile, arată sondajul Reuters/Ipsos. Jumătate dintre respondenți au spus că acest conflict nu a meritat costurile, iar restul au afirmat că nu sunt siguri. Aproximativ 63% dintre americani consideră improbabil ca acordul semnat de Trump să ducă la o pace durabilă între cele două țări. Aproximativ jumătate dintre republicani și opt din zece democrați au declarat că este puțin probabil ca acordul să aducă pacea. Doar 18% dintre americani, inclusiv 10% dintre democrați și 34% dintre republicani, consideră că este probabilă o pace durabilă. Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din 2024 după ce a promis că va reduce inflația și va ține America departe de războaie costisitoare în străinătate. Imaginea sa politică s-a bazat mult timp pe trecutul său de dezvoltator imobiliar și de vedetă de televiziune de reality show. Rata de aprobare a lui Trump în ceea ce privește costul vieții, de 22%, s-a situat aproape de cel mai scăzut nivel din timpul președinției sale și sub rata de aprobare a predecesorului său democrat Joe Biden, la sfârșitul mandatului acestuia. Trump și-a început actualul mandat cu o rată de aprobare de 47%, însă popularitatea sa a avut de suferit pe fondul inflației mari, precum și al controverselor legate de eforturile sale agresive de a deporta imigranți ilegali, care au condus la confruntări sângeroase cu activiștii proimigrație. Scăderea popularitații sale i-ar putea afecta pe aliații săi republicani atunci când aceștia își vor apăra majoritatea în Congresul SUA la alegerile de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie. Sondajul Reuters/Ipsos arată că doar 17% dintre alegătorii independenți înregistrați au declarat că ar vota pentru candidatul republican dacă alegerile ar avea loc astăzi, comparativ cu 34% care au spus că l-ar alege pe candidatul democrat. Cel mai recent sondaj Reuters/Ipsos a arătat că doar 37% dintre americani aprobă modul în care Trump a gestionat problema imigrației, cel mai scăzut nivel din mandatul său și în scădere față de 40% în sondajul anterior Reuters/Ipsos. Cel mai recent sondaj Reuters/Ipsos a fost realizat pe un eșantion de 1.262 de adulți din SUA la nivel național, iar rezultatele au o marjă de eroare de plus/minus 3 puncte procentuale. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Moise, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)
Afirmațiile lui Rutte despre utilizarea bazelor americane în războiul din Iran sunt înșelătoare, declară Roma
Afirmația secretarului general al NATO, Mark Rutte, conform căreia 500 de zboruri americane au decolat de la bazele americane din Italia în timpul operațiunii Epic Fury este înșelătoare, a declarat miercuri Ministerul italian al Apărării, subliniind că Roma autorizase doar ca, pe timpul războiului cu Iranul, bazele să fie utilizate pentru operațiuni obișnuite și nu pentru misiuni de luptă ofensive, informează ANSA. Comentariile lui Rutte la postul Fox News au provocat o dispută politică în Italia, politicieni din opoziție spunând că ele contrazic declarațiile guvernului cu privire la utilizarea bazelor, și cerând prim-ministrului Giorgia Meloni să prezinte parlamentului clarificări. în timpul războiului, guvernul italian a declarat că va permite SUA să folosească bazele de pe teritoriul său pentru operațiuni normale și zboruri logistice, în conformitate cu un tratat bilateral, refuzând să permită bombardierelor americane să utilizeze baza aeriană Sigonella din Sicilia în martie. 'Este surprinzător că secretarul general al NATO, care nu are nimic de-a face cu Operațiunea Epic Fury, ar prezenta o relatare care transmite un mesaj complet înșelător, confundând tipurile de zboruri autorizate', a reacționat Ministerul Apărării. 'Italia autorizează numai zboruri care sunt prevăzute prin tratate și care exclud complet activități cinetice, așa cum a făcut întotdeauna și cum va continua să o facă potrivit acordurilor actuale. Numai activități tehnice și logistice, non-cinetice au fost autorizate în cadrul procedurilor stabilite de acordurile existente. Ori de câte ori a fost făcută o solicitare în afara acestui cadru, așa cum bine se știe, Italia nu a acordat autorizație. O investigație mai aprofundată la sursă ar fi fost suficientă pentru a avea o imagine reală a ceea ce s-a întâmplat și se întâmplă în fiecare zi', a adăugat ministerul italian. Un oficial al NATO a declarat pentru ANSA că Rutte a vrut doar să sublinieze cum aliații, inclusiv Italia, au implementat în timpul războiului tratatele bilaterale existente, căutând să infirme narațiunea conform căreia aceștia nu au ajutat. Președintele american Donald Trump a acuzat state membre ale NATO pentru că nu au făcut suficient în timpul războiului, și a fost deosebit de critic față de Giorgia Meloni, cu care s-a angajat într-un schimb de replici după ce a spus că șefa guvernului italian l-a implorat să facă împreună o fotografie la summitul G7 de săptămâna trecută. Meloni a replicat că afirmația este falsă, subliniind însă că Italia va continua să aibă relații puternice cu Statele Unite.AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor online: Ada Vîlceanu)
VIDEO UPDATE Trump repetă în fața lui Rutte că țările NATO 'au lăsat baltă' Statele Unite
Președintele american Donald Trump a repetat marți că țările NATO au 'lăsat baltă' Statele Unite în timpul războiului împotriva Iranului, în prezența șefului alianței, Mark Rutte, pe care l-a primit la Casa Albă, notează AFP. 'Dacă ar fi fost altcineva în această poziție (de secretar general al NATO, n.red.), nici nu am fi avut o întâlnire astăzi, ca să fiu sincer cu voi, pentru că am fost lăsați baltă', a spus președintele american cu ocazia unui schimb de idei cu jurnaliștii în Biroul Oval. 'Nu aveam nevoie de ajutor', dar 'ar fi fost frumos ca ei (țările NATO, n.red.) să ne spună +Ne-ar plăcea să ajutăm+', a dat el asigurări. 'Vreau doar loialitatea lor. Nu avem nevoie de banii lor, nu avem nevoie de nimic', a mai declarat președintele SUA, adăugând, cu intenție către celelalte state membre NATO: 'dați-ne o mână de ajutor, dați-ne un mic pupic'. Donald Trump a atacat apoi în mod special Spania, pe care a considerat-o 'teribilă', și s-a declarat 'dezamăgit' de Italia, Regatul Unit, Germania și Franța. Pe de altă parte, președintele american l-a lăudat insistent pe omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, pentru modul în care a gestionat conflictul și și-a exprimat, de asemenea, satisfacția față de omologul său rus, Vladimir Putin, precum și față de președintele chinez Xi Jinping. 'Erdogan este un mare lider, o persoană foarte puternică și i-am cerut să stea departe de asta (război), și a făcut-o, și președintele Xi a făcut la fel, și, de fapt, și Putin a făcut-o', a declarat Donald Trump. 'Ați putea crede că Vladimir are alte lucruri pe cap, dar toți au stat departe. A fost destul de uimitor', și-a exprimat el mulțumirea. Turcia va găzdui luna viitoare summitul NATO, la care Donald Trump plănuiește să participe. Mark Rutte, mereu dornic să câștige grațiile președintelui american, a făcut tot ce a putut pentru a-l pune într-o dispoziție bună. Foto: (c) YURI GRIPAS POOL/EPA în fața lui Donald Trump, amator de grafice și receptiv la complimente, șeful NATO a prezentat scheme arătând creșterea cheltuielilor militare ale țărilor membre, lăudând presiunea președintelui american în acest sens. De asemenea, i-a mulțumit pentru acțiunea 'extrem de importantă' întreprinsă de Statele Unite pentru a opri programul nuclear al Iranului. 'Iată-l pe liderul lumii libere, care își asumă responsabilitățile dincolo de frontierele Statelor Unite pentru restul lumii', l-a lăudat șeful NATO. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Trump amenință că va sista negocierile cu Iranul dacă acesta taxează navigația în Strâmtoarea Ormuz
Președintele american Donald Trump a amenințat miercuri Iranul că va încheia imediat negocierile de pace dacă acesta din urmă va taxa navele care trec prin Strâmtoarea Ormuz, adăugând că Washingtonul nu a eliberat către Teheran fonduri înghețate în urma sancțiunilor, relatează agenția EFE. 'Iranul a informat SUA că, în ciuda relatărilor rău intenționate din știrile false care spun contrariul, nu se percep taxe, costuri de asigurare și nici vreun alt tip de taxă pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Dacă acest lucru nu ar fi adevărat, negocierile s-ar încheia imediat!', a scris Trump pe rețeaua de socializare Truth Social. Conform memorandumului de înțelegere semnat săptămâna trecută de SUA și Iran pentru încheierea ostilităților, Iranul se angajează 'să garanteze trecerea în siguranță a navelor comerciale, fără taxe timp de 60 de zile, între Golful Persic și Marea Arabiei, precum și în sens invers'. Totuși, după cele 60 de zile de navigație fără taxe prin Strâmtoarea Ormuz, Iranul va putea impune 'taxe de redevență' pentru serviciile prestate pe acest coridor, care 'nu va reveni la situația precedentă războiului', a susținut negociatorul-șef iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf. Trump a adăugat în același mesaj de miercuri că 'Statele Unite nu au transferat bani Iranului și nu au eliberat fonduri care aparțin' acestuia, referire la fondurile iraniene înghețate în străinătate în urma sancțiunilor impuse de SUA. 'Vom aloca o parte din fondurile lor, care sunt sub controlul nostru total, agricultorilor și crescătorilor noștri de animale pentru achiziționarea de porumb, grâu, soia și alte produse. Iranul are nevoie urgent de alimente, iar noi le vom cumpăra pentru ei exclusiv din Statele Unite', a mai indicat Trump. El afirmase deja de marți că fonduri iraniene înghețate în urma sancțiunilor și care vor fi eliberate de Trezoreria SUA vor intra într-un cont escrow controlat de SUA și vor fi folosite de Iran pentru a cumpăra materiale medicale și alimente exclusiv din SUA. Tot marți, Trump a susținut că Iranul a acceptat inspecții ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) la instalațiile sale nucleare și a amenințat de asemenea că, dacă Teheranul refuză aceste inspecții, aceasta ar implica eșecul negocierilor în desfășurare pentru un acord de pace final. Totuși, Iranul a reafirmat miercuri că nu intenționează să accepte inspecții ale AIEA, contrazicând astfel declarațiile lui Trump și ale declarațiilor directorului general al AIEA, Rafael Grossi. Astfel, viceministrul iranian de externe, Kazem Garibabadi, a scris pe rețeaua socială X că orice discuții despre inspecții și alte aspecte legate de programul nuclear vor fi abordate numai în cadrul unui acord final și numai după ce partea americană va adopta măsuri concrete pentru ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Iranului. Memorandumul de înțelegere încheiat săptămâna trecută între Teheran și Washington prevede lansarea unor negocieri de 60 de zile axate pe programul nuclear al Iranului și pe ridicarea sancțiunilor impuse acestuia. Ca măsuri imediate deja în vigoare, prin acest document au fost convenite redeschiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran, ridicarea de către SUA a blocadei impuse porturilor iraniene și relaxarea provizorie a sancțiunilor americane asupra exporturilor de petrol iranian.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Ada Vîlceanu)